Piste de biciclete protejate, benzi dedicate transportului public, trotuare generoase, spații verzi, promenade, terase și intersecții mai sigure. Așa urma să fie transformat Bulevardul Mihai Viteazu, una dintre cele mai importante și aglomerate artere ale Sibiului. Proiectul a fost anunțat, bugetat și contractat. Au existat grupuri de lucru, o comisie de mobilitate, întâlniri cu organizații civice și propuneri concrete. Documentația s-a blocat însă la avizul de mediu, proiectul inițial a fost fragmentat, iar în 2026 Primăria Sibiu se află tot la etapa contractării unor noi servicii de proiectare. Din marele coridor de mobilitate care trebuia să schimbe o parte importantă a orașului nu a început, deocamdată, nicio lucrare pe Bulevardul Mihai Viteazu.

Bulevardul Mihai Viteazu este unul dintre cele mai circulate spații ale Sibiului, dar și unul dintre cele mai importante bulevarde comerciale ale orașului. Zeci de mii de oameni locuiesc, lucrează, fac cumpărături sau traversează zilnic zona. Cu toate acestea, bulevardul continuă să funcționeze aproape exclusiv ca arteră rutieră și parcare. Bicicliștii nu au o pistă sigură și continuă, transportul public nu beneficiază de prioritate, iar spațiile pietonale și zonele de relaxare sunt departe de ceea ce ar putea oferi un asemenea bulevard.

Ideea schimbării sale nu este nouă. Primele trasee pentru biciclete care ar fi trebuit să lege zona Semaforului și Rahovei de Mihai Viteazu, Nicolae Olahus și Școala de Înot erau discutate încă din 2011. Marea promisiune a venit însă zece ani mai târziu.

Proiectul care trebuia să schimbe patru artere importante

În 2021, Primăria Sibiu a contractat proiectarea „Coridorului de mobilitate zona Bulevardul Mihai Viteazu – strada Rahovei – strada Nicolae Iorga – Calea Cisnădiei”. Contractul a fost atribuit asocierii conduse de Eko Top Sib, împreună cu Drum Pod Invest și nu mai puțin de 11 subcontractanți. Valoarea serviciilor de proiectare era de aproximativ 327.000 de lei, fără TVA.

Nu era vorba despre o simplă reasfaltare. Proiectul acoperea un traseu de aproape patru kilometri:

• aproximativ un kilometru pe Bulevardul Mihai Viteazu;
• circa 1,7 kilometri pe strada Rahovei;
• aproximativ 500 de metri pe Nicolae Iorga;
• aproape 850 de metri pe Calea Cisnădiei.

Investiția era estimată la aproximativ 8,92 milioane de euro, fără TVA. Coridorul trebuia să continue transformările începute pe Calea Dumbrăvii și să ofere o legătură modernă între zona centrală, cartierele Hipodrom și Valea Aurie, Calea Cisnădiei și, indirect, Cartierul Arhitecților. Tema de proiectare prevedea benzi dedicate transportului public, piste pentru biciclete, trotuare, spații verzi, zone de odihnă și locuri de joacă. În total, era prevăzută amenajarea unei piste bidirecționale de aproximativ 3,6 kilometri. Benzile pentru autobuze urmau să aibă o lățime de 3,5 metri, iar cele destinate traficului general, trei metri. Pistele pentru biciclete trebuiau să fie separate prin zone de siguranță, iar în spațiile verzi urmau să fie plantați arbori ornamentali. Pe hârtie, proiectul era una dintre cele mai importante intervenții de mobilitate urbană pregătite vreodată la Sibiu.

Un grup de lucru încă din 2021

Proiectul nu a dus lipsă nici de discuții. În 2021, consilierii locali USR PLUS anunțau constituirea unui grup de lucru pe tema mobilității urbane alternative. Diana Mureșan declara atunci că traficul trebuie abordat prin dezvoltarea transportului public, a mersului cu bicicleta și a deplasărilor pietonale. Un an mai târziu, aceasta explica faptul că grupul funcționa informal „de mai bine de un an” și colaborase cu factorii locali de decizie.

