Vechea regulă privind succesiunea s-a schimbat, iar mulți români nu știu cum se împarte moștenirea atunci când există frați vitregi. Dacă aveți doar mama sau doar tatăl în comun cu persoana decedată, legea stabilește clar cine moștenește și ce cotă primește fiecare.
Conflictele apar frecvent atunci când averea trebuie împărțită între frați, iar cei care vor să rezolve succesiunea rapid, la notar, fără procese și cheltuieli suplimentare, trebuie să cunoască exact regulile din Codul Civil, relatează Digi24.
Frații vitregi au drept legal la moștenire
Frații vitregi, fie că sunt doar de mamă sau doar de tată, au drept legal la moștenire. Din punct de vedere juridic, aceștia sunt tratați similar cu frații care au ambii părinți în comun cu defunctul, însă modul de calcul al cotelor succesorale este diferit.
Legea stabilește că averea se împarte în două mari categorii:
- jumătatea aferentă liniei paterne;
- jumătatea aferentă liniei materne.
Un frate bun, care are ambii părinți comuni cu persoana decedată, va moșteni din ambele jumătăți. În schimb, un frate vitreg va moșteni doar din partea corespunzătoare părintelui comun.
Exemplu concret de împărțire a moștenirii
Dacă persoana decedată nu are soț supraviețuitor și nici părinți în viață, iar moștenitorii sunt:
- A – frate bun;
- B – frate doar de tată;
- C – frate doar de mamă,
moștenirea se împarte astfel:
- 1/2 pentru linia paternă;
- 1/2 pentru linia maternă.
În acest caz:
- fratele A primește 1/2 din avere, deoarece moștenește din ambele linii;
- fratele B primește 1/4, doar din linia paternă;
- fratele C primește 1/4, doar din linia maternă.
Ce să nu spui niciodată la notar când faci succesiunea
Puțini români știu că anumite afirmații făcute în timpul dezbaterii succesorale pot avea efecte juridice importante. O declarație spusă din grabă sau sub presiunea emoțiilor poate modifica împărțirea moștenirii sau chiar duce la pierderea unor drepturi.
- „Am primit bani sau bunuri de la defunct” – Această afirmație poate declanșa procedura de raport al donațiilor, prin care bunurile primite anterior sunt luate în calcul la împărțirea averii. În anumite situații, cota moștenitorului poate fi redusă.
- „Renunț la moștenire, nu am pretenții” – Renunțarea la succesiune este irevocabilă. Odată făcută în fața notarului, produce efecte definitive și nu mai poate fi retrasă ulterior.
- „Îmi asum toate datoriile părinților” – Acceptarea moștenirii fără verificarea pasivului succesoral poate aduce obligații față de creditorii defunctului. Specialiștii recomandă acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar, atunci când există datorii.
- „Casa este, de fapt, a fratelui meu” – O astfel de afirmație poate fi interpretată drept recunoaștere a unui drept exclusiv de proprietate și poate afecta propriile drepturi succesorale.
- „Bunul respectiv nu intră la moștenire” – Excluderea unui bun din masa succesorală trebuie făcută doar pe baza documentelor oficiale, nu prin simple declarații verbale.
- „Valorează cam atât…” – Estimările făcute fără acte sau evaluări pot influența taxele notariale și împărțirea cotelor.
- „Eu am locuit singur în apartament” – Această precizare poate genera discuții privind folosința exclusivă a bunului și eventuale despăgubiri către ceilalți moștenitori.
Cum se împarte averea între frații buni și copii
Atunci când persoana decedată era căsătorită și avea copii, legea stabilește următoarele cote:
- soțul supraviețuitor primește 1/4 din avere;
- copiii împart în mod egal restul de 3/4.
Dacă unul dintre copii a decedat înaintea părintelui, partea acestuia este moștenită de propriii săi copii.
Ce se întâmplă dacă există testament
În cazul existenței unui testament, bunurile pot fi lăsate altor persoane, însă legea protejează rezerva succesorală a moștenitorilor legali. Dacă testamentul sau donațiile făcute în timpul vieții afectează drepturile minime prevăzute de lege pentru copii ori soțul supraviețuitor, acestea pot fi reduse prin proceduri legale.
Împărțirea averii, stabilită clar de lege
Succesiunea între frați vitregi poate părea complicată, însă legea stabilește clar modul de împărțire a moștenirii. Diferența majoră este că frații vitregi moștenesc doar pe linia părintelui comun, în timp ce frații buni participă la ambele linii succesorale. Înainte de a merge la notar, este important să cunoști regulile și să eviți declarațiile care îți pot afecta drepturile.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
