Acasă Blog Pagina 14

O nouă grădiniță de peste 4 milioane de euro în comuna Cristian. Populația a crescut cu 50%, iar cererea pentru învățământul preșcolar este uriașă

Comuna Cristian, una dintre cele mai dinamice localități din vecinătatea municipiului Sibiu, va avea o grădiniță modernă cu program prelungit, anunță ADR Centru. Autoritățile locale au semnat contractul de finanțare cu Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Proiectul este finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021-2027 și are o valoare totală de peste 23 de milioane de lei (aproximativ 4,7 milioane de euro).

Boom demografic: Orașul se mută la sat

Spre deosebire de alte zone din țară, comuna Cristian atrage tot mai mulți locuitori din mediul urban. Proximitatea față de Sibiu a transformat localitatea într-un magnet pentru tinerele familii.

Între recensămintele din 2011 și 2021, populația comunei a explodat, crescând de la 4.500 la aproximativ 6.300 de locuitori. Această creștere rapidă, de aproape 50%, a pus o presiune uriașă pe infrastructura școlară existentă. Mulți părinți se confruntă anual cu lipsa locurilor în creșe și grădinițe.

Cum se împart banii pentru noua grădiniță

Investiția este realizată în cadrul Priorității 6 – „O Regiune educată” (Acțiunea 6.1), care sprijină educația timpurie. Bugetul total al proiectului este de 23.353.122,78 lei, banii fiind asigurați din trei surse:

  • 10.216.314,79 lei – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
  • 2.115.253,55 lei – Bugetul de stat al României
  • 11.021.554,44 lei – Contribuția proprie a Comunei Cristian

Noua unitate de învățământ va fi construită de la zero și va fi dotată la standarde europene. Autoritățile au anunțat că termenul final pentru finalizarea lucrărilor este luna august 2029.

Investiții masive în educație prin ADR Centru

Noua grădiniță din Cristian nu este un caz izolat. Proiectul face parte dintr-o strategie mult mai amplă de modernizare a infrastructurii școlare din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Reprezentanții ADR Centru au subliniat că acesta este doar unul dintre cele 74 de proiecte contractate până în prezent în regiune. În total, pentru îmbunătățirea condițiilor din școli și grădinițe, au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproape 550 de milioane de euro.

Îți mulțumim pentru că alegi să te informezi din ziarul Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Trotinetele electrice, în vizorul cetățenilor: Se cere interzicerea în zonele pietonale, numere de înmatriculare și permise de conducere pentru utilizatori

Un grup de sibieni îngrijorați de siguranța publică a lansat o inițiativă civică prin care solicită autorităților locale reguli mult mai stricte pentru utilizarea trotinetelor electrice. Sub sloganul „Petiție pentru un oraș mai sigur”, semnatarii cer măsuri radicale pentru a stopa haosul din trafic și de pe trotuare, considerând că actualele reglementări sunt insuficiente pentru a proteja pietonii și șoferii.

Principalele revendicări ale comunității vizează restricționarea drastică a accesului și măsuri dure de identificare a celor care încalcă legea. Cetățenii cer interzicerea totală sau restricționarea trotinetelor în zonele pietonale aglomerate, dar și în apropierea școlilor, grădinițelor și a locurilor de joacă. Pentru aceste zone sensibile, se propun limite stricte de viteză.

Permis de conducere și plăcuțe de înmatriculare obligatorii

Printre cele mai ferme solicitări se numără introducerea obligativității unui certificat sau permis de conducere pentru toți utilizatorii de trotinete electrice. Semnatarii argumentează că mulți dintre cei care folosesc aceste vehicule nu cunosc regulile elementare de circulație și pun în pericol viețile celorlalți.

De asemenea, petiția cere ca toate trotinetele să fie dotate cu plăcuțe de înmatriculare, o măsură considerată vitală pentru identificarea rapidă a fugarilor în caz de accident. În plus, cetățenii vor ca vârsta minimă de utilizare să fie ridicată la 16 ani și să se impună controale sporite din partea poliției, inclusiv prin monitorizarea aplicațiilor de închiriere.

Echipament de protecție obligatoriu și interzicerea șlapilor

Dincolo de regulile de deplasare, inițiativa vizează și conduita utilizatorilor. Se solicită purtarea obligatorie a echipamentului de protecție, interzicerea încălțămintei neadecvate (cum ar fi papucii sau șlapii) și interzicerea acoperirii feței cu măști care împiedică identificarea de către camerele de supraveghere sau de către agenții de poliție.

Petiția urmează să fie strânsă și depusă oficial la Consiliul Local, inițiatorii petiției sperând ca aleșii locali să transforme aceste cereri în hotărâri cu putere de lege pentru a reda siguranța pe străzile orașului.

Vezi petiția aici: Interzicerea Trotinetelor electrice in Sibiu | CampaniaMea pe Declic

Îți mulțumim pentru că alegi să te informezi din ziarul Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

De la clasele cu 40 de copii la Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR). Cum s-a schimbat învățământul sibian din 1968 până astăzi

Mai puțini elevi, o rețea reorganizată și o administrație trecută de la registre pe hârtie la platforme digitale.

În ultimele decenii, populația școlară a județului s-a redus și s-a redistribuit, în timp ce munca administrativă a trecut de la registre, mașini de scris și tabele trasate cu rigla la baze de date, platforme naționale și comunicare instantanee. Documentul urmărește cum s-au schimbat rețeaua de școli, efectivul didactic și administrația județeană și unde comparațiile istorice cer prudență.

În 1968, anul în care a fost reînființat județul Sibiu și a apărut Inspectoratul Școlar Județean, peste 82.500 de elevi învățau în 234 de unități școlare, iar clasele cu 36–40 de copii nu erau o excepție. Dacă adăugăm și cele trei generații de vârstă preșcolară, estimate la aproximativ 22.000 de copii, populația de vârstă școlară și preșcolară depășea probabil 100.000 de copii și elevi.

Astăzi, județul are o populație școlară mai mică și instrumente administrative incomparabil mai rapide. Dosarele, mașinile de scris și tabelele trasate cu rigla au fost înlocuite de SIIIR, EduSal și baze de date. Întrebarea este dacă rețeaua, personalul și administrația s-au adaptat în același ritm.

1. Introducere istorică. Școala sibiană înaintea județului de astăzi

Istoria învățământului sibian este mai veche decât actuala împărțire administrativă a județului. Datele culese pentru anul 1934 descriu vechiul județ Sibiu, care nu cuprindea zona Mediașului și teritoriul fostului județ Târnava Mare. Tocmai de aceea, cifrele sunt utile ca fotografie de epocă, dar nu pot fi comparate mecanic cu situația județului de după 1968.

În acea fotografie statistică, 40.333 de copii și tineri cu vârste între 5 și 18 ani erau cuprinși în școală. Învățământul primar funcționa în 151 de școli, dintre care 135 în mediul rural, și avea 28.611 elevi și 579 de cadre didactice și alte categorii de personal pedagogic. Pentru copiii mai mici existau 65 de grădinițe — 52 rurale și 13 urbane — frecventate de 4.314 copii și deservite de 82 de conducătoare sau educatoare.

Reper 1934UnitățiCopii/eleviPersonal pedagogic
Învățământ primar151 școli28.611579
Grădinițe654.31482
Populație 5–18 ani în școală40.333

Notă: teritoriul statistic din 1934 nu este identic cu actualul județ Sibiu.

O carte care a păstrat memoria școlii sibiene

Un merit aparte le revine celor trei autori ai volumului „43 de ani pentru învățământul sibian. Inspectoratul Școlar Județean Sibiu în perioada 1968–2011” — Cristina Paraschiva Marcu, Livia M. Crețulescu și Keresztes C. Ștefan. Prin adunarea, ordonarea și păstrarea unui volum impresionant de date, documente și mărturii, aceștia au recuperat o parte importantă din memoria instituțională a școlii sibiene. Lucrarea lor este cu atât mai valoroasă astăzi, cu cât multe dintre informațiile județene din primele decenii analizate nu sunt disponibile în bazele statistice online. Fără această muncă atentă, comparația dintre școala anului 1968, cea de după 1990 și sistemul actual ar fi fost mult mai săracă și, în unele privințe, imposibil de realizat.

1968: se formează județul și Inspectoratul Școlar

Actualul județ Sibiu a fost constituit în 1968, prin reunirea fostelor raioane Sibiu, Mediaș și Agnita. La 1 martie 1968 a fost înființat Inspectoratul Școlar Județean Sibiu. Ioan Candrea a devenit primul inspector general, iar Hans Georg Schuller a ocupat funcția de inspector general adjunct. Noua instituție prelua o rețea mare, multilingvă și dispersată: 234 de unități școlare cu predare în limbile română, germană și maghiară.

Documentele de epocă indică peste 82.500 de elevi în învățământul preuniversitar, fără preșcolari și fără copiii din palate și cluburi. În clasele primare erau prevăzuți aproximativ 29.500 de elevi, iar în clasele V–VIII încă 31.000. Clasele cu 36–40 de copii erau frecvente, ceea ce explică de ce raportul dintre elevi, săli și cadre didactice nu poate fi citit cu standardele actuale.

Fișa generală a anului 1968 consemnează aproximativ 3.900 de cadre didactice titulare și circa 380 de suplinitori — în total, aproximativ 4.280 de persoane. Valoarea este un ordin de mărime istoric și trebuie păstrată ca atare, fără precizia aparentă a seriilor statistice moderne.

Grafic 1. Componenta albastră este documentată; componenta hașurată este o estimare editorială, nu un efectiv de grădiniță raportat oficial.

Cum am estimat preșcolarii din 1968

Sursa indică pentru clasa I un contingent de aproximativ 6.800 de elevi, la care se adăugau 530 de copii de șase ani — în total circa 7.330 de copii pentru o generație. Dacă folosim această cohortă drept reper și o înmulțim cu cele trei grupe de grădiniță ale epocii — mică, mijlocie și mare — rezultă aproximativ 21.990, rotunjit 22.000 de copii de vârstă preșcolară. Adăugați celor peste 82.500 de elevi documentați, aceștia duc populația potențială deservită de sistem la aproximativ 104.500 de copii și elevi.

Precauția obligatorie

Estimarea nu demonstrează că toți cei aproximativ 22.000 de copii erau înscriși la grădiniță. Ea aproximează mărimea celor trei generații de vârstă preșcolară. În articol și în grafic trebuie să apară distinct de efectivul oficial.

2. Cinci fotografii ale sistemului

MomentCe se schimbăCe putem măsura
1934Rețea rurală dominantă, înaintea actualului județ.Școli primare, grădinițe, elevi și personal pedagogic.
1968Apare județul Sibiu și se înființează ISJ.234 de unități; >82.500 elevi; ≈4.280 cadre didactice.
1990Tranziția: rețeaua trece de 400 de unități/structuri.501.546 locuitori; 122.506 aveau 0–14 ani.
2007Aderarea la UE și informatizarea devin repere administrative.71.463 copii/elevi; 5.072 cadre didactice.
PrezentPlatforme naționale și rețea consolidată juridic.66.988 copii/elevi; 5.040 cadre; 192 PJ + 179 AR.

1990: o rețea mare, administrată manual

Pentru anul 1990, datele sintetizate de Ștefan Keresztes și coautorii săi arată un județ cu 501.546 de locuitori: 122.506 aveau între 0 și 14 ani, 310.719 între 15 și 59 de ani, iar 68.321 aveau cel puțin 60 de ani. Grupa 0–14 ani oferă contextul demografic al presiunii asupra școlilor, dar nu reprezintă numărul elevilor înscriși: îi include și pe copiii sub vârsta școlară și nu îi include pe liceenii mai mari de 14 ani.

Populația județului în 1990Persoane
0–14 ani122.506
15–59 ani310.719
60 de ani și peste68.321
Total501.546

După Revoluție, monografia inspectoratului vorbește despre o rețea de peste 400 de unități școlare. Cifra desemnează unități și structuri, nu neapărat tot atâtea persoane juridice. Este un reper important pentru a explica fragmentarea rețelei, dar pentru comparația cu prezentul trebuie refăcută aceeași definiție: școli cu personalitate juridică, structuri arondate sau toate clădirile în care se desfășura activitate.

Administrația lucra încă aproape integral pe suport fizic. Bazele de date privind candidații și posturile erau dactilografiate, tabelele se trasau cu rigla și creionul, iar posturile vacante puteau fi afișate pe o tablă de lemn și actualizate cu creta. Fluxul dintre școală, inspectorat și minister însemna dosare, registre, copii, ștampile și deplasarea documentelor.

2007: sistemul intră în epoca europeană și digitală

Seriile INS TEMPO pentru anul școlar 2007–2008 confirmă 71.463 de copii și elevi și 5.072 de cadre didactice în județul Sibiu. Totalul include și învățământul postliceal și de maiștri, categorie care lipsea din sinteza preliminară. La nivel primar și gimnazial, INS include și învățământul special.

Nivel, 2007–2008Copii/eleviCadre didactice (persoane)
Preșcolar14.594903
Primar și gimnazial, inclusiv special35.4082.775
Liceal14.687985
Profesional5.495379
Postliceal și de maiștri1.27930
Total71.4635.072

2010: reperul cel mai complet pentru personal

Datele pentru 2010 oferă o fotografie administrativă mai riguroasă: 66.803 copii și elevi, 2.927 de clase și grupe și 333 de unități și structuri. Erau finanțate 6.600 de posturi, dintre care 4.818,42 didactice, 555,58 didactic-auxiliare și 1.226,60 nedidactice. Zecimalele arată că avem norme și fracțiuni de norme, nu persoane.