În iulie 2022, cei patru consilieri locali USR – Diana Mureșan, Raul Apostoiu, Ionuț Ghișe și Ioan Pleșciuc – au propus transformarea grupului într-o comisie mixtă pentru mobilitate alternativă. Din comisie urmau să facă parte patru consilieri locali, reprezentanți ai aparatului de specialitate al Primăriei și ai unor instituții și organizații precum Tursib, Inspectoratul de Poliție, Universitatea „Lucian Blaga”, Continental, Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, Urban Bike Revolution și Develop Sibiu. Comisia primea atribuții importante. Trebuia să colaboreze cu Primăria la definirea temelor de proiectare și a notelor conceptuale, să analizeze documentațiile, să monitorizeze implementarea componentelor de mobilitate alternativă și să înainteze rapoarte primarului sau Consiliului Local.

În octombrie 2022, primarul Astrid Fodor vorbea deja, într-o ședință a Consiliului Local, despre „Comisia de Mobilitate Alternativă”, adresându-i-se Dianei Mureșan în calitate de membră a acesteia. Așadar, comisia nu a rămas doar la nivelul unei intenții politice. A existat și a funcționat cel puțin pentru o perioadă. Ceea ce nu se găsește ușor în spațiul public este rezultatul activității sale. Nu există o prezentare accesibilă a ședințelor organizate, a proceselor-verbale, a rapoartelor întocmite, a soluțiilor recomandate și a modului în care acestea au fost preluate de Primărie sau de proiectant.

Propuneri concrete pentru Mihai Viteazu

La începutul anului 2022, Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și Develop Sibiu au trimis Primăriei un set detaliat de recomandări privind Bulevardul Mihai Viteazu. Cele două organizații solicitau ca proiectul să nu transforme bulevardul într-un spațiu dedicat aproape exclusiv circulației, ci într-un „bulevard pentru oameni”.

Printre propuneri se aflau:

• extinderea părculețelor existente;
• integrarea lor într-o alee de promenadă;
• spații suficient de largi pentru terase sezoniere și activități;
• o pistă de biciclete protejată, cu o lățime de cel puțin 1,5 metri;
• separarea pistei și a trotuarului prin arbori, bănci și corpuri de iluminat;
• păstrarea unor trotuare generoase;
• amenajarea unor intersecții mai sigure pentru bicicliști;
• realizarea unei piste circulare în sensul giratoriu Mihai Viteazu–Nicolae Iorga;
• reducerea la o singură bandă auto în interiorul acelui sens giratoriu;
• realizarea unui studiu de impact pentru întregul cartier Hipodrom și pentru continuarea spre zona Doamna Stanca.

Organizațiile atrăgeau atenția și asupra unei probleme esențiale: spațiul disponibil nu permite introducerea, fără compromisuri, a câte unei benzi auto, a unei benzi dedicate autobuzelor, a parcărilor, pistei de biciclete, spațiilor verzi și trotuarelor. Calculele prezentate atunci arătau că, dacă toate aceste elemente ar fi introduse simultan, trotuarul risca să fie redus la mai puțin de patru metri în unele zone. Ar fi rămas prea puțin loc pentru pietoni, arbori, terase și spații de relaxare. Era nevoie, prin urmare, de o alegere clară: ce fel de bulevard dorește Sibiul?

De la documentație la blocaj

Conform contractului, primele documentații trebuiau predate la începutul anului 2022, iar proiectul tehnic urma să fie finalizat câteva luni mai târziu. Lucrurile nu au mers conform calendarului.

În mai 2022, în cadrul procedurii pentru obținerea acordului de mediu, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu a solicitat completarea dosarului. Printre informațiile cerute se aflau suprafața de spațiu verde care urma să fie afectată, numărul arborilor care ar fi trebuit tăiați și planurile comparative ale situației existente și ale amenajării propuse. Documentele solicitate nu au fost depuse în termenul stabilit. În aprilie 2023, solicitarea pentru emiterea acordului de mediu a fost respinsă. Nu discutăm, așadar, despre respingerea proiectului deoarece pistele de biciclete sau benzile pentru autobuze ar fi fost considerate inutile. Procedura s-a închis pentru că dosarul nu fusese completat cu documentele cerute.

Primăria a transmis ulterior că proiectantul lucrează la modificarea documentației. Între timp însă, marele coridor unitar a început să fie împărțit în componente distincte.

Coridorul unitar s-a fragmentat

În locul proiectului comun pentru Mihai Viteazu, Rahovei, Nicolae Iorga și Calea Cisnădiei au început să apară proceduri separate. Pentru strada Rahovei a fost pregătită o documentație distinctă, iar în 2025 Consiliul Local a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea acesteia. Pentru Bulevardul Mihai Viteazu, Primăria a prevăzut din nou bani pentru proiectare. În bugetele anilor 2024, 2025 și 2026 apare suma de 500.000 de lei pentru „Mihai Viteazu – PT, DE și alte studii”. În bugetul pe 2026, proiectul se afla încă la etapa contractării serviciilor.

Asta înseamnă că, la aproximativ cinci ani de la atribuirea primului contract de proiectare, municipalitatea nu a ajuns la organizarea licitației pentru execuția lucrărilor de pe bulevard. Practic, proiectul a revenit la proiectare.

O comisie, mai multe întâlniri, dar unde sunt rezultatele?

Istoria acestui proiect nu este povestea unei idei ignorate complet de administrație. Au existat un contract, un proiectant, bani alocați, un grup de lucru, o comisie oficială, întâlniri și propuneri formulate de organizații cu experiență în mobilitate, urbanism și dezvoltare comunitară. Au existat și avertismente foarte clare privind lățimea trotuarelor, siguranța bicicliștilor, protejarea spațiilor verzi și necesitatea unui studiu de impact care să depășească limitele administrative ale bulevardului. Ceea ce nu există, cel puțin nu în mod transparent, este legătura dintre toate aceste discuții și forma actuală a proiectului. Și, mai ales, de ce a fost nevoie de reluarea proiectării după ce municipalitatea achitase deja un contract care trebuia să livreze documentația completă, avizele și proiectul tehnic?

Ce mai rămâne din promisiunea inițială?

La început, proiectul era prezentat ca o transformare coordonată a unui coridor urban de aproape patru kilometri.

Bulevardul Mihai Viteazu trebuia conectat prin infrastructură pentru biciclete și transport public cu Rahovei, Nicolae Iorga și Calea Cisnădiei. Intervențiile trebuiau gândite împreună, tocmai pentru ca traficul să nu fie mutat de pe o stradă pe alta, iar pistele și benzile dedicate să nu se oprească brusc la capătul fiecărui tronson. Fragmentarea proiectului ridică o întrebare importantă: mai există o viziune unitară pentru întregul coridor sau fiecare stradă va fi modernizată separat, în funcție de finanțările și documentațiile disponibile?

O pistă de biciclete este utilă dacă formează o rețea. O bandă pentru transportul public funcționează dacă oferă continuitate. Un bulevard devine mai prietenos pentru pietoni dacă transformarea sa este corelată cu străzile, intersecțiile și cartierele din jur. În lipsa acestei continuități, există riscul ca Sibiul să obțină mai multe proiecte izolate, fiecare justificat separat, dar fără rezultatul promis inițial.

Cinci ani de proiectare, niciun șantier

Bulevardul Mihai Viteazu nu este un proiect uitat într-un sertar. Apare periodic în buget, în documente, în declarații și în planurile administrației. Tocmai de aceea întârzierea sa este cu atât mai vizibilă. În 2021 a fost contractată proiectarea. În 2022 au fost prezentate propuneri publice și s-a încercat oficializarea comisiei de mobilitate. În 2023, procedura de mediu a fost închisă din cauza documentelor lipsă. În 2024, Primăria a început să caute din nou soluții de proiectare. În 2025 și 2026 au fost prevăzuți din nou bani pentru documentații. Lucrările nu au început.

Între timp, sibienii continuă să circule pe același bulevard, cu aceleași probleme: trafic intens, parcări care ocupă o parte importantă a spațiului, lipsa unei piste sigure și continue, transport public prins în circulația generală și prea puține locuri în care bulevardul să funcționeze ca spațiu public, nu doar ca drum.

De la vorbe la fapte

Transformarea Bulevardului Mihai Viteazu nu poate fi făcută fără decizii dificile. Nu pot fi păstrate toate benzile auto, toate parcările și toate fluxurile actuale, adăugând în același spațiu benzi pentru autobuze, piste protejate, arbori, trotuare largi, promenade și terase. Orice variantă serioasă va presupune priorități și renunțări. Aceste alegeri trebuie explicate și discutate public. Dar, după cinci ani, orașul ar trebui să fi depășit deja etapa în care discută la nesfârșit aceleași principii.

Sibienii ar trebui să știe ce variantă a fost aleasă, cât costă, ce se întâmplă cu parcările, câți arbori vor fi păstrați sau plantați, ce spațiu va reveni pietonilor, cum vor circula autobuzele și bicicletele și când va începe efectiv șantierul. Bulevardul Mihai Viteazu a avut parte de suficiente promisiuni, grupuri de lucru, comisii, consultări și linii bugetare.

Ceea ce îi lipsește este un proiect final, un calendar asumat și trecerea de la vorbe la fapte.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI