Apa din județul Sibiu este, în general, sigură pentru consum, iar autoritățile continuă monitorizarea și modernizarea infrastructurii pentru a asigura un standard ridicat de calitate. Persoanele care utilizează surse proprii sau fântâni publice sunt recomandate să verifice periodic calitatea apei la laboratoare acreditate.

Calitatea apei pe care o consumăm zi de zi are un impact profund asupra sănătății și calității vieții noastre. În județul Sibiu, ca de altfel, în România, provocările legate de calitatea apei sunt accentuate de faptul că un procent semnificativ al populației se bazează pe surse individuale de apă, cum ar fi fântânile sau puțurile forate. Aceasta situație subliniază importanța vitală a standardelor și legislației adecvate în asigurarea accesului la apă potabilă de înaltă calitate pentru toți cetățenii.

În anul 2025, DSP Sibiu a monitorizat 21 de zone de aprovizionare cu apă potabilă din care 6 zone de aprovizionare mari și 15 zone de aprovizionare mici. O zonă de aprovizionare mare este definită ca o zonă în care apa potabilă furnizată depășește un volum mediu de 1000 m³ pe zi sau deservește mai mult de 5.000 de persoane.

În anul 2025 volumul total de apă furnizat a fost de 23.718.430 mc. Județul Sibiu are 394.963 de rezidenți, din care 353.342 sunt consumatori.

Aprovizionarea cu apă potabilă a județului, în cifre

• Județul Sibiu are un număr de 64 UAT-uri, cu un număr de 188 localități din care 84 au apă potabilă.
• Apă Canal Sibiu furnizează apă la 41 localități.
• Apa Târnavei Mari furnizează apă la 36 localități
• Apa Canal Turnu Roșu furnizează apă la 2 localități.
• SC ACSTAL SA furnizează apă la 2 localități.
• Un număr de 3 Primării prezintă ASF pentru stațiile de tratare ale apei.
• Toate zonele ce prezintă ASF au Program de Monitorizare al Apei care e împărțit în Program de Monitorizare Operațională și de Audit.

În cadrul monitorizării pe anul 2025 s-au găsit și au fost raportate neconformități în zona Tilișca și Șeica Mare

ZAP Tilișca s-a confruntat cu bacterii coliforme (valoarea maximă înregistrată a neconformării: 23 [CFU]/d), și cu clor rezidual liber, cu un număr de 3.866 locuitori / consumatori posibil afectați. Cauza depășirii CMA/localizare a fost deficitul în tratare / robinet consumator. Problemele au fost remediate.

La ZAP Șeica Mare s-a constatat parametrul neconform la Amoniu (valoarea maximă înregistrată: 2.34 mg/L). Perioada neconformării parametrului (intervalul de la depistarea neconformității până la conformare) a fost una permanentă. Numărul consumatorilor posibil afectați s-a situat la 2.560 locuitori. Cauza depășirii CMA/localizare: sursa de apă brută.

În urma studiului de fezabilitate, s-a luat decizia de înlocuire a sursei de captare, renunțându-se la extinderea stației de tratare cu treptele de tratare pentru eliminarea amoniului. Lucrările de aducțiune a apei de la noua sursă începute în 2023, au continuat și în anul 2024, estimându-se termenul de finalizare în anul 2026 / robinet consumator.

Calitatea apei furnizate spre consum populației prin fântâni publice și izvoare

• Numărul instalațiilor publice tip fântână din județ: 192
• Numărul izvoarelor captate pe domeniul public din județ: 116
• Numărul fântânilor publice monitorizate de DSP: 23
• Numărul izvoarelor monitorizate DSP: 27
• Numărul fântânilor publice supuse interdicției de folosire: 22
• Numărul izvoarelor supuse interdicției de folosire: 23

Calitatea apei în România și în Uniunea Europeană

În România, provocarea de a asigura accesul la apă potabilă de calitate este amplificată de faptul că aproximativ 30% din populație se bazează pe surse individuale de apă, cum ar fi fântâni sau puțuri forate. Aceasta situație unică în Uniunea Europeană ridică întrebări serioase despre siguranța și calitatea apei consumate. Potrivit Ministerului Sănătății, multe dintre aceste surse sunt „neverificate din punct de vedere al calității”, ceea ce reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică.

Directiva UE și transpunerea în legislație națională

În contextul european, Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman a fost un moment crucial. Aceasta directivă, care a intrat în vigoare în 2020, a stabilit standarde mult mai stricte pentru calitatea apei și a impus ca statele membre să asigure conformitatea cu acestea până la data de 12 ianuarie 2023. În România, transpunerea acestei directive s-a realizat prin Ordonanța nr. 7/2023, care a intrat în vigoare din 28 ianuarie 2023. Această ordonanță nu numai că aliniază legislația națională la standardele europene, dar introduce și cerințe specifice pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității apei potabile.

Impactul standardelor asupra consumatorilor și sănătății publice

Standardele în domeniul calității apei au un rol esențial în protejarea sănătății publice și în asigurarea accesului la apă potabilă sigură și de înaltă calitate pentru consumatori. Importanța acestora este amplificată în contextul noilor reglementări introduse prin Ordonanța nr. 7/2023. Potrivit acesteia, pentru siguranța consumului, una dintre cerințele majore este identificarea și înlocuirea componentelor de plumb din sistemele de apă potabilă. Plumbul este un contaminant cunoscut care poate avea efecte grave asupra sănătății, inclusiv afectarea sistemului nervos și a altor organe vitale.

Cea de-a doua cerință se referă la evaluarea și gestionarea riscurilor asociate cu calitatea apei, inclusiv monitorizarea parametrilor microbiologici și chimici.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI