Populația va primi apă și alimente (conserve de carne, legume, pateu, gem, zahăr și cașcaval) pentru o perioadă de 7 zile.
De asemenea, vor primi 50 de locuințe modulare, 12 grupuri sanitare, paturi și lenjerii ded pat, saci de dormit și tot ce este necesar pentru cazare temporară.
Acum mai bine de trei decenii, la aproape 60 de kilometri distanță de Sibiu, în Dumbrăveni, familia Mitea făcea primele pite și primii cozonaci, în cuptorul său din pământ. Cei doi soți, Ion și Lucreția, au spus că vor să se întoarcă la produsele sănătoase și la rețetele bunicilor, oferindu-le fiicelor și cunoscuților, în primă instanță, bucate din ingrediente naturale. De altfel, și astăzi păstrează rețetele de atunci, numai că frâiele afacerii lui Ion și a Lucreției au fost preluate de fetele lor. PAN Mitea este o combinație de dulce și sărat, de dragoste pentru rădăcini și de cotidianul zilelor noastre, iar despre povestea sa am aflat odată cu popasul nostru în Dumbrăveni, în cadrul campaniei „Produs în Sibiu”.
Ion Mitea este cel care a început, în anul 1991, întreaga istorie a afacerii familiei.
Bărbatul a lucrat mulți ani la Moara Cibin, unde s-a și cunoscut cu jumătatea sa, laborant în același loc.
„Fratele meu se apucase de carmangerie. Eu l-am ajutat să își zidească totul. Tot prin ’90, am ajutat un vecin să își facă cuptorul, brutăria. Mi-a plăcut. Și mi-a venit ideea să o întreb pe soția mea, Letiția: “În Dumbrăveni este un atelier de brutărie de vecinătate?”. Ea a sărit și a zis că nu e. Așa, ne-am mutat de la Sibiu la Dumbrăveni, cu mătușa noastră, care ne-a ajutat, iar în două zile a fost gata tot proiectul”, povestește Ion Mitea.
Își amintește că în cuptorul său de pământ intrau vreo 150 de pite de vreun kilogram, iar cu timpul a început să își diversifice oferta de bunătăți, de la covrigi la cornuri. „Se trezeau fetele să ne ajute cu ele, înainte să plece la școală”, rememorează Ion Mitea.
Miercurea, ziua specialităților
Astăzi, cele două fete ale sale duc tradiția familiei mai departe. Delia se ocupă de brutăria de la Dumbrăveni, ea fiind, de altfel, și fiica pe care am cunoscut-o odată cu vizita noastră în nordul județului. Mărturisește că face pită în fiecare zi, iar miercurea este ziua în care se prepară și lichiu și cozonac. Pe scurt, e ziua specialităților.
„După părerea mea, cozonacul face diferența. Poate că multă lume face cozonac, dar trebuie să îl facă cu drag, cu suflet, să aibă gust. Noi am început cu pâine, dar am fost invitați mult la evenimente, să pregătim bucate. Se dădea cozonac la plecarea musafirilor de la nuntă. Și acum să dă un astfel de pachețel. La început, tatălui meu i-a venit ideea să facem cozonaci chiar cu materialul clientului. Oamenii ne aduceau ingredientele și noi făceam. Așa a pornit dezvoltarea afacerii în zona cozonacilor”, spune Delia.
Cozonacii familiei Mitea păstrează o rețetă veche, inspirată de bunici și mătușă, și au, în medie, 16 felii, pentru că așa ar fi perfecți pentru o familie, spune Ion.
„Nu e un secret. E vorba de cum simți să lucrezi. Eu dau rețeta la toată lumea. Dar trebuie să știi… E un dichis, un secret, pe care numai probabil după mulți ani de muncă îl găsești, îl descoperi”, adaugă Delia.
Sunt și cozonaci „nărăvași”
O zi în brutăria familiei Mitea începe în jur de ora 3-4.
„Faci maiaua, o lași să stea la dospit două ore jumătate, după aceea faci aluat pentru cozonac. Pui făină, zahăr, lapte, ou, arome. Îl mai lași la dospit încă vreo 40 de minute. Apoi îl întindem, îi dăm o formă să putem pune umplutura. Mai sunt nărăvași cozonacii: dacă nu pui suficient de multă drojdie sau făina a fost nervoasă… Mai punem apoi ce ne place – nucă, rahat, stafide etc. Fiecare tură de cozonac e unică”, ne destăinuie Delia.
