Acum 20 de ani, România semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, urmând ca după doi ani să se concretizeze intrarea în Uniune. De atunci, economia s-a transformat radical: salariile medii s-au triplat, iar veniturile totale ale populației au crescut spectaculos. Cu toate acestea, pentru mulți români, nivelul de trai nu pare să fi avansat în același ritm.
Salariile medii au depășit 1.000 de euro
În 2007, salariul mediu net în România era de 312 euro. În 2024, salariul mediu net a ajuns la 1.045 euro, potrivit analiștilor din cadrul Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Chiar și ajustată cu inflația, creșterea reală depășește 122%.
Veniturile totale ale gospodăriilor (care includ salarii, pensii, beneficii sociale și venituri din investiții) au crescut și ele semnificativ. Valoarea mediană a acestor venituri a urcat de aproape cinci ori, de la 134 euro în 2007, la 653 euro în 2024.
În decembrie 2024, salariul mediu net pe țară a fost de 5.645 lei, în creștere cu 11,1% față de anul precedent. Sibiul, la rândul său, se menține în topul județelor cu cele mai bune salarii (salariul mediu net în județ fiind de 5.477 lei) potrivit Institutului Național de Statistică.
De ce majoritatea românilor nu resimt această creștere?
Deși cifrele indică un progres, percepția populației spune altceva. Mulți români nu resimt o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai. Una dintre principalele cauze o reprezintă inegalitățile economice persistente.
În 2007, 71% dintre salariați câștigau sub media națională. În 2023, procentul a scăzut doar cu 4%, ajungând la 67%, o schimbare prea mică pentru a produce o reală îmbunătățire a percepției populației.
Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca și coordonator al echipei RoEM, explică: „Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării”.
Disparități regionale majore
Capitala și marile orașe economice – Cluj, Timiș, Brașov, dar și Sibiu, Iași sau Dolj – continuă să tragă în sus media națională. În schimb, în multe alte județe, veniturile rămân mult sub medie.
Totuși, anul 2024 a adus și câteva surprize: județele Ialomița, Călărași și Neamț au înregistrat creșteri salariale de peste 20%. De cealaltă parte, Gorjul este singurul județ în care salariile au scăzut.
Potrivit specialiștilor, pe viitor, județe precum Sibiu, Alba și Bihor au șanse mari de creștere economică, în contextul dezvoltării industriilor strategice, inclusiv industria apărării.
Sibiul – în echipa fruntașă
Sibiul face parte din județele care beneficiază de o economie locală dinamică, salariile de aici fiind peste media națională. Specialiștii economici prevăd o evoluție pozitivă și în anii următori, mai ales datorită dezvoltării industriei auto, IT și a noilor investiții planificate în zona industrială.
Creșterea Sibiului este susținută de stabilitatea investițiilor străine, infrastructura relativ dezvoltată și forța de muncă bine calificată. Totuși, pentru ca avantajele economice să fie resimțite de cât mai mulți locuitori, este nevoie de continuarea reducerii inegalităților și de politici de dezvoltare sustenabilă.
Inegalitățile scad, dar foarte lent
Indicele de inegalitate, care măsoară raportul între veniturile celor mai bogați 20% și cele ale celor mai săraci 20%, s-a diminuat de la 8,1 (persoanele cu cele mai ridicate venituri câștigau de 8,1 ori mai mult decât cele cu cele mai mici venituri din țară) în anul 2007 la 4,6 în anul 2024. Această scădere plasează România, în prezent, la mijlocul clasamentului european, la egalitate cu Franța și înaintea altor 11 state europene, cum ar fi Bulgaria sau Lituania.
„Această îmbunătățire este însă una foarte recentă și, având în vedere tensiunile sociale existente în țară, este important ca aceste rezultate să fie menținute și pe termen lung”, concluzionează coordonatorul echipei RoEM.
Salariile și veniturile din România au evoluat spectaculos în ultimii 18 ani. Totuși, inegalitățile rămân o provocare majoră, iar creșterea economică nu este resimțită în mod egal de toți locuitorii. Viitorul economic al Sibiului pare promițător, dar progresul va trebui susținut de investiții constante și de o distribuție mai echitabilă a veniturilor materiale.
Un copil de 14 ani a fost rănit, vineri seara, în urma unui eveniment rutier produs în localitatea Ilimbav.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce se deplasa pe bicicletă, pe Ulița de Sus, un minor în vârstă de 14 ani din Ilimbav a intrat în coliziune cu un autoturism staționat pe aceeași stradă.
În aceste zile se desfășoare în România o amplă campanie de dezinformare pe rețelele de socializare, în spatele căreia se află mai multe companii ce au legături directe cu serviciile de informații ale Rusiei.
Conform ANCOM, sunt folosite site-uri clonate ale mai multor instituții publice, televiziuni și agenții de presă din România pentru a afișa știri false, cele mai multe pe teme politice, dar și reclame malițioase.
ANCOM atrage atenția că a identificat o rețea extinsă de site-uri clonate care reproduc fidel aspectul unor pagini oficiale ale instituțiilor publice, televiziunilor și agențiilor de presă cunoscute, precum Guvernul României, Ministerul Sănătății, TVR 1, DIGI24, Hotnews, Adevărul sau Libertatea.
Acestea sunt utilizate pentru promovarea de conținut înșelător, cu tematici sociale, politice, economice sau de sănătate, având scopul de a induce în eroare populația și de a influența percepția publică într-un mod negativ, anunță Biziday.
Potrivit ANCOM, campania este una sofisticată, derulată cu discreție, folosind tactici avansate de exploatare a algoritmilor rețelelor sociale, conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale și narative subliminale adaptate audiențelor vulnerabile.
Mesajele sunt atent calibrate în funcție de profilul emoțional al utilizatorilor, pe baza unor tehnici de micro-profilare, cu scopul de a polariza societatea și a submina încrederea în autoritățile statului.
A fost identificată și o rețea de pagini și conturi false pe o platformă de socializare (nenumită de ANCOM), care acționează coordonat pentru a genera artificial un nivel ridicat de interacțiune.
Acestea distribuie sistematic conținut generat de AI, predominant pe teme cu impact emoțional, pentru a atrage reacții și din partea utilizatorilor reali.
În cadrul acestei rețele, au fost descoperite link-uri care redirecționează către site-urile clonate, prin reclame malițioase postate pe site-uri locale de tip clickbait, cum ar fi cezicelumea.ro, stiricalitative.ro, dromania.ro, redactia.ro sau viralnews.ro.
“Reclamele malițioase se prezintă sub forma unor titluri false de știri, spațiile publicitare în care acestea sunt postate fiind contractate de companiile de publicitate care utilizează tehnologia “native ads” – Adskeeper, Geozo, Adnow și MGID, semnalate anterior în spațiul public pentru legături directe cu Federația Rusă.
Spre exemplu, compania Adnow este subiectul unor investigații extinse în alte state membre, dar și în România pentru implicarea în operațiuni informaționale în favoarea serviciilor de informații ale Federației Ruse”, atrage atenția ANCOM.
Pe site-urile clonate au fost descoperite și reclame în limba română, dar și în alte limbi, care promovează conținut similar înșelător, fiind finanțate prin pagini și conturi false de pe rețelele sociale.
Întregul sistem este întreținut printr-o rețea online complexă care se bazează pe conținut creat automat, distribuit cu intenția clară de manipulare a opiniei publice.
Intervențiile se fac în colaborare cu furnizorii de internet și cu platforma de socializare vizată, mai explică autoritățile, care subliniază că acționează pentru tragerea la răspundere a celor implicați.
Bărbatul de 70 de ani care i-a tăiat gâtul unui prieten a fost reținut de procurori, a anunțat IPJ Sibiu.
„În cursul acestei zile, procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus reținerea pentru 24 de ore a bărbatului în vârstă de 70 de ani.
Cercetările în acest caz sunt continuate”, a transmis Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
La fața locului s-au deplasat în regim de urgență polițiști de investigații criminale, criminaliști, medic legist din cadrul Serviciului de Medicină Legală Sibiu, precum și procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Din primele investigații efectuate a rezultat că, la data de 28 aprilie a.c., în jurul orei 23.00, în timp ce consumau băuturi alcoolice, între doi localnici din Moardăș, unul de 58 de ani, celălalt de 70 de ani, a izbucnit un conflict spontan în cursul căruia bărbatul de 70 de ani l-ar fi înjunghiat pe celălalt cu un cuțit, în zona gâtului și toracelui.
La sosirea echipei de cercetare, bărbatul de 58 de ani era decedat.
Agresiunea s-a produs la domiciliul bărbatului în vârstă de 70 de ani. Acesta a suferit, la rândul său, vătămări corporale și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, a transmis Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, în 28 aprilie.
Românii din Diaspora se înghesuie în număr extrem de mare la vot în prima zi a alegerilor prezidențiale, prezența fiind uriașă.
Astfel, comparativ cu prima zi a a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, astăzi până la ora 12 au votat de 5 ori mai mulți români din afara granițelor țării.
Mai exact, 23.312 de români au votat în străinătate vineri, până la 12.00, ora României, în timp ce în noiembrie votaseră, în același timp, 4.610 persoane.
Singura diferență față de 2024 este că anul acesta s-a votat de la 7 dimineața în diaspora, iar anul trecut, urnele s-au deschis la ora locală 12.00 a fiecărei țări. Cele peste 23.000 de voturi includ și cele prin corespondență.
În acest an, există o schimbare majoră în privința votului în străinătate. Indiferent pe ce fus orar este secția, votul din ultima zi, duminică, se va încheia la ora 21.00, ora României, și nu la ora 21.00, ora locală a fiecărei țări, ca până acum.
Poliţiştii sibieni caută un bărbat în vârstă de 48 de ani, care a plecat de acasă fără a se mai întoarce.
În 30 aprilie, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie cu privire la faptul că la data de 22 octombrie 2024, în jurul orei 23, fiul său, MUSCĂ TIBERIU, în vârstă de 48 de ani, a plecat într-o direcție necunoscută, fără a mai reveni la domiciliu, în localitatea Valea Viilor.
Semnalmente: înălțime 170 cm, greutate 80 – 90 de kg, păr brunet, ochi căprui.
La momentul plecării, persoana în cauză ar fi purtat o cămașă albastră, pantaloni negri, pulover gri, geacă neagră și o căciulă neagră.
Nu se cunosc eventuale semne particulare.
Dacă puteți oferi informaţii despre acest bărbat, sunteți rugați să contactați cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apelați gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Poliţiştii sibieni caută o tânără în vârstă de 23 de ani, care a plecat de acasă fără a se mai întoarce.
Vineri, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie cu privire la faptul că, la aceeași dată, în jurul orei 1, fiica sa, MAILAT IOANA SUSANA, în vârstă de 23 de ani, a plecat într-o direcție necunoscută, fără a mai reveni acasă, în satul Metiș, comuna Mihăileni.
Semnalmente: înălțime 160 cm, greutate 50 de kg, păr brunet, ochi căprui.
La momentul plecării, persoana în cauză ar fi purtat o geacă albă, bluză neagră, pantaloni tip jeans albaștri, adidași albi.
Semne particulare: tatuaje monocolor, respectiv un fluture pe încheietura mainii stângi, litera C și numărul 1980 pe piciorul stâng.
Dacă puteți oferi informaţii despre această tânără, sunteți rugați să contactați cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apelați gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Sibienii sunt așteptați la sfârșitul acestei săptămâni la Grădina Zoologică, unde are loc Expoziția Anuală de peruși, organizată de Asociația Romanian Budgerigar Society, în parteneriat cu Zoo Sibiu.
Exemplarele sunt unele speciale, alese pentru a îndeplini un anumit standard în ceea ce privește forma, culoarea, talia, dar și caracterul, fiind selectați cei cu trăsături impunătoare și expresie nobilă.
Grădina Zoologică Sibiu este deschisă zilnic între orele 9.30-19.30 – Poarta 1, iar în intervalul orar 10.00-19.00 – Poarta 2.
Astfel, în urma dialogurilor și a întâlnirilor din Roma, faimoasa Galerie Borghese a fost de acord pentru realizarea unui prim schimb cultural în perioada 2025-2027.
Așadar, la finalul anului 2025 la Sibiu va putea fi văzută lucrarea „Leda și lebada” după Leonardo da Vinci, iar în 2027 lucrarea „Fata cu unicorn” de Rafael.
„Este o mare bucurie să anunțăm faptul ca renumita Galerie Borghese din Roma a acceptat cererea noastră. Am avut numeroase dialoguri cu doamna director dr. Francesca Cappelletti și amândoi am înțeles importanța colaborării instituționale.
Vom putea realiza importante expoziții în România și în Italia. Expunerea la Muzeul Național Brukenthal a uneia lucrări de Leonardo da Vinci și apoi de Rafael subliniază faptul că dorim să realizăm lucruri importante pentru comunitate, pentru muzeu și pentru România..
Nu este deloc ușor să discuți aducerea a doua capodopere importante care sunt cerute anual de mari muzee din lumea întreaga. Însă am reușit. Avem acordul Galeriei Borghese, iar acum trebuie să lucrăm să putem organiza două evenimente istorice și memorabile.
Vor fi două premiere expoziționale de mare anvergură pentru istoria artei și a muzeelor din România. Alături de aceste două capodopere ale artei italiene expozițiile vor conține și alte lucrări din colecția Muzeului Național Brukenthal și din alte colecții.
Mulțumesc Galeriei Borghese, Ministerului Culturii, doamnei Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în Italia, și domnului Federico Mollicone, președintele Comisiei de Cultură din cadrul Parlamentului Italian. Să fim sănătoși să putem organiza și să deschidem cele două expoziții.
Muzeul Național Brukenthal merită mai mult! Sibiu și România merită mai mult”, a declarat Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal.
Raffaello Sanzio da Urbino (1483-1520), cunoscut sub numele de Rafael, a fost un pictor și arhitect italian al Renașterii. Operele sale sunt renumite pentru claritatea formei, ușurința compoziției și realizarea vizuală a perfecțiunii neoplatonice a măreției umane.
Alături de Michelangelo și Leonardo da Vinci, el modelează trinitatea convențională a maeștrilor incredibili ai acelei perioade.
La scurtă vreme după sosirea sa la Roma, Rafael începe lucrările de decorare a camerelor din Vatican, cunoscute ulterior sub numele de Le Stanze di Raffaello.
Aici ia naștere una din cele mai importante creații ale sale, „Școala din Atena”. La cererea personală a papei, frescele din Stanza della Segnatura abordează temele: Adevărul, Bunătatea și Frumusețea.
În scena înfățișând Parnasul, Rafael identifică Frumusețea cu muzica și poezia, Bunătatea este exprimată de virtuțile fundamentale, iar Adevărul, legat de noțiunea rațiunii, este reprezentat de grupul filozofilor din Atena antică.
Capodopera „Fata cu unicorn” este una din cele mai cunoscute portrete realizate de Rafael.
Tânăra este portretizată într-o vedere parțială din trei sferturi, așezată în fața parapetului unei loggii, așa cum se poate observa din cele două coloane laterale care încadrează jumătatea superioară a picturii.
În fundal se află un peisaj deluros cu tonuri estompate. Tânăra poartă o rochie cu corset strâmt și decolteu larg, cu o curea îngustă în jurul taliei.
Bordura care conturează decolteul și mânecile grele de catifea roșu închis ies în evidență pe fundalul materialului verde deschis. Umerii sunt acoperiți de un voal ușor, iar în jurul gâtului are un lanț de aur, cu un pandantiv așezat pe piept.
Acesta constă dintr-un rubin sau granat central mare, montat în aur și finisat cu o perlă picătură. Aurul este folosit și pentru cataramă mică de la talie și pentru agrafa delicată de la păr, care este strâns în jurul feței și cade ușor într-o împletitură peste umeri.
Lucrarea a fost confirmată pentru prima dată ca parte a Colecției Borghese în inventarul din 1833.
Până în 1936, femeia a fost identificată ca Sfânta Ecaterina din Alexandria, caracterizată prin atributul obișnuit al roții cu țepi în loc de unicornul actual; pe umeri, o manta grea a modificat profilul figurii.
Radiografiile efectuate la acea vreme au relevat prezența unui câine sub unicorn, un animal asociat cu conceptul de fidelitate conjugală.
Atribuită anterior școlii lui Perugino, Francesco Granacci sau Ghirlandaio, după restaurare, criticii au fost în general de acord asupra atribuirii picturii lui Rafael, așa cum a sugerat Longhi (1927).
Pictura este considerată o operă timpurie a artistului Raphael, datată în diverse moduri între 1506 și 1509; s-a emis, de asemenea, ipoteza (Coliva 2006; 2020) că ar putea fi un portret al Maddalenei Doni, viitoarea sa mireasă, cu o datare în consecință a anilor 1504-1505.
Un studiu recent publicat în jurnalul Aging & Mental Health arată că europenii resimt to mai mult singurătatea pe măsură ce înaintează în vârstă, însă diferențele dintre țări sunt semnificative. În timp ce în România persoanele în vârstă sunt cele care simt singurătatea tot mai accentuat, în Statele Unite, cel mai pronunțat sentiment de izolare socială apare în perioada de mijloc a vieții.
