În perioada 5-6 iulie la Craiova s-a desfășurat etapa finală a Campionatului Național de seniori și tineret Under 23.
Competiția, ajunsă la a 43-a ediție, a fost găzduită de stadionul de atletism „Nicolae Mărășescu” și s-a bucurat de participarea a peste 200 de atleți din partea a 110 cluburi din România.
La etapa finală a Campionatului Național de seniori și tineret U23 au participat și două sportive din Mediaș, de la Liceul Teoretic „Axente Sever”.
Este vorba de Alexandra Hudea, absolventă a profilului de Științe Sociale și de Alexandra Cozan din clasa a IX-a Filologie B. Alexandra Hudea a luat startul în finala de 1.500 de metri, în vreme ce Alexandra Cozan a alergat în finalele de 200 și de 400 de metri.
Sâmbătă, 5 iulie Alexandra Hudea a câștigat finala de 1.500 metri pe care i-a alergat în 4 minute, 30 de secunde și 21 de sutimi, reușind să își adjudece astfel un nou titlul de Campioană națională.
Sportiva medieșeană și-a confirmat buna pregătire și în domeniul școlar, ea obținând recent un rezultat excelent la examenul de Bacalaureat. Alexandra Hudea a promovat examenul maturității cu media 9,65.
Un alt rezultat excelent în Bănie a fost obținut de Alexandra Cozan. Aceasta și-a trecut în palmares bronzul în finala de 200 de metri, pe care i-a alergat în 27 secunde și 66 de sutimi.
La 400 de metri Alexandra s-a clasat pe locul al șaselea cu timpul de un minut, 2 secunde și 34 de sutimi.
Astfel, în zonele unde temperatura la nivelul șinei atinge sau depășește 50 de grade Celsius, se va dispune reducerea vitezei de circulație a trenurilor, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor feroviare în vigoare”, a transmis CFR.
În perioada 7-8 iulie, în intervalul orar 8-18 se vor efectua lucrări de asfaltare pe strada Deventer, iar autobuzele de pe liniile 16, 18, 117 vor circula deviat după cum urmează:
Traseele 16 și 18
Dus: Capăt de linie – … – str. Țiglari – str. Constructorilor – str. Oslo – Aleea Boticelli – pod str. Viena – dreapta pe str. Londra – stația „Londra”.
Astfel autobuzele nu vor mai deservi stația Deventer.
Întors: stația „Londra” – în continuare pe str. Londra – pod str. Viena – Aleea Boticelli – str. Lisabona – str. Orhideelor – … – capăt de linie.
Astfel, autobuzele nu vor mai deservi stația Lisabona 1.
Traseul 117
Dus: stația „Londra” – în continuare pe str. Londra – pod str. Viena – Aleea Boticelli – str. Lisabona – str. Orhideelor – str. Țiglarilor – … – capăt de linie.
Astfel, autobuzele nu vor mai deservi stațiile: Tineretului 1, Tiglarilor 1.
Autobuzele vor opri suplimentar în stațiile: Landshut, Piața Țiglari 1.
Întors: Capăt de linie – … – str. Țiglari – str. Constructorilor – str. Oslo – Aleea Boticelli – pod str. Viena – dreapta pe str. Londra – stația „Londra”
Astfel, autobuzele nu vor mai deservi stațiile: Tiglarilor 2, Tineretului 2.
Autobuzele vor opri suplimentar în stațiile: Piața Țiglari 2, Lisabona 2.
Traficul rutier pe Transfăgărășan este blocat, duminică după amiaza, din cauza autoturismelor parcate pe marginea drumului.
„La această oră, traficul rutier pe DN 7C – Transfăgărășan este blocat din cauza aglomerării cauzate de parcarea mașinilor pe marginea părtii carosabile care face dificil traficul rutier.
În fiecare vară, DN 7C – Transfăgărășan înregistrează valori ridicate de trafic, în special în weekend.
Recomandarea noastră adresată șoferilor este aceea de a parca doar în zonele special amenajate, de a nu staționa sau opri pe partea carosabilă nici măcar pentru câteva minute și, nu în ultimul rând, de a respecta indicațiile polițiștilor prezenți la fața locului”, a transmis Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
La 01.06.2025, în evidenţa Casei Județene de Pensii (C.J.P.) Sibiu se aflau un număr de 112606 beneficiari, din care:
– 99232 pensionari în sectorul de stat;
– 831 pensionari în sectorul agricol;
– 12543 beneficiari de legi speciale (beneficiari Legea 44/1994 privind veteranii şi văduvele de război, beneficiari Legea 49/1999 privind pensiile IOVR, beneficiari Legea 341/2004, beneficiari D.L. 118/1990 privind persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 06.03.1945, beneficiari Legea 189/2000 privind persoanele persecutate din motive etnice de regimul instaurat în perioada 06.09.1940-06.03.1945, beneficiari Legea 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar, beneficiari Legea 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, beneficiari Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, beneficiari Legea 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru membrii uniunilor de creatori).
Cifra locuitorilor județului Sibiu, aproape de cea din 1956
Potrivit ultimelor date făcute publice de către Institutul Național de Statistică (recensământul de la finele anului 2021, prezentate la finele anului 2022), județul Sibiu s-a întors, din punct de vedere al populației, la mijlocul deceniului șase al secolului 20. Conform datelor în discuție, județul Sibiu avea la finalul anului 2021 o populație de 388.325 locuitori.
Cifra se apropie de cea din anul 1956, când județul avea 372.687 locuitori. La acțiunile ulterioare de măsurare a populației, desfășurate în anii 1966, 1977, 1992, 2002 și 2011, populația era de 400.000 și peste, cu un maxim de 481.645 locuitori înregistrați în anii ’80. La nivel național, județul Sibiu ocupă locul 22 după numărul de locuitori, față poziția a 23-a pe care se afla în 2011.
Populația județului, în statistica recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2022:
25 ianuarie 1948: 335.116 locuitori;
21 februarie 1956: 372.687 locuitori;
15 martie 1966: 414.756 locuitori;
5 ianuarie 1977: 481.645 locuitori;
7 ianuarie 1992: 452.873 locuitori;
18 martie 2002: 421.724 locuitori;
20 octombrie 2011: 397.322 locuitori;
1 ianuarie 2021: 388.325 locuitori.
Peste o treime din locuitorii județului Sibiu sunt pensionari
Totodată, procesul de îmbătrânire a populației s-a accentuatîn ultimul deceniu. Astfel, dacă în anul 2011 erau 101,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, acum sunt 121,2, în condițiile în care indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale.
În ceee ce privește populației României, aceasta a scăzut cu mai mult de 1 milion locuitori în ultimul deceniu, de la 20.121.641 locuitori la recensământul din 2011, la 19.053.815 de locuitori la cel din 2022.
Prin urmare, numărul pensionarilor din județul Sibiu reprezintă 33% din totalul populației.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Universitatea Cluj-Napoca, echipa emblemă a Ardealului, va reveni pentru a doua oară, la Sibiu, în istoria sa, în două momente cruciale și istorice pentru existența sa, și care sunt și vor rămâne memorabile pentru suporterii U-iști. Primul moment hotărâtor în istoria celei mai iubite echipe din Ardeal a fost mutarea la Sibiu după Dictatul de la Viena, din 1940, când României i-a fost răpit Ardealul de Nord, în favoarea Ungariei horthyste.
În 2025, după 53 de ani, Universitatea Cluj revine în cupele europene, o performanță istorică pentru club, iar primul meci îl va juca la Sibiu, pe noul stadion Municipal. Acum, motivul revenirii la Sibiu este Festivalul UNTOLD, ce va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 7 – 10 august. UNTOLD ocupă locul 3 în topul celor mai mari evenimente muzicale din lume, astfel că a avut prioritate înaintea echipei U. Momentul revenirii U Cluj în cupele europene, în speță în UEFA Conference League, sezonul 2025/2026, va fi sărbătorit la Sibiu. În altă ordine de idei, FC Hermannstadt, dacă ar fi avut licență pentru cupele europene în sezonul trecut, ar fi putut fi, acum, în locul Universității Cluj.
Aventura europeană a Universității va începe cu o dublă manșă împotriva celor de la FC Ararat din Armenia. Primul meci din turul al doilea al UEFA Conference League, programat pe 24 iulie, va avea loc la Erevan, în timp ce returul de pe 31 iulie se va disputa pe Stadionul „Municipal” din Sibiu. U Cluj a avut tur liber în primul tur a celei de-a treia competiții europene intercluburi.
FC Hermannstadt nu a jucat barajul cu „U” pentru UEFA Conference League
În sezonul trecut de Superliga, Universitatea Cluj s-a clasat pe locul 4, ultimul care duce în UEFA Conference League. În mod normal ar fi trebuit să joace un meci de baraj cu câștigătoarea play-out-ului, adică FC Hermannstadt. Cum echipa sibiană nu a aplicat pentru licența de cupe europene, din cauza insolvenței financiare, prin care a trecut în ultimii 5 ani, șansa pentru a înfrunta U Cluj în barajul pentru Europa nu a mai existat.
În plus, Farul Constanța, care avea licență pentru Europa, nu s-a clasat între primele 4 din play-out și astfel nu a mai avut dreptul de a juca barajul pentru Europa. Cealaltă echipă cu drept de joc în cupele europene, Sepsi Sfântu Gheorghe, a retrogradat în Liga 2 și a pierdut automat orice șansă.
Deci, dacă FC Hermannstadt ar fi avut licența de Europa, ar fi jucat un baraj pentru UEFA Conference League cu Universitatea Cluj, iar câștigătoarea ar fi deveni a patra reprezentantă a României în cupele europene, în speță UEFA Europa League. Cert este că Universitatea nu a mai jucat niciun meci de baraj și s-a calificat automat în turul 2 al UEFA Conference League.
Totodată, ipotetic vorbind, exista premisa ca FC Hermannstadt să piardă barajul cu U Cluj pentru Europa. Însă nimeni nu știe ce s-ar fi putut întâmpla dacă FC Hermannstadt avea licența de Europa. Mergând, realistic, mai departe, FC Hermannstadt ar fi putut lua locul lui U Cluj în UEFA Conference League, devenind prima echipă din municipiul Sibiu care putea juca în cupele europene.
Corvinul Hunedoara, prima echipă care a jucat în cupele europene pe noul Municipal
Nu este pentru prima dată când noul stadion Municipal din Parcul Sub Arini găzduiește partide din cupele europene. Dar, din păcate, până acum au jucat sau joacă doar echipe din afara județului, cum a fost cazul FC Corvinul Hunedoara sau Universitatea Cluj, care urmează să evolueze pe arena sibiană, inaugurată în decembrie 2022. Echipele din municipiul de pe Cibin nu au avut încă acaestă onoare.
Exact în urmă cu un an, pe noul stadion Municipal, a evoluat FC Corvinul Hunedoara. A venit din postura de câștigătoare a Cupei României și echipă de Liga 2 (dacă avea licență pentru prima ligă și era promovată și juridic și pe merit sportiv, deoarece se clasase pe locul 2 în play-off-ul Ligii 2 în sezonul 2023/2024), astfel că a evoluat în UEFA Europa League, a doua competiție europeană inter-cluburi.
A urmat, așadar, parcursul din UEFA Europa League, unde a trecut de FC Paks (vicecampioana Ungariei) cu 4-0 în tur, în deplasare și 0-2 în retur, la Sibiu, dar a fost eliminată de FK Rijeka, vicecampioana Croației, după 0-0 în tur, la Sibiu, și 0-1 în retur, pe terenul adversarei. A coborât apoi după eliminare în turul trei al UEFA Conference League, unde a fost întrecută de FC Astana, din Kazahstan, cu scorul general de 2-8. Echipa antrenată de Florin Maxim a pierdut meciul tur de la Sibiu cu 1-2, în timp ce în retur hunedorenii au fost învinși categoric cu 6-1, în deplasare.
După cinci decenii, „U” joacă în Europa
FC Universitatea Cluj a obținut calificarea în preliminariile Conference League, la mai bine de cinci decenii de la ultima participare într-o competiție europeană. Cea mai recentă prezență a Universității într-o cupă europeană datează din sezonul 1972-1973. Ocupantă a poziției a treia în sezonul precedent din Divizia A, Universitatea a obținut calificarea în Cupa UEFA, acolo unde a întâlnit, în turul I preliminar, echipa bulgară Levski Sofia.
În partida tur, „Șepcile roșii” s-au impus cu 4-1 pe teren propriu, dar au fost eliminați după ce returul de la Sofia a fost adjudecat de bulgari cu 5-1. Prima apariție a Universității într-o cupă europeană s-a înregistrat acum 60 de ani, în sezonul 1965-1966. Atunci, echipa clujeană, câștigătoare a Cupei României după finala cu Dinamo Pitești (2-1), a trecut de primul tur din Cupa Cupelor, eliminând formația austriacă Wiener Neustadter în urma unei duble victorii: 1-0 la Viena, 2-0 la Cluj. În următorul tur, ”U” a dat piept cu Atletico Madrid, iar echipa din capitala Spaniei s-a calificat cu 6-0 la general, după ce s-a impus cu 2-0 la Cluj și cu 4-0 în returul de la Madrid.
Dictatul de la Viena a trimis echipa Ardealului la Sibiu
În 1940, după ce nord-vestul Transilvaniei a fost rupt din trupul țării prin Dictatul de la Viena, mii de clujeni au ales refugiul. Printre ei, jucătorii și conducătorii echipei de fotbal Universitatea Cluj, care au refuzat sa joace în campionatul maghiar, facând unul dintre cele mai frumoase gesturi din istoria fotbalului românesc. Au ales Sibiul. Deoarece evacuarea orașului s-a făcut într-un termen foarte scurt, sportivii nu au luat cu ei nici echipamentul si nici mingi, doar carnetele de legitimare ale jucătorilor.
Prin grija lui Viorel Tănase, fost portar al echipei între anii 1927-1930, fotbaliștii au primit bocanci de joc de la fabrica de încălțăminte din Sibiu. Echipamentul a fost confecționat la Cisnădie, unde erau mai multe fabrici de tricotaje. În sezonul 1939-1940, „U” nu-si câștigase dreptul de a evolua în prima divizie. Cu toate acestea, dupa primele trei etape, Federația Română de Fotbal a decis să suplimenteze numărul de locuri în Divizia A, de la 12 la 13, pentru a sprijini moral echipa clujeană aflată departe de casa. În 6 octombrie 1940, ziarul „Foaia poporului” (n. Red. – ziar ce apărea la Sibiu) publica un ordin al ministrului Apărării Naționale prin care se punea la dispoziția Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj localul cazarmei „Avram Iancu” și al Școlii Speciale de Cavalerie din Sibiu, fără grajduri și dependințe. Astfel, problema continuării studiilor era rezolvată.
Jucătorii lui „U”, majoritatea studenți, aveau o zi pe săptămână dedicată instrucției, fiind considerați militari în termen redus. La începutul lunii decembrie 1940, gruparea clujeană era recunoscută juridic sub numele de „Clubul sportiv studențesc Universitatea Cluj-Sibiu”. Inițial, prin grija Protopopului Miron Neagu, o parte din jucători au fost cazați la căminul Seminarului Teologic. Din cauza numărului mare de refugiați, erau cazuri în care sportivii stăteau în camere cu câte 12 paturi. După un timp, au fost mutați la internatul unei întreprinderi. Alți „U”-isti, mai norocoși, stăteau la rude sau la suporteri care le puseseră camere la dispoziție. Un exemplu îl constituie Nicolae Szoboszlay, primit cu brațele deschise de doctorul Traian Stoicoiu, renumit chirurg și mare suporter al „alb-negrilor”.
Alimentația a fost o problemă grea în perioada bejeniei, mai ales că războiul determinase o criză de hrană. În general, clujenii mâncau la cantina internatului unde erau cazați, dar au început să și improvizeze. Pe malul Cibinului, ei au învățat să prindă pește cu mâna. Prada era dusă la restaurantul „Răscruci”, care le oferea, la schimb, mâncare gătită. Spre sfârsitul bejeniei, clujenii au folosit o alta metodă de a-și rotunji veniturile: sub conducerea lui Szoboszlay și a lui Jivkovici, lotul mergea la colindat. Melodia lor preferata era „O, ce veste minunata”. „U” a disputat prima partida oficiala de la Sibiu în 20 octombrie 1940, pierdută însă în fața Sportului Studențesc: 1-2.
Meciul a fost urmărit de o audiență-record: 2.000 de persoane. Dar campionatul 1940-1941 avea să fie suspendat din cauza izbucnirii războiului anti-sovietic. „U” era clasată pe locul 11. În urmatorul sezon, competiția s-a disputat pe zone geografice, fiind denumită „Cupa Basarabia”. „U” a câștigat seria a 5-a, iar apoi s-a calificat până în semifinale, unde a fost învinsă de Rapid cu 1-4. În vara anului 1942 s-a produs o noua reorganizare, întrecerea fotbalistică devenind „Campionatul de război”. „U” era cea mai tânară echipă, având media de vârstă de 22 de ani! Clujenii au terminat campionatul pe locul 9. „U” a împlinit un sfert de veac de existență în bejenie, dar campionatul 1943-1944 nu s-a mai încheiat din cauza războiului.
