Oamenii călătoresc de mii de ani. Dar, în zilele noastre, dezvoltarea mobilității globale a făcut posibilă atingerea în relativ scurt timp și cu costuri rezonabile a oricărui colț al planetei. Nu doar pentru câțiva privilegiați, ci pentru mase mari de oameni. Transportul internațional a devenit una dintre căile prin care se răspândesc speciile invazive.
Speciile invazive au ajuns să reprezinte 10 – 15% dintre cele întâlnite pe continentul nostru. Ele sunt una dintre cele cinci cauze majore ale pierderii biodiversității în Europa. În general, problema cu aceste specii este că se adaptează ușor, se înmulțesc necontrolat, în cele mai multe dintre teritoriile unde au ajuns, nu au prădători naturali. Intră în competiție cu speciile native și, într-un final, ajung să le distrugă sau să le înlocuiască.
În perioada 2018-2022, la nivel național a fost implementat de către Universitatea din București și Ministerul Mediului, un amplu proiect privind managementul speciilor invazive în România. În acesta au fost implicate și două cadre didactice din ULBS, experți în nevertebrate terestre. Despre constatările lor veți putea afla și într-un alt material.
V-am vorbit într-un alt articol despre limacșii spanioli și despre impactul lor în țara noastră. O altă specie invazivă, care este mult mai atractivă, dar dăunătoare mediului, este țestoasa de Florida cu tâmple roșii. Drăgălașul animal este originar din America de Nord și a ajuns să fie inclus în Top 100 cele mai agresive dintre speciile invazive ale lumii. Sunt convinsă că mulți dintre dumneavoastră au avut sau au încă un asemenea animal de companie.
UE a interzis din 1997 importul de țestoase de Florida
Problemele apar atunci când cei care le au, le eliberează în natură. Atunci când nu ne mai descurcam cu îngrijirea celei pe care o aveau copiii mei, am dus-o la Zoo. Dar, nu toți procedează astfel. Ajunse în mediu, țestoasele de Florida devin o amenințare la adresa celor autohtone, cu care sunt în competiție pentru habitat și hrană. În plus, sunt purtătoare de paraziți (nematode). Ele au impact negativ asupra ecosistemelor și biodiversității, concurează pentru resurse, fiind o specie care se adaptează ușor. Nu doar mediul este afectat, aceste animale sunt purtătoare de Salmonella și pot transmite această boală la om.
Ca animal de companie. Țestoasa de Florida, a fost extrem de populară, cu peste 52 de milioane de exemplare exportate din SUA pe piețele externe între 1989 și 1997. Începând cu 22 decembrie 1997, UE a interzis importul acestei subspecii.
O alta dintre speciile invazive ajunse în țara noastră este Cenușerul sau falsul oțetar. Originar din China, cenușerul este un arbore înalt, care ajunge până la 15-30 de metri înălțime. Cenușerul a fost introdus cu scop ornamental, dar și pentru ameliorarea terenurilor degradate, în controlul eroziunii și restaurarea unor habitate industriale.
Îl puteți întâlni la margini de culturi agricole, lângă sau chiar pe ziduri, pe lângă garduri, de-a lungul drumurilor și căilor ferate. Are un aspect asemănător cu planta cu care este confundat, oțetarul roșu, originar din estul Americii de Nord. Combaterea acestei specii este foarte dificilă după ce s-a instalat într-un anumit loc, sunt arbori ce cresc rapid și drajonează puternic. Specialiștii recomandă ca metodă de combatere, combinarea procedeelor mecanice (smulgere, decojire inelară) cu cele chimice.
Controlul speciilor invazive a devenit extrem de important pentru oameni. Chiar și cei mai mărunți dintre ”invadatori”, precum ploșnița dantelată a stejarului, pot produce daune serioase mediului dintr-o anumită zonă. Dispariția speciilor autohtone, apariția unor boli care pot schimba complet ecosistemul, afectează într-un final și specia umană. Cu siguranță vom reveni asupra acestui subiect.