Singurătatea, o problemă serioasă de sănătate publică
Specialiștii avertizează că singurătatea nu trebuie privită ca o stare emoțională temporară, ci ca o problemă reală de sănătate publică. Aceasta este asociată cu un risc crescut de depresie, diabet de tip 2, demență și accident vascular cerebral.
Deși este adesea asociată cu vârstele extreme – adolescența și bătrânețea –, noul studiu atrage atenția că nici persoanele de vârstă mijlocie nu sunt scutite, fiind uneori chiar mai vulnerabile în anumite contexte sociale.
Rezultatele studiului în Europa
Cercetarea a inclus peste 64.000 de persoane cu vârste între 50 și 90 de ani, din 29 de țări europene, inclusiv din România. Participanții au completat o scală de evaluare a singurătății, care a inclus întrebări despre frecvența cu care se simt lipsiți de companie, excluși sau izolați social.
Conform rezultatelor:
Cele mai ridicate niveluri de singurătate au fost înregistrate în Cipru și Grecia;
Cele mai scăzute niveluri au fost observate în Danemarca, Elveția și Austria;
Cea mai accentuată creștere a singurătății odată cu înaintarea în vârstă a fost înregistrată în Bulgaria și Letonia.
În România, deși datele nu plasează țara în extreme, realitatea din teren indică un număr semnificativ de persoane vârstnice care trăiesc singure, cu acces limitat la sprijin familial sau comunitar.
Factori care influențează singurătatea
Studiul arată că oamenii sunt mai predispuși la singurătate dacă:
nu sunt căsătoriți,
nu au un loc de muncă,
suferă de depresie,
au o stare de sănătate precară.
În România, ieșirea timpurie la pensie poate contribui la pierderea contactului social, în timp ce în zonele rurale lipsa infrastructurii și a serviciilor sociale accentuează izolarea.
Nu este doar o problemă a vârstei
În Statele Unite, spre exemplu, adulții de vârstă mijlocie (între 45 și 60 de ani) au raportat cele mai ridicate niveluri de singurătate. Acest fenomen a fost asociat cu pierderea locului de muncă sau cu presiuni familiale. Studiul sugerează că singurătatea nu este un efect inevitabil al îmbătrânirii, ci este influențată de factori economici, sociali și culturali.
Dr. Esteban Calvo, autorul principal al studiului, a subliniat: „Constatările noastre arată că singurătatea nu este o problemă doar a persoanelor vârstnice. O abordare unică nu va rezolva această problemă mondială”.
Singurătatea ca semnal de alarmă
Cercetătoarea Caterina Mauri, de la Institutul de Studii Sociale și Populaționale din Bruxelles, care nu a participat la realizarea studiului, a explicat: „Singurătatea face parte din viața noastră, dar devine problematică atunci când este cronică, când duce la depresie”.
„Este un pic ca foamea, a adăugat ea, servind drept semnal pentru a căuta mai multe conexiuni”.
Hotnews.ro a prezentat, vineri dimineața, ultimul sondaj de opinie înaintea primului tur al prezidențialelor, iar lupta pentru un loc în finală este crâncenă.
Potrivit cercetării, Simion este creditat cu 30.2% din numărul total al celor care au răspuns chestionarului și este urmat de candidatul comun al Alianței PNL-PSD-UDMR, Crin Antonescu, cu 24.3% și de Nicușor Dan, cu 22.4% din opțiuni.
Victor Ponta este pe locul 4, cu 11.3%, iar apoi urmează Elena Lasconi, cu 6.3%.
Sondajul AtlasIntel a fost realizat în perioada 28 aprilie – 1 mai 2025 pe un eșantion de 3.247 respondenți, prin metoda recrutare digitală aleatorie, are ca univers electoratul din România și are o marjă de eroare de ±2 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%.
„Eșantioanele AtlasIntel sunt reprezentative pe un concept de electoral probabil (likely voters).
Un eșantion calibrat pe un electorat probabil va prezenta inerent un procent mai scăzut de votanți nehotărâți decât un eșantion calibrat pe întreaga populație adultă cu drept de vot”, explică fondatorul AtlasIntel, Andrei Roman.
Sibienii sunt așteptați, duminică, la vot pentru alegerile prezidențiale din cadrul primului tur. Alegerile din acestă rundă au loc după ce, pe 6 decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a anulat scrutinul prezidențial chiar în ziua în care începuse votul în diaspora pentru al doilea tur de scrutin, programat pentru 8 decembrie. Potrivit calendarului alegerilor stabilit prin hotărâre de Guvern, primul tur are loc pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai, iar campania electorală a demarat pe 4 aprilie și s-a încheiat pe 3 mai.