„U” ocupa locul 3, dupa FC Craiova si Rapid. Ca unor oaspeți de vază, jucătorilor de la „U” li s-a permis să folosească principalul stadion din Sibiu, care se numea Anef. Pe arena din Parcul „Sub Arini” evolua cea mai importantă echipă locală, „Soimii”, care le-a pus clujenilor la dispoziție și mingile necesare. În ciuda vremurilor tulburi, „U” a dorit să evite evaziunea fiscală. A cerut și a obtinut de la Administrația Financiară hârtie filigranată specială din care se confecționau bilete, iar conducerea clubului platea anticipat taxele pentru respectivele tichete.
Un episod deosebit al bejeniei a fost compunerea primului cântec dedicat unei echipe de fotbal din România. Compozitorii – Nelu Brates, Seva Ivanov, Relu Constantinescu și Mircea Olteanu – au format o trupă care a rămas cunoscută sub numele de „Zombby”. Lansarea oficială a „imnului-marș” a avut loc la Teatrul Național din Sibiu, în fata unei săli arhipline.
Haide, U! Haide, U! Esti simbolul tineretii studentești, Haide, U! Tempo U! Ești simbolul unor inimi românești
Noi luptăm, să-nălțăm, Prin avânt, voința, zâmbet și prin cânt, Un trup nou – braț de fier Suflet nou smuls din cer. Haide, U! Tempo U! Haide „U”!
Suntem „U”-iștii Clujului iubit Uniți cu toții-ntr-un avânt Pornim din nou cu sufletu-nfrățit La lupta, cu un singur gând: Haide „U”! Haide „U”! (se repeta refrenul)
În cartea „Agora U”, istoricul clujean Gheorghe I. Bodea scrie ca, în perioada bejeniei, pentru Universitatea au jucat 38 de jucători (în paranteze sunt notate numarul de partide, respectiv numarul de goluri marcate cunoscute): Medrea II (52, 0), Tiereanu (51, 28), Medrea III (49, 5), Coracu (47, 21), Dascălu (45, 48), Dumitraș (41, 4), Joja (37, 2), Boros (34, 0), Coman (33, 8), Jifkovici (28, 7), Muscă (27, 0), Costea (25, 0), Chirilă (21, 0), Bretoteanu (21, 0), Medrea I (21, 0), Luca (18, 0), Hintz (15, 1), Moldovan (14, 2), Maghear (14, 0), Adoc (13, 0), Ioanovici (12, 0), Păunescu (11, 0), Tereanu (9, 0), Chendi (9, 0), Sângeorzan (8, 0), Vigu I (6, 0), Rădulescu-Jumăte (4, 0), Cornea (3, 0), Crișan (2, 0), Kundt (2, 0), Peștean (2, 0), Szoboszlay (2, 0), Hulea (2, 0), Iancovici (2, 0), Ivan (2, 2), Mesaros (1, 0), Potopeanu (1, 0), Tiberian (1, 0).
În total, la Sibiu „U” a disputat 84 de meciuri, din care a câștigat 49, a făcut 6 egaluri și a pierdut de 29 de ori. A înscris 263 de goluri și a primit 167. Cea mai bună performanță a tinerilor clujeni în acea perioadă a fost accederea în finala Cupei României, în sezonul 1941-1942. Din păcate, „U” a fost înfrântă la București de Rapid, cu 7-1. Momentul întoarcerii la Cluj este 26 iulie 1945, potrivit fcucluj.ro.
Medieșeanul Tony Dascălu, cel mai bun marcator a Universității Cluj în perioada Sibiu
Tony Dascălu
Hariton (Tony) Dascălu este unul dintre cei mai importanți golgheteri din istoria „Șepcilor roșii”. În cele șapte sezoane petrecute în alb și negru, Tony Dascălu a evoluat în 118 partide și a marcat 107 goluri. În perioada în care Universitatea Cluj a jucat la Sibiu a fost cel mai prolific vârf de atac al formației, reușind 48 de goluri. Își are originile familiale în județul Sibiu. Născut în 13 iunie 1920 la Mediaș, Hariton Dascălu a crescut într-o familie numeroasă, alături de cei trei frați ai săi, tatăl său, Vasile și mama sa, Floarea.