Unde găsim produsele PAN Mitea
Afacerea lor a pornit timid, iar astăzi familia are ajutoare pentru transport și magazinul lor din Dumbrăveni.
Apogeul a fost în anii 2000, când erau aproape 15 angajați în total, dar acum, chiar și cu o echipă mai mică, spun că reușesc să ofere calitatea și cantitatea pe care și le doresc.
Produsele lor se regăsesc și în Biertan și Richiș, dar și în magazine din județul Mureș.
În viitor, familia Mitea își dorește să se axeze pe cozonaci și lichiu și, de altfel, pe alte produse cu termen de garanție mai mare, astfel ajungând peste tot în țară.
Magazinul lor se află pe strada Crișan nr. 43 din Dumbrăveni. Detalii și comenzi, la numerele de telefon 0269/ 865.355, 0744 553 878, și prin e-mail, la [email protected].
La început de an școlar, reprezentanții tuturor structurilor teritoriale ale M.A.I. din județul Sibiu au desfășurat acțiuni la unitățile de învățământ.
În fiecare zi, polițiștii sibieni din structurile de ordine publică și rutieră au fost prezenți în proximitatea școlilor pentru a fluidiza traficul, a preveni blocajele și a asigura traversarea în siguranță a elevilor.
Peste 100 de polițiști au monitorizat zonele din jurul unităților de învățământ pentru prevenirea oricăror fapte antisociale sau comportamente violente și au desfășurat acțiuni pe linia creșterii siguranței copiilor în trafic.
Polițiștii rutieri au avut o întâlnire online cu profesorii responsabili de activitățile extracurriculare din județul Sibiu pentru stabilirea unui calendar al patrulelor școlare și planificarea principalelor activități de educație rutieră propuse.
Au fost efectuate 9 verificări pe probleme de sistematizare în zona unităților de învățământ.
„De asemenea, au fost controlate mijloacele de transport destinate elevilor, în vederea respectării normelor de siguranță rutieră, șoferii fiind testați cu aparatele din dotare în vederea prevenirii și combaterii conducerii sub influența alcoolului și a substanțelor psihoactive.
Specialiștii din cadrul Biroului Siguranță Școlară Sibiu au deschis anul școlar cu activități preventive desfășurate alături de specialiști din cadrul ANITP – Centrul Regional Alba-Iulia .
Totodată, specialiștii Centrului de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Sibiu au demarat programele preventive în unitățile de învățământ din județ, adaptate pentru fiecare categorie de vârstă, de la clasa pregătitoare și pană la clasa a XII-a.
În prima săptămână a anului școlar 2024-2025, jandarmii sibieni au desfășurat misiuni de menținere a ordinii publice în proximitatea instituţiilor de învăţământ din responsabilitate.
În urma activităților desfășurate, 7 tineri cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani au fost sancționați de jandarmi, cu amenzi în valoare totală de 800 de lei și 3 avertismente scrise, întrucât au fost surprinși în timp ce fumau țigarete confecționate din tutun, în curtea unităților de învățământ, încălcând astfel prevederile Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Le recomandăm elevilor să adopte un comportament civilizat atât la școală, cât și acasă, iar în orice situație periculoasă s-ar afla, să ne solicite ajutorul.
Ca reprezentanți ai instituțiilor sibiene subordonate Ministerului Afacerilor Interne, ne reafirmăm angajamentul de a fi un parteneri de încredere, care acționează pentru a proteja și sprijini elevii și pentru a preveni orice situație ce ar putea pune în pericol sau afecta climatul de ordine și siguranță publică din zona unităților școlare din responsabilitate”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
Un șofer a fost transportat în stare gravă la spital după ce i s-a făcut rău la volan, sâmbătă, pe Drumul Național 1.
„Astăzi, în jurul orei 14.30, în timp ce conducea un ansamblu TIR pe DN 1, dinspre Cristian spre Sibiu, cel mai probabil pe fondul unor probleme medicale, un bărbat în vârstă de 54 de ani, din județul Vâlcea, a pierdut controlul direcției de deplasare și a ieșit în afara carosabilului, lovind un gard de pe partea dreaptă a sensului de mers”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
„Pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Sibiu au intervenit pe DN 1, în apropierea străzii Salzburg, la un accident rutier.
La fața locului au fost mobilizate, o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare, mașina medicului de urgentă și un echipaj SMURD cu medic.
Un bărbat de aproximativ 54 de ani se afla în stop cardio-respirator.
S-au aplicat de urgență manevre de resuscitare de către echipele medicale, acestea dând rezultat.
Ulterior pacientul a fost preluat de o ambulanță SAJ și transportat la UPU Sibiu„, spune purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, Andreea Ștefan.
Traficul rutier este blocat total pe DN 1, pe Hula Bradului, din cauza producerii unui accident rutier în care sunt implicate mai multe vehicule.
„Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism spre Brașov, un cetățean străin în vârstă de 42 de ani ar fi adormit la volan, a pătruns pe contrasens intrând în coliziune cu un autoturism condus din sens opus de către un bărbat în vârstă de 50 de ani, din municipiul București, acesta a pătruns pe sensul opus și a lovit un alt turism condus spre Brașov de către un bărbat în vârstă de 50 de ani, din județul Covasna, autoturismul din urmă intrând la rândul său pe contrasens în coliziune cu un autoturism condus spre Sibiu de către un bărbat în vârstă de 27 de ani, din municipiul București”, a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Echipajele de la Ambulanță au transportat la UPU Sibiu un bărbat 31 de ani cu traumatism cranian și escoriații și o tânără în vârstă 18 ani cu traumatism de umăr.
O femeie în vârstă de 53 de ani, care a suferit un traumatism cranian, a fost preluată de echipajul SMURD și transportată de asemenea la UPU Sibiu.
Organizatorii TIFF Sibiu anunță o nouă proiecție a filmului Moromeții 3, după cererea mare de bilete.
Astfel, filmul lui Stere Gulea poate fi urmărit sâmbătă, 14 septembrie, de la ora 16:00 și ora 18:00 la CineGold, în avanpremieră.
Spectatorii vor avea ocazia să stea de vorbă cu actorii Alex Călin și Olimpia Melinte după proiecții. Bilete se pot cumpăra online sau de la casieria din incinta cinematografului – https://tiffsibiu.eventbook.ro/
Tinerii actori Angelina Pavel și Vladimir Țeca le dau întâlnire adolescenților la proiecția filmului Horia (r. Ana-Maria Comănescu), care va avea loc sâmbătă, 14 septembrie, ora 11:00, la Cine Gold.
Regizorul George ve Ganeard și sunetistul Andrei Vicol vin la filmul Clasat (r. Horia Cucuta, George ve Ganæaard) sâmbătă, la Cine Gold, de la ora 20:30.
În ultima zi de festival, pe 15 septembrie, regizorul Claudiu Mitcu vine la proiecția Rusalka, la Cine Gold, de la ora 18:00.
Festivalul va avea loc în perioada 12 – 15 septembrie, iar proiecțiile sunt programate la Cine Gold, Forumul German – Sala Oglinzilor și în Piața Mare.
În Piața Mare, intrarea este liberă, iar accesul la proiecțiile dedicate copiilor se face în baza rezervării unui bilet cu valoare 0.
Programul complet al celor patru zile de festival poate fi descoperit pe sibiu.tiff.ro si pe pagina de Facebook a Festivalului.
Programul poate suferi modificări în caz de vreme nefavorabilă. Modificările vor fi anunțate pe site și pe pagina de Facebook.
Județul Sibiu este vizat, sâmbătă, de o atenționare Cod Galben de instabilitate atmosferică și averse însemnate cantitativ.
Avertizarea a intrat în vigoare în această dimineață și este valabilă până la ora 20.
În intervalul menționat, în nordul Crișanei, Maramureș, Moldova și cea mai mare parte a Transilvaniei și local la munte vor fi perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului, local cu rafale în general de 55…65 km/h.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20…25 l/mp și izolat de peste 40…50 l/mp.
Ciclonul Boris a făcut primele victime în țara noastră, unde o viitură de proporții a lovit județul Galați.
Patru oameni au murit, iar alți 60 au fost evacuați din case. Au fost trimise 7 bărci pentru a salva oameni refugiați pe case. Apa a depășit un 1,7 metri înălțime.