În țară, alegerile se desfășoară pe 4 mai, între orele 7:00 – 21:00. În diaspora votul se desfășoară pe trei zile: a început vineri dimineața; sâmbătă, 3 mai, între 7:00 și 21:00 (orele locale); duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) și 21:00 (ora locală a României).
Al doilea tur de scrutin
În cazul în care este organizat un al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe la 9 mai şi se va încheia în 17 mai, ora 7:00. Alegerile în ţară au loc pe 18 mai, între orele 7:00 şi 21:00. Votarea în străinătate se va desfăşura tot pe parcursul a trei zile: vineri, 16 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală); sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală); duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) – 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).
La data de 22 mai, BEC înaintează către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării din ţară şi străinătate. După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează rezultatul alegerilor şi este publicat în Monitorul Oficial.
Ordinea pe buletinul de vot a prezidențiabililor
Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidaţi este următoarea:
poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor)
poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte)
poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România)
poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal)
poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)
poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent)
În atenția votanților sibieni
Program de lucru cu publicul va fi unul special la toate serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor de pe raza județului Sibiu cu ocazia alegerilor prezidențiale, organizate în zilele de 4 mai, respectiv 18 mai 2025.
Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sibiu, instituție publică de interes județean organizată în subordinea Consiliului Județean Sibiu, informează cetățenii din județului Sibiu că, în scopul asigurării cadrului necesar derulării în condiții optime a proceselor electorale din 04.05.2025 și 18.05.2025, dar și pentru a veni în sprijinul alegătorilor care nu mai dețin un act de identitate ori a celor ale căror acte de identitate au termenul de valabilitate expirat, instituția județeană, precum și cele 21 servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor ale municipiilor – Sibiu și Mediaș, ale orașelor – Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște, Tălmaciu și ale comunelor – Axente Sever, Bazna, Dârlos, Laslea, Orlat, Slimnic, Șelimbăr, Șura Mare, Șura Mică și Turnu Roșu, operaționale, în prezent, la nivelul județului Sibiu, și-au stabilit un program special de lucru pentru primiri/eliberări documente, în ziua premergătoare, respectiv în ziua desfășurării alegerilor.
Astfel, serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor de pe raza județului Sibiu vor desfășura activități de lucru cu publicul (vor primi și soluționa cereri pentru eliberarea actului de identitate, cu preponderență, cele ca urmare a expirării ori pierderii/furtului/distrugerii actului de identitate deținut, concomitent cu înmânarea actelor de identitate produse în perioada anterioară) potrivit programului stabilit de conducerea U.A.T. la nivelul căreia funcționează fiecare serviciu de profil, cetățenii urmând a se informa, în prealabil, cu privire la acesta.
În considerarea competenței teritoriale avute pe linie de evidență a persoanelor, în scopul asigurării premiselor necesare astfel încât orice cetățean al județului Sibiu, indiferent de domiciliul acestuia, să poată solicita/obține un nou act de identitate pentru exercitarea dreptului său constituțional, la nivelul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Sibiu, cu sediul în mun. Sibiu, str. Câmpului, nr. 14, în zilele de duminică – 04.05.2025 și 18.05.2025, în intervalul orar 13:00 – 18:30, se pot depune cereri pentru eliberarea actului de identitate (pentru cazurile în care acestea pot fi soluționate de D.J.E.P. Sibiu), urmând ca între orele 20.00-20.30 să fie eliberate actele de identitate personalizate titularilor acestora.
De asemenea, Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sibiu va asigura coodonarea activității serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor, din aria de competență, în zilele de 03.05.2025 și 17.05.2025 între orele 08.00-16.00, precum și în zilele de 04.05.2025 și 18.05.2025, între orele 07.00-21.00. Nu în ultimul rând, persoanele interesate trebuie să țină seama și de faptul că, în zilele stabilite de către Guvern ca fiind libere, respectiv 01.05.2025 și 02.05.2025, instituțiile publice nu vor desfășura activități de profil.
Candidații la funcția de președinte a României
1. George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani. A absolvit Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București (2005) și este licențiat în Administrație și Afaceri la Universitatea din București (2008). A absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”. În 2019, a candidat în calitate de independent la alegerile pentru Parlamentul European, iar la 1 decembrie 2019 a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2020 și 2024.
