Energia scumpă pune presiune tot mai mare pe economia României, iar următorii ani pot aduce importuri mai mari, prețuri mai volatile și pierderi de competitivitate dacă marile proiecte energetice nu sunt sincronizate. Asociația Energia Inteligentă, condusă de Dumitru Chisăliță, propune un „Plan energetic pentru România 2030”, construit în jurul a zece decizii considerate prioritare.

România are resurse energetice importante, însă problema nu este lipsa acestora, ci felul în care sunt dezvoltate și puse în funcțiune.

Aceasta este una dintre concluziile centrale ale documentului elaborat de Asociația Energia Inteligentă.

Potrivit analizei, în ultimii doi ani prețurile la electricitate au crescut cu 112%, cele la gaze cu 126%, iar combustibilii s-au scumpit cu 55%.

În același timp, taxele și alte componente fiscale ajung să reprezinte peste 26% din povara energetică analizată pentru firme.

„România nu traversează în primul rând o criză de resurse, ci una de sincronizare, execuție și guvernanță”, este mesajul transmis de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit acestuia, România dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă și un potențial important pentru energia regenerabilă, însă aceste resurse nu sunt transformate suficient de rapid în energie disponibilă atunci când sistemul are cea mai mare nevoie.

40 de riscuri pentru România până în 2030

Analiza Asociației Energia Inteligentă identifică 40 de riscuri majore care ar putea apărea până în 2030 dacă măsurile necesare sunt amânate.

Unul dintre cele mai importante riscuri este decalajul dintre închiderea unor capacități de producție și apariția celor care ar trebui să le înlocuiască.

Închiderea capacităților pe cărbune înaintea finalizării centralelor pe gaze, întârzierile proiectelor nucleare și hidroenergetice, precum și dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile fără rețele, stocare și suficientă flexibilitate pot menține România dependentă de importuri în orele critice.

„Nu vom duce lipsă de proiecte, ci de sincronizarea lor”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Efectele, potrivit analizei, ar putea fi resimțite direct în economie: prețuri mai volatile, competitivitate industrială redusă, investiții mai greu de realizat și creșterea numărului consumatorilor vulnerabili.

„Închiderea doar după ce avem înlocuitorul”

Una dintre cele mai importante propuneri ale planului este introducerea principiului „închidere numai după înlocuire”.

Cu alte cuvinte, România ar trebui să evite retragerea unei capacități energetice înainte ca noua capacitate care o înlocuiește să fie efectiv construită și disponibilă.

Planul cere finalizarea centralelor pe gaze și a hidrocentralelor aflate în diverse stadii de dezvoltare, concomitent cu modernizarea infrastructurii existente.

Gazele din Marea Neagră, văzute ca resursă pentru economie

Un alt punct central îl reprezintă gazele naturale din Marea Neagră.

Asociația propune ca resursele interne să fie folosite nu doar pentru producția de energie, ci și pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, sistemelor de termoficare și comunităților locale.

„Miza nu este doar să scoatem gazul din pământ, ci să transformăm această resursă în valoare adăugată, industrie și locuri de muncă în România”, susține Dumitru Chisăliță în mesajul asociat planului.

Cernavodă și energia nucleară

Planul propune accelerarea proiectelor pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, dar și o evaluare realistă a proiectului privind reactoarele modulare mici.

Evaluarea ar trebui să țină cont de costuri, maturitatea tehnologiei și posibilitățile reale de finanțare, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe capacitatea proiectelor de a furniza efectiv energie.

România are nevoie și de „energie atunci când nu bate vântul și nu este soare”

Dezvoltarea regenerabilelor trebuie însoțită de investiții în stocare și flexibilitate.

Planul propune dezvoltarea unui mix format din baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, stocare termică și consum flexibil.

Ținta pentru 2030 este de 15-20 GWh de capacitate de stocare și aproximativ 1.000 MW de consum flexibil.

În paralel, modernizarea rețelelor de electricitate, gaze și termoficare este considerată esențială.

De la plafonare generală la protecție țintită

Asociația Energia Inteligentă propune și schimbarea modului în care sunt protejați consumatorii.

În locul plafonărilor generalizate, planul prevede protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili, în paralel cu contracte predictibile pentru industrie.

„Trebuie să trecem de la măsuri care doar amână problema la mecanisme care oferă predictibilitate consumatorilor și economiei”, este mesajul transmis de Dumitru Chisăliță.

Zece decizii pentru următorii patru ani

„Planul energetic pentru România 2030” propune zece direcții majore:

1. Închiderea capacităților doar după realizarea înlocuitorilor.
2. Valorificarea gazelor din Marea Neagră și a resurselor interne pentru energie și industrie.
3. Accelerarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și evaluarea realistă a proiectelor SMR.
4. Dezvoltarea stocării prin baterii, pompaj hidro, stocare termică și consum flexibil.
5. Modernizarea integrată a rețelelor de electricitate, gaze și termoficare.
6. Înlocuirea plafonării generale cu protecția consumatorilor vulnerabili și contracte predictibile pentru industrie.
7. Profesionalizarea conducerii companiilor energetice și desemnarea unui responsabil pentru fiecare proiect strategic.
8. Planificarea unitară a consumului și zonarea energetică a localităților.
9. Dezvoltarea contractelor energetice pe termen mediu și lung și a portofoliilor diversificate.
10. Un Cod fiscal energetic stabil și predictibil, care să încurajeze investițiile.

4.500 MW de putere nouă și 20 GWh de stocare

Până în 2030, planul propune obiective concrete: între 3.500 și 4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată, cel puțin 500 MW de capacitate hidro, 15-20 GWh de stocare și 1.000 MW de consum flexibil.

În ceea ce privește gazele, ținta este valorificarea în România a 2-3 miliarde de metri cubi anual pentru producția de energie și industrie.

Planul mai prevede un progres fizic de minimum 30% la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, contorizarea inteligentă a 80% dintre consumatori, eficientizarea energetică a 500.000 de locuințe vulnerabile și crearea a cel puțin 250 de comunități energetice.

Un alt obiectiv este ca 75–80% din consumul de energie să fie contractat prin mecanisme pe termen mediu și lung.

„Energia promisă” trebuie să devină energie disponibilă

Pentru Asociația Energia Inteligentă, succesul nu ar trebui măsurat prin numărul strategiilor aprobate sau al proiectelor anunțate, ci prin ceea ce ajunge efectiv să funcționeze.

„Adevărata miză pentru 2030 este trecerea de la energia promisă la energia disponibilă, de la resursa extrasă la valoarea creată în România și de la proiectele anunțate la investițiile care funcționează”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Mesajul central al documentului este că România are resurse și proiecte, însă fereastra de timp pentru sincronizarea lor este limitată. F

ără investiții coordonate în producție, rețele, stocare și consum, costul dezechilibrelor energetice poate ajunge să fie suportat direct de economie și consumatori.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007