Ciclonul Boris va aduce ploi torențiale, temperaturi în scădere cu peste 10 grade Celsius și chiar zăpadă la munte.
S-au acumulat cantități de apă de până la 150 litri pe metru pătrat, adică de trei ori mai mult decât media lunii septembrie, a spus la Digi24, Elena Mateescu, director general ANM.
19 localităţi din judeţele Argeş, Bacău, Buzău, Galaţi, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea şi Vrancea au fost afectate de ploile abundente. Judeţul Galaţi este cel mai afectat, anunță Inspectoratul General pentru Situați de Urgență.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus că cea mai gravă situație este în localitatea Pechea. 90 de oameni au fost evacuați până acum.
„Sunt efectele ciclonului Boris care a afectat Europa Centrală, ca urmare a valului de aer rece dinspre Islanda spre Marea Adriatică, care a afectat în priml rând centrul Europei, acolo unde frontul încărcat și cu umiditate foarte mare a generat cantități mari de precipitații, asociate și cu scăderea regimului de temperaturi și care a dus la transformarea precipitațiilor lichide în ninsori”, a spus Elena Mateescu, director general ANM.
Două minore au fost rănite, sâmbătă dimineața, într-un accident rutier produs pe Autostrada A1, pe sensul Sibiu-Sebeș.
„Polițiștii Biroului Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva intervin la un accident rutier produs pe A1, la km. 252, Centura ocolitoare a mun. Sibiu, pe sensul Sibiu – Sebeș.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism, pe fondul vitezei neadaptate în condiții de ploaie și carosabil ud, o femeie în vârstă de 45 de ani, din județul Cluj, a pierdut controlul direcției de deplasare și a lovit parapetul marginal, oprindu-se pe banda 2.
Două minore, de 11, respectiv 16 ani, din județul Cluj, au suferit vătămări corporale ușoare și au fost transportate la spital.
În zonă se circulă îngreunat”, explică Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Două minore în vârstă 11 respectiv 16 ani, care au suferit traumatisme craniene, au fost transportate de către echipajul SMURD la CPU Luther, conștiente”, a declarat Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Istoria se repetă. Și asta ar trebui să ne dea de gândit. Dacă știm că se repetă, de ce nu învățăm din greșeli? Calea ferată Sibiu-Agnita: o poveste despre oameni care se zbat să aprindă scânteia de odinioară, care muncesc pentru viitorul turismului de pe Valea Hârtibaciului.
Am fost printre norocoșii care s-au putut plimba cu mocănița pe abur pe ruta Cornățel-Hosman. Am văzut trei turme de oi, vaci, oameni la muncile câmpului. Aveam senzația că am lăsat în urmă un oraș aglomerat și m-am întors în urmă cu zeci de ani, când totul era mai simplu și mai natural.
Pentru a înțelege mai bine munca voluntarilor de la „Asociația Prietenii Mocăniței”, trebuie să știm puțină istorie. În anul 1895, „Societatea Căilor Ferate Locale Sighișoara-Sibiu” începe construcția căii ferate de la Sighișoara. În ciuda dificultăților întâmpinate din cauza inundațiilor, lucrările au fost finalizate la sfârșitul anului 1898, cu o linie de 48 de kilometri până la Agnita. O lecție pe care mai marii noștri ar trebui să o noteze și să o învețe. După 12 ani, calea ferată a fost extinsă cu 62 de kilometri, ajungând până la Sibiu. Traseul trenului traversa orașul Agnita.
Ca urmare a cererii din partea comunității locale, s-a construit o extensie până la Vurpăr, prin Cornățel, adăugând încă 13 kilometri, rezultând o lungime totală a căii ferate de 123 de kilometri. După război, aceasta a fost cea mai lungă cale ferată îngustă din România. În 1912, au fost elaborate planuri pentru extinderea liniei spre sud de Agnita și peste râul Olt. Totuși, din cauza turbulențelor înainte de Primul Război Mondial, această inițiativă a fost suspendată și a rămas doar la stadiul de plan. După război și Unirea Transilvaniei cu România, Căile Ferate Române (CFR) au preluat conducerea căii ferate, dar SCFL a rămas proprietar oficial. În 1948, Ministerul Lucrărilor Publice a achiziționat întreaga rețea feroviară, iar SCFL a fost dizolvată.