La 27 martie 2022, George Simion a fost ales președinte al Alianței pentru Unirea Românilor. A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul 4 în primul tur, cu 13,86% din voturi. Pe 14 martie 2025, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai 2025, luând această decizie în urma respingerii, la 9 martie 2025, a candidaturii lui Călin Georgescu, de către Biroului Electoral Central.
2. George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității București în 1985. A fost profesor de istorie (1985-1989) și muzeograf la secția de istorie-arheologie a Muzeului „Delta Dunării” din Tulcea (1989-1992). Este membru PNL din 1990. A obținut mandate de deputat la alegerile legislative din 1992, 1996, 2000 și 2004 și de senator, în 2008 și 2012. A fost ministru al Tineretului și Sportului în guvernele Victor Ciorbea (1997-1998), Radu Vasile (1998-1999) și Mugur Isărescu (1999-2000).
A candidat la alegerile prezidențiale din 2009, obținând 20,02% din voturi în primul tur, nereușind să treacă în turul al doilea al prezidențialelor, fiind devansat de Traian Băsescu și Mircea Geoană. A fost ales președinte al Senatului, funcție pe care a deținut-o din 2012 până în 2014. La 6 iulie 2012, Crin Antonescu a devenit președintele interimar al României, după ce Parlamentul a decis, în aceeași zi, suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, deținând această funcție până la 28 august 2012. A fost ales președinte al PNL în cadrul Congresului din aprilie 2009 și a fost reconfirmat în această funcție la Congresul extraordinar din 5-7 martie 2010. La 5 februarie 2011, Crin Antonescu a devenit co-președinte al Uniunii Social Liberale, alături de liderul PSD Victor Ponta, alianță politică pe care președintele PNL a denunțat-o la 25 februarie 2014.
3. Elena Lasconi este primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Hațeg. A absolvit Liceului Pedagogic „Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Școala BBC – Televiziune (1999) și este economist licențiat al ASE București, managementul turismului și comerțului (2001). A urmat cursuri în domeniile absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles.
A fost jurnalist la PRO TV (1996-2020). A câștigat alegerile din 2020 pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel și a fost realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, reprezentând Alianța Dreapta Unită. În octombrie 2023, Elena Lasconi deschidea listele candidaților USR la alegerile europarlamentare, dar în noiembrie 2023 a luat decizia de a se retrage din cursă. La 26 iunie 2024, a câștigat competiția internă pentru funcția de președinte al Uniunii Salvați România (USR). A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul al doilea, cu 19,17% din voturi.
4. Cristian-Vasile Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău. De profesie teolog și specialist în comunicare, Cristian-Vasile Terheș a fost preot și director de „business intelligence”. În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 pe lista AUR. A fost membru PSD și PNȚCD, iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Național Conservator Român.
A fost membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (2019-2020). A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, obținând 1,03% din voturi.
5. Lavinia Șandru s-a născut la 6 februarie 1975, în Dej, județul Cluj. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș (1997) și un masterat la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice (2004). Și-a început cariera politică în Partidul Democrat (2001), fiind aleasă în 2004 președinte al Partidului Democrat Târgu Mureș.
În 2004, a fost aleasă deputat în circumscripția electorală Mureș pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. Din 2005, a părăsit Partidul Democrat, devenind deputat neafiliat. În 2005, a devenit membră a Partidului Inițiativa Națională, a cărui președintă a fost din 2009 și până la fuziunea acestuia cu UNPR. Ulterior, a ocupat poziția de coordonator al comunicării pentru Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), iar la 31 ianuarie 2025, Biroul Executiv al formațiunii a validat candidatura Laviniei Șandru pentru alegerile prezidențiale.
6. Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la București. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1995). A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998), procuror la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001), procuror și coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001).
Experiența lui politică include funcțiile de președinte al Tineretului Social Democrat (TSD) (2002-2006), vicepreședinte al PSD (2006-2010), iar din 2010 și până în 2015, a fost președinte al Partidului Social Democrat. A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2004, 2008, 2012, 2016 și 2024. A fost ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar (martie 2004 – decembrie 2004); ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul (decembrie 2008 – octombrie 2009) și prim-ministru al României (mai 2012 – noiembrie 2015).
A demisionat din funcția de premier la 5 noiembrie 2015, pe fondul protestelor de stradă cauzate de tragedia de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015. A candidat la alegerile prezidențiale din 2014, din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC, fiind învins în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 16 noiembrie 2014, de candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a obținut 54,43% din voturile valabil exprimate. A mai fost președinte al Partidului Pro România, lansat în 2017, dar ulterior a revenit în PSD. A fost exclus din PSD în martie 2025, în urma depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale.