Tony a plecat de la Târgu-Mureș la Blaj cu dorința de a călca pe urmele tatălui său, cantor al Catedralei Greco-Catolice din Târgu-Mureș, iar în timp ce urma cursurile Seminarului Teologic din Blaj, a fost convins să abandoneze acest drum și să vină la Cluj pentru a face parte din echipa lui „U”. A debutat în tricoul „studenților” și semnele de întrebare planau asupra deciziei aducerii sale la „U” după ce nu a marcat niciun gol în primele trei meciuri. În al patrulea, însă, a reușit un hattrick în victoria împotriva celor de la Gloria Arad, de la Sibiu, acolo unde evolua echipa.
A făcut parte, astfel, alături de Mircea Luca sau frații Medrea, dintr-o generație greu încercată, care a refuzat să evolueze în campionatul maghiar și a dat dovadă de curaj atunci când a ales să plece în bejenie la Sibiu pentru a putea rămâne parte din campionatul României. În același sezon, Tony a continuat să fie un adversar de temut pentru defensivele oponenților, a mai reușit o triplă în compania formației FC Ploiești, a marcat de patru ori și împotriva Reșitei și a terminat primul sezon ca golgheter al „Șepcilor roșii”, cu 14 goluri în tot atâtea meciuri.
Cu o tehnică bună și un șut remarcabil, forma excelentă a lui Tony Dascălu a continuat și în următoarele trei stagiuni (1941-1944), în care atacantul „alb-negrilor” a înscris 53 de goluri în 48 de partide. Tot în această perioadă se remarcă drept fiind primul jucător al „studenților” care marchează într-o finală de Cupă a României: 1-7 împotriva Rapidului, în ediția 1941-1942. În același timp, nume consacrat deja în fotbalul românesc, Tony Dascălu a urmat, în paralel, cursurile Facultății de Drept din Sibiu.
Pe plan sportiv, trendul său ascendent a fost, însă, oprit în perioada 1944-1946, în care fotbalul a fost întrerupt în România, reluarea sa fiind sinonimă cu victoria Universității în fața formației Ferar și revenirea la Cluj a „Șepcilor roșii”. În intervalul 1946-1949, Tony a bifat ultimele sale trei stagiuni în tricoul echipei noastre, fiind de asemenea golgheterul formației în sezoanele 1946-1947 și 1947-1948. Hariton Dascălu a bifat ultima sa reușită pentru „U” în luna octombrie a anului 1948, la un meci pe teren propriu, împotriva medieșenilor de la Gaz Metan (4-2). În toată această perioadă, Tony a înscris în porțile a nu mai puțin de 30 de echipe, dintre care se remarcă FC Ploiești și FC Craiova, cărora Dascălu le-a marcat câte opt goluri.
Nu în ultimul rând, a rămas în amintirea suporterilor din acea vreme, care au apreciat loialitatea sa față de ”U”, pe care nu a părăsit-o în 1947, în ciuda insistențelor celor de la Jiul Petroșani. Așadar, Tony Dascălu a fost considerat o figură marcantă a generației sale, numele lui regăsindu-se și într-un cântec renumit al tribunelor: „Haide “U”, Haide “U”, Haide Tony Dascălu, Luca, Medrea, Coracu”. Fostul atacant al „Șepcilor roșii” s-a stins din viață în data de 24 martie 1983, la vârsta de 63 de ani. (sursa: fcucluj.ro).
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Municipalitatea ieşeană a aprobat, în ultima ședință ordinară a Consiliului Local din 27 iunie, acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi părintelui profesor universitar dr. Constantin – Valer Necula.
„Teolog, scriitor, comunicator excepţional, slujitor al Adevărului Lui Hristos, părintele Constantin Necula s-a impus de-a lungul ultimelor trei decenii ca una dintre vocile cele mai convingătoare ale Bisericii Ortodoxe Române în spaţiul public. Nu prin tonul ridicat, ci prin limpezimea mesajului; nu prin orgoliu, ci prin credinţă şi cultură; nu prin autoritate impusă, ci prin autoritatea câştigată în inimile oamenilor”, a transmis Primăria Municipilui Iași.