În 1965, linia dintre Sighișoara și Agnita a fost închisă din cauza dificultăților operaționale cauzate de curbele strânse și pantelor abrupte. De asemenea, costurile ridicate și viteza redusă de 10 km/h au făcut ca operarea acestei porțiuni să fie nesustenabilă. Șinele au fost demontate și din calea principală din orașul Agnita. În 2001, Mocănița Sibiu-Agnita a încetat să funcționeze după 91 de ani, din cauza lipsei fondurilor pentru întreținerea locomotivelor. Aceasta a fost ultima cale ferată îngustă operată de CFR. În 2003, SFT – Societatea Feroviară de Turism a preluat linia pentru a o folosi în scopuri turistice. Totuși, cinci ani mai târziu, din cauza problemelor economice și a conducerii, SFT a intrat în faliment. Cu excepția unei singure locomotive, toate celelalte au fost vândute la fier vechi sau distruse. Citind acestea, apreciem și mai mult munca voluntarilor care, umăr la umăr, se încăpățânează ca povestea căii ferate Sibiu-Agnita să nu se încheie. Aici țin să îl menționez pe Mihai Blotor, președintele Asociației Prietenii Mocăniței, care nu se lasă ostenit în a promova turismul de pe Valea Hârtibaciului. Mihai Blotor subliniază că, în mod obișnuit, în această zonă pot fi văzute căprioare și mistreți.
Traseul trenului traversează o arie naturală protejată pentru păsări, a doua ca mărime din România după Delta Dunării, parte a rețelei Natura 2000. În zonă mai pot fi observate frecvent berze, stârci cenușii, acvile mici țipătoare și multe alte păsări mai mici, iar în vagoanele trenului sunt afișe informative despre aceste specii. Mihai a declarat că cel mai mare proiect este extinderea traseului, astfel încât turiștii să poată ajunge în cât mai multe comunități locale.
Povestea locomotivei cu abur adusă din Anglia
Vedeta rămâne locomotiva cu abur adusă tocmai din Anglia. După o sută de ani, în România este adusă o locomotivă cu abur. Cei care s-au plimbat cu ea deja sunt foarte norocoși, căci, stând de vorbă cu William Parker, am aflat că anul viitor va fi dusă înapoi în Anglia.
William are 76 de ani, este din Anglia, și spune că e foarte norocos că s-a născut acolo, căci în acea perioadă (1948) sistemul medical era bine pus la punct, la fel și cel al învățământului. Ne-a spus că a studiat la Oxford gratuit, apoi, după absolvire, a plecat în America, devenind expert în imobiliare. La 44 de ani s-a întors acasă și și-a ghidat atenția asupra ingineriei motoarelor cu abur (în domeniul feroviar).
„Pentru repararea lor a fost nevoie de un atelier mare, îți trebuie spațiu. Am avut onoarea să conduc un atelier feroviar faimos. Acel atelier fusese fondat în secolul al XIX- de un inginer foarte priceput. Timp de doi-trei ani am stat la conducere. În 1996 am deschis propriul atelier pentru locomotive. După aproape 30 de ani încă funcționează. Profitul cu care rămân din atelier îl canalizez spre proiecte proprii, cum ar fi reparații și recondiționare de locomotive”, povestește William.
Locomotiva pe abur va pleca spre Anglia, anul viitor
Încă de când am strâns mâna cu William mă gândeam ce l-a făcut să aleagă România, mai exact Sibiul. Răspunsul lui a fost drăguț și sincer: „Nu eu am ales Sibiul, ci Sibiul m-a ales pe mine, prin Asociația Mihai Eminescu. În 2006, regele Charles și președintele fundației au venit cu propunerea de a reporni ceva uitat aici, în Sibiu, și anume calea ferată Sibiu-Agnita. Am fost invitat aici să văd dacă această cale ferată îngustă mai poate fi recondiționată și folosită. Așa l-am cunoscut pe Mihai Blotor, un tânăr extrem de pasionat de trenuri. Împreună cu voluntarii le oferim astăzi turiștilor o experiență de neuitat. Am muncit mult, au venit și experți din afară, iar conducătorii trenului provin din diverse colțuri ale lumii. De exemplu, un mecanic este din Ucraina, altul din Anglia. În urmă cu câțiva ani, împreună cu alți voluntari, am cumpărat o locomotivă pe abur românească. Aș vrea să iau această locomotivă în Anglia pentru a-l recondiționa, însă birocrația ne pune piedici. Este nevoie de un raport făcut de un expert de trenuri, căci deși nu face parte din patrimoniu, trebuie acte ca și cum ar fi. Locomotiva cu abur care este în prezent la Cornățel va mai putea șuiera pe calea ferată de pe Valea Hârtibaciului până anul viitor în septembrie. Recondiționarea ei a costat 100.000 de euro și 20.000 de ore de muncă”, povestește englezul.