7. Sebastian Constantin Popescu s-a născut pe 12 februarie 1982, în Balș, județul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (2006). Sebastian-Constantin Popescu este președintele Partidului Noua Românie (PNR). A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în București. Este administrator al PR Media RTP și președinte al Asociației Romanian Tenis Premium. În 2015 a fondat PNR. A mai candidat pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2016, la cele europarlamentare și prezidențiale din 2019 și la cele prezidențiale din 2024, ulterior anulate.
8. Silviu Predoiu s-a născut în 5 august 1958, la București. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității din București. A fost ofițer de informații externe. Și-a început cariera managerială în 1998, ca șef de birou și apoi șef de serviciu; a fost numit șef de direcție la combaterea criminalității organizate transfrontaliere (2000); după 11 septembrie 2001 a condus direcția de anti-terorism, iar din 2003 a fost șef de direcție în structura de securitate a SIE. În 2005, a fost numit prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018.
În această perioadă, a deținut o perioadă funcția de director interimar al SIE. A înființat Asociația „România implică-te” și, ulterior, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), al cărui președinte a fost ales la Convenția Națională din aprilie 2024. A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională.
9. John-Ion Banu-Muscel s-a născut în 1960, în orașul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel. A absolvit Institutul Politehnic București și a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University.A fost președinte al Romanian-American League (RAL), din Florida. Este manager și acționat al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida. Este membru fond
ator și președinte al formațiunii Partidului Națiunea Română, lansat în aprilie 2019. A mai candidat la alegerile prezidențiale din 2019 din partea Partidului Națiunea Română.
10. Daniel Funeriu s-a născut la 11 aprilie 1971, la Arad. A început să studieze la Liceul de Filologie-Istorie din Timișoara, în 1985. A părăsit România în 1988 și s-a stabilit în Franța, unde și-a continuat studiile la Lycee International des Pontonniers, Strasbourg, până în 1989. A devenit inginer în chimie la European Higher Institute of Chemistry, Strasbourg (1991-1994) și a obținut masteratul în chimie organică și supramoleculară la Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg (1994-1995). În anul 1999, a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg.
A condus cercetări științifice la Scripps Research Institute din California (1999 – 2002) și la Institutul de Studii Avansate din Osaka (2002 – 2006). În 2006, a câștigat premiul de cercetare (Marie Curie Excellence) finanțat de Uniunea Europeană și a ocupat funcția de director de cercetare la Universitatea din Munchen, Germania. În același an, a fost numit de președintele României în funcția de vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării din România.
În ianuarie 2009, a preluat un mandat în Parlamentul European, în urma alegerilor din noiembrie 2008, la care a candidat pe listele Partidului Democrat Liberal (PDL). A fost ministru al Educației, Cercetării, Inovării, Tineretului și Sportului între 23 decembrie 2009 – 6 februarie 2012. În perioada 10 februarie 2012 – 1 februarie 2014 a deținut funcția de consilier prezidențial la Departamentul de Educație și Cercetare în cadrul Administrației Prezidențiale. A mai deținut funcția de Consultant de înalt nivel din partea Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova.
11. Nicușor Dan este primarul Bucureștiului. S-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș. În liceu, a făcut parte din Lotul Național de Matematică, câștigând Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988. A absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar din 1992 a urmat studii în Franța la Ecole Normale Superieure din Paris și apoi studii de doctorat la Universite Sorbonne Paris Nord (1998).
A fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române (1998-2016), președinte-fondator al Asociației Tinerii pentru Acțiune Civică (2000-2005), director executiv și fondator al Școlii Normale Superioare București (2000-2006). În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, ONG axat pe dezvoltarea urbană și protejarea patrimoniului. A fost președinte-fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), devenit Uniunea Salvați România (USR) în 2016. În 2012, a candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent, în 2016, candidând pentru aceeași poziție din partea USR.
A fost ales deputat de București, la alegerile din 2016, dar a demisionat în octombrie 2020, după ce a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei. A fost reales pentru un al doilea mandat de primar al Bucureștiului în 2024, cu 47% din voturi. Și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 la 16 decembrie 2024, în urma deciziei de anulare alegerilor, luată de CCR la 6 decembrie 2024.