Părintele, masterand al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru loan Cuza” în domeniul Arheologiei şi Artă Antică
Părintele a ales în prezent să devină student la laşi, masterand al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru loan Cuza” în domeniul Arheologiei şi Artă Antică. Prin această alegere nu doar că a întărit legătura sa cu oraşul, ci a arătat cât de firesc se poate împleti dialogul dintre teologie, istorie, cultură şi patrimoniu.
„Cu toate că activitatea sa este legată în mod natural de Sibiu, legătura Părintelui Constantin Necula cu Municipiul Iași este profundă, vie și constantă. Iașiul nu i-a fost doar loc de conferințe sau colaborări ocazionale, ci un adevărat spațiu de trăire, formare și împărătășire. Într-un gest care vorbește despre modestie și sete de cunoaștere, Părintele a ales în prezent să fie student (masterand) al Facultății de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza, în domeniul Arheologiei și Artă Antică, prin această alegere nu doar a întărit legătura sa cu orașul, ci a arătat cât de firesc se poate împleti dialogul dintre teologie, istorie, cultură și patrimoniu.
Pentru orașul Iași, a cărui istorie este impregnată de cultură, teologie și rezistență spirituală, Părintele Constantin Necula este un oaspete devenit fiu”, se mai arată în motivare.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Duminica a 4-a după Rusalii poartă numele de Duminica Vindecării slugii sutașului (Matei 8. 5- 13). De ce o reține Biserica în ascendentul ei din Rusalii? Pare simplu la prima vedere. E o vindecare. Vindecarea pe care Domnul Hristos o face se vădește numai în Duhul Sfânt. Sau, în cuvinte mai simple, trebuie să ai Duhul Sfânt lucrător în tine pentru ca o astfel de minune să se petreacă în viața ta.
Mereu am crezut că ar fi prea simplu să fie atât de simplu. Deși Evangheliei și forței pe care o degajă în comunicarea adevărului despre Domnul Hristos nu simplitatea îi lipsește. Și atunci, m-am gândit, care este cheia punerii ei sub lumina zorilor Rusaliilor?
Acum, văzând învârtoșarea puritanismului unora dintre coreligionari, înțeleg mai adânc gestul vindecării slugii sutașului. Nu este doar vindecarea lui, ci și a propriei noastre probleme de poziționare în raport cu aproapele. Biserica este un astfel de cântar al echilibrării gândirii noastre. Dacă pe sutaș îl mai înghit, pentru că e om credincios, deși păgân, și a mai și contribuit la binele comunității construind sinagoga – cu sluga sa chiar nu cred să fi avut relație.
Sluga dușmanului neamului lui Israel este dușman lui Israel. Să nu credeți că noi ne-am vindecat de sindromul judecării străinului, cum ne-am aștepta după 2000 de ani. Din contră, părem mai exagerați și cred că uneori nici măcar construirea unui locaș sau deschiderea lui pentru noi și ai noștri – cazul comunităților românești din „catolica” Italiei îmi dă mereu de gândit – nu ne face să le recunoaștem frumusețea și fidelizarea în credință.
Orgolioși și guralivi, ne nemernicim pe străin, fie că ne e stăpân și slugă, cu o ușurătate care uită tocmai Evanghelia zilei acesteia. Hristos Domnul vede în smerenia sutașului – repet, cotropitorul Țării pe care o iubește de vreme ce se întrupează în mijlocul populației ei – exact umplerea lipsei din propriul lui popor: credința ca o iubire tandră a lui Dumnezeu! Și știe că dacă în raport cu sluga are atâta iubire, nu altfel se va purta în raport cu El, Domnul, care deseori Se numește Ebed-Iahve sau „sluga Domnului”.
Intuiește în iubirea aceasta a stăpânului pentru ordonanța sa – ca să reținem un termen militar pierdut azi – capacitatea de a iubi pe Dumnezeu, căci dacă pe aproapele poate să-l însoțească prin grija sa, nici pe Dumnezeu nu îl poate ține departe.
Sutașul, sincer vorbind, îmi pare una dintre cele mai luminoase chipuri ale Noului Testament. Are valoarea aceasta dată de smerenia și bucuria sa în a împlini râvna vindecării slugii sale. Deschide ușa Împărăției neamurilor. V-ați gândit vreodată că e printre primii păgâni care calcă în Rai, pentru că nu văd cum Domnul Și-ar fi schimbat mărturia despre el dinaintea tatălui, de vreme ce zice despre el: „La nimeni în Israel n-am găsit atâta credință!” (Matei 8.10)?