Tot acest efort nu ar fi fost posibil fără sprijinul oamenilor ca William Parker, un adevărat pasionat de trenuri cu abur, care a adus experiența și expertiza sa din Anglia în inima Transilvaniei.
Valea Hârtibaciului rămâne una dintre cele mai pitorești și mai puțin explorate zone din județul Sibiu, fiind numită pe bună dreptate și Valea Verde.
Municipalitatea sibiană a revenit în această săptămână cu un nou mega-anunț referitor la „celebrul” proiect al trenului periurban al Sibiului, care încet-încet se transformă într-unul faraonic pentru sibienii plătitori de taxe și impozite locale. Spun mega-anunț, pentru că de fiecare dată, de la Klaus Iohannis încoace, cei doi primari ai Sibiului (incluzând-o aici și pe Astrid Fodor) au făcut anunțuri bombastice în care ne tot promit marea cu degetul referitor la acest tren.
Căruia, ce-i drept, îi simțim tot mai acut utilitatea, dar care rămâne doar un vis frumos pe hârtie. Să-i întrebăm numai pe cei care fac naveta în zonele industriale ale Sibiului, fie că-i EST sau VEST. Anunțul primului gospodar al Sibiului precizează că proiectul „Introducerea transportului electric – Tren periurban Sibiu” urmează să fie inclus de către Ministerul Transporturilor în lista proiectelor pentru care Compania Națională de Căi Ferate CFR SA poate încheia protocoale cu autoritățile locale.
Pe site-ul Ministerului a fost publicat proiectul de Ordin al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea listei proiectelor analizate, eligibile și propuse pentru implementare. „Acest tren electric periurban va contribui la reducerea traficului auto dinspre localitățile învecinate spre Sibiu și spre zona industrială vest. Acesta, împreună cu extinderea transportului public către localitățile din Zona Metropolitană, vor constitui o soluție concretă pentru creșterea mobilității locuitorilor și scăderea poluării generate de trafic”, a transmis, în esență, Astrid Fodor.
De-a lungul timpului, de la Klaus Iohannis la Astrid Fodor, proiectul trenului periurban a suferit tot felul de modificări (desigur, doar pe hârtie), deoarece niciodată nu s-a pus problema semnării vreunui contract de finanțare sau a unor contracte pentru realizarea unor studii tehnice aferente. Speranța nu poate fi decât una curajoasă pentru administrația sibiană, care astfel ar reuși să demonstreze că e capabilă să ducă la bun sfârșit ceea ce nu a putut realiza Klaus Iohannis, în toate mandatele sale.
Deși, e drept, acesta a avut și un motiv imbatabil: a fost ales președinte al României, situație în care grijile țării au surclasat „moftul” sibienilor de a avea un tren periurban. Dacă Astrid Fodor va reuși să circule cu trenul periurban în calitate de ales, atunci vom avea cel mai de amploare și modern proiect al Sibiului democratic, de după 1990.
Așadar, trenul periurban, proiectul de tip faraonic al municipalității sibiene, continuă să ne facă să visăm la modul cum va arăta… peste un deceniu, Sibiul. Să recunoaștem că mai toți am fost sceptici când am primit, din 1990 încoace, vestea că Sibiul va avea centură ocolitoare în 5 ani, că NATO va avea comandament la Sibiu sau chiar că vom avea un aeroport nou în trei ani. Proiecte care până la urmă s-au făcut. Cu mulți ani întârziere, dar cine mai stă acum să îi numere…
Probabil, așa va fi și în cazul trenului periurban. Și atunci ne vom aminti cu respect de primarii de Iohannis și Fodor. Nu puteam să nu facem și comparația acestui îndrăzneț proiect, cu viitorul metrou de la Cluj, care, de asemenea, le bântuie nopțile și visele clujenilor de atâta vreme, toate frustrările spărgându-se, cum altfel, decât în capul primarului Emil Boc, fostul prim-ministru al țării.