Cum era cu putință, de vreme ce poporul lui Israel era alesul, slujitorul prin definiția logicii mărturiei? Iată! Domnul spune că iubirea e mai puternică decât plinirea vreunei legi. Pentru că ne vrea oameni, nu litere și texte. Sluga sutașului se vindecă. Noi, noi oare putem să ne vindecăm de suficiența prin care privim pe aproapele? Slugi noi înșine. Uneori, dar rar, sutași inimoși.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Pe parcursul zilei de duminică sunt instituite restricții de tonaj pe mai multe drumuri naționale, expres și autostrăzi din 3 județe.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că astăzi, 6 iulie, în intervalul orar 12:00 – 20:00, în condițiile avertizărilor de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie, va fi interzisă circulația autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pe toate sectoarele de drumuri naționale, drumurile expres și autostrăzi din județele Dolj, Mehedinți, Olt și Teleorman.
Exceptate de la aceste restricții vor fi:
-transporturile de persoane; -transporturile de animale vii și de produse perisabile de origine animală și vegetală; -vehicule care participă la intervenții în caz de forță majoră; -transporturi funerare; -transporturi poștale; -transporturi de echipamente de prim ajutor; -transporturi pentru distribuire de carburanți; -transporturi de mărfuri sub temperatură controlată; -transporturi pentru tractări vehicule avariate; -transporturi pentru distribuirea de apă și hrană în zonele calamitate; -transporturi cu vehicule specializate destinate prin construcție salubrizării; -transporturi apă îmbuteliată; -transporturi produse provenite din exploatări agricole; -transporturi militare implicate în exerciții multinaționale; -produse alimentare diverse.
Profesoara Alina Mungiu-Pippidi crede că transparența, interzicerea plăților în numerar și eliminarea privilegiilor sunt esențiale pentru o reformă reală.
Reforma anunțată de premierul Ilie Bolojan este „indispensabilă pe termen scurt”, dar fără măsuri structurale, „nu servește la mare lucru pe termen lung”, avertizează politologul Alina Mungiu-Pippidi într-un articol de opinie publicat pe HotNews.
Ea compară situația cu a unui bețiv salvat de sub roțile unei mașini, dar care are nevoie de dezalcoolizare pentru a-și schimba cu adevărat viața.
În viziunea sa, statul român are nevoie de o detoxifiere profundă, nu doar de măsuri punctuale.
Ea susține că folosirea pe scară largă a banilor lichizi alimentează opacitatea fiscală și evaziunea, subminând capacitatea statului de a colecta venituri și de a asigura tratament egal între contribuabili.
Soluția propusă? Interzicerea plăților în cash, dotarea tuturor contribuabililor cu POS-uri, iar taxarea să fie automată.
„Contabilitatea s-a digitalizat, avem e-invoice, de acum putem raționaliza statul perfect. Dacă vrem”, spune Mungiu-Pippidi, sugerând că voința politică este principalul obstacol.
„Listele de datornici la taxe, atât din sectorul public cât și privat, trebuie să fie publice. Gap-ul TVA nu este o gaură neagră, ci o listă de nume pe care statul o are și nu o publică”, susține Mungiu-Pippidi. Ea cere publicarea datelor privind încasările, restanțele, rambursările și salariile din companiile de stat.
Alina Mungiu-Pippidi nu neagă utilitatea unor măsuri din pachetul fiscal anunțat de guvernul Bolojan, dar avertizează că, fără o schimbare profundă de paradigmă, acestea vor avea efecte doar pe termen scurt.
„Să nu ne iluzionăm că vom face reformă doar tăind niște fonduri sau aducând niște taxe la un nivel mai corect.
Fără transparență, fără interzicerea banilor lichizi și fără eliminarea privilegiilor fiscale, tot ce facem e să tragem bețivul de pe șosea și să-l lăsăm să meargă mai departe clătinându-se”, mai scrie Alina Mungiu Pippidi.
Un cutremur de suprafaţă cu magnitudinea 3,3 s-a produs, duminică dimineaţa, la ora 6:29, în Oltenia, judeţul Gorj, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seismul a avut loc la adâncimea de 13,8 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 18 km nord-vest de Târgu Jiu, 67 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva, 96 km est de Reşiţa şi 100 km vest de Râmnicu Vâlcea.