Totodată, în comunicat ni se amintește și de Zona Metropolitană, o altă mare durere a municipalității și a comunelor din jurul Sibiului. Au trebuit să treacă vreo 8 ani, până când, într-un final, să avem un statut al zonei. Deci, tot o hârtie, că de un proiect concret al Zonei Metropolitane Sibiu nu poate fi vorba încă. Dar proiectul promite, iar Astrid Fodor poate contribui din plin la creionarea și punerea lui în practică. Măcar pentru a ne apropia, ca impact, de zona metropolitană a Brașovului, realizată în urmă cu mai bine de un deceniu.
Proiectul trenului periurban al Sibiului și Zona Metropolitană a Sibiului vor deveni, cu chiu-cu vai, realitate într-o zi în municipiul Sibiu. Și că nu va avea soarta proiectului reintroducerii tramvaiului în Sibiu, promis de Klaus Iohannis în primul său mandat și rămas în gestație publică pentru toate celelalte mandate FDGR.
Luni, 16 septembrie 2024, de la ora 18.00, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, în colaborare cu fotograful Daniel Mîrlea și Asociația Kogayon, invită publicul sibian la vernisajul expoziției „Vâlcea Naturală”. Expoziția este deschisă în perioada 4 septembrie – 16 octombrie.
Expoziția este dedicată explorării biodiversității și geodiversității județului Vâlcea, zonă ce deține unul dintre cele mai bogate patrimonii naturale ale țării, cu două parcuri naționale respectiv Parcul Național Cozia și Parcul Național Buila-Vânturarița și numeroase situri Natura 2000 precum și un impresionant patrimoniu cultural. Pentru transpunerea diversității ecologice și geologice a județului au fost folosite fotografii realizate de fotograful Daniel Mîrlea, specimene din colecțiile de zoologie, ornitologice, malacologice și entomologice ale Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu dar și piese din colecția de eșantioane de minerale a Asociației Kogayon.
Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu
Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, parte a Muzeului Național Brukenthal, este una dintre cele mai vechi și importante instituții de profil din România, adăpostind peste un milion de piese ce alcătuiesc numeroase colecții de importanță națională și mondială. Timp de peste 100 de ani, aceste colecții au cunoscut o creștere continuă ca rezultat al activității de colectare a membrilor marcanți ai Societății Ardelene de Științele Naturii (Siebenbürgischer Verein für Naturwissenschaften zu Hermannstadt), prin schimburile cu specialiștii străini sau donații de colecții particulare importante.
Expoziția prezintă principalele etaje altitudinale ale județului cu peisajul spectaculos, habitatele naturale și speciile care le populează.
Pentru transpunerea diversității ecologice și geologice a județului au fost folosite fotografii realizate de fotograful Daniel Mîrlea, specimene din colecțiile de zoologie, ornitologice, malacologice și entomologice ale Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu dar și piese din colecția de eșantioane de minerale a Asociației Kogayon.
Expoziția are la bază proiectul cu același nume „Vâlcea Naturală’’ al fotografului Daniel Mîrlea, realizat în colaborare cu Asociația Kogayon.
Asociația Kogayon
Asociația Kogayon are un lung istoric în ceea ce privește protecția și promovarea naturii și a comunităților locale, înaintând înființarea Parcului Național Buila-Vânturarița, cel mai mic ca suprafață din România și singurul parc național înființat dintr-o inițiativă civică, dar și multe alte proiecte.
În prezent, asociația derulează proiectul Oltenia de Sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO, un proiect dedicat promovării și conservării patrimoniului natural și cultural ce are ca scop protejarea ecosistemelor naturale și a tradițiilor regionale. Oltenia de Sub Munte desfășoară activități de educație ecologică, cercetare științifică și dezvoltare comunitară, și contribuie la creșterea conștientizării asupra importanței conservării biodiversității și geodiversității.
În acest context, expoziția „Vâlcea Naturală” la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu reprezintă o inițiativă importantă pentru a aduce în atenția publicului frumusețile naturale ale acestei zone.