2010–2011Copii/eleviClase/grupeUnități/structuriPosturi totale
Învățământ obișnuit65.6802.8313276.188
Învățământ special1.123966412
Total66.8032.9273336.600

2024–2026: fotografia actuală, din surse administrative deschise

Fișierul public al Ministerului Educației pentru anul școlar 2024–2025 însumează 66.988 de copii și elevi în județul Sibiu. Dintre aceștia, 64.685 sunt în învățământul de stat și 2.303 în cel privat. Structura pe niveluri arată ponderea mare a ciclurilor preșcolar, primar și gimnazial.

Nivel, 2024–2025Copii/elevi
Antepreșcolar1.121
Preșcolar12.866
Primar21.740
Gimnazial15.984
Liceal11.075
Profesional2.694
Postliceal1.508
Total66.988

Pentru 2025–2026, baza ministerului raportează 5.040 de cadre didactice ca persoane: 2.252 cu gradul I, 833 cu gradul II, 733 debutanți, 1.046 cu definitivat și 176 fără pregătire didactică. Rețeaua 2024–2025 cuprinde 371 de poziții: 192 de unități cu personalitate juridică (PJ) și 179 de structuri arondate (AR), în 135 de localități distincte. Aceste poziții nu trebuie confundate automat cu numărul clădirilor școlare.

3. Analiza evoluției

Populația școlară: scădere puternică, apoi stabilizare parțială

Seriile din monografia inspectoratului permit calcularea populației preuniversitare prin eliminarea studenților din totalul populației școlare. Rezultă 84.926 de copii și elevi în 2000–2001, 75.019 în 2005–2006 și 70.016 în 2008–2009. Pentru 2010–2011 există direct totalul de 66.803. Între aceste repere, INS confirmă 71.463 pentru 2007–2008, iar baza Ministerului Educației indică 66.988 pentru 2024–2025.

Grafic 2. Repere istorice din monografia ISJ Sibiu, completate cu date INS și ale Ministerului Educației.

Între 2000–2001 și 2010–2011, scăderea rezultată este de 18.123 de copii și elevi, adică aproximativ 21,3%. Din 2007–2008 până în 2024–2025, reducerea este de 4.475 de copii și elevi, adică 6,26%. Totalul județean poate ascunde fenomene opuse: depopularea unor sate și orașe mici, respectiv creșterea municipiului Sibiu și a localităților periurbane. O analiză distinctă pe localități — în special Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie, Avrig, Mediaș și comunele cu rețea școlară în restrângere — ar putea arăta mai precis această redistribuire.

Persoane, norme și posturi: trei unități de măsură diferite

În această analiză trebuie folosit numărul persoanelor încadrate ca personal didactic atunci când seria statistică oferă persoane și numărul posturilor sau normelor numai atunci când documentul raportează explicit norme. Cei 5.072 de dascăli raportați de INS pentru 2007–2008 și cei 5.040 din baza ministerului pentru 2025–2026 sunt persoane. Cele 4.818,42 posturi didactice din 2010 sunt norme și fracțiuni de normă. Valorile descriu lucruri apropiate, dar nu sunt direct interschimbabile.

O persoană poate avea jumătate de normă, o fracțiune de câteva ore sau o normă alcătuită în mai multe școli. În sens invers, un profesor poate lucra peste norma de bază, prin plata cu ora. De aceea, numărul persoanelor este probabil mai mare decât numărul normelor întregi echivalente, iar comparația trebuie făcută numai între serii construite cu aceeași unitate de măsură.

Grafic 3. Față de 2007–2008, efectivul elevilor este la 93,7%, iar numărul cadrelor didactice la 99,4%. Anii de referință actuali diferă cu un an.

Raportul simplu copii/elevi la un cadru didactic scade astfel de la aproximativ 14,09 în 2007–2008 la 13,29 în comparația orientativă dintre 2024–2025 și personalul din 2025–2026. Indicatorul nu măsoară direct mărimea claselor și nu dovedește singur o creștere a resurselor: distribuția pe niveluri, localități, discipline și normele incomplete pot schimba imaginea.

Inspectoratul: de la schemă nominală la organigramă digitală

La înființarea din 1968, inspectoratul avea o schemă care cuprindea inspectori și personal nedidactic; în octombrie 1969, aceasta a fost redusă cu zece posturi de inspector. Monografia păstrează nume și funcții, dar nu oferă într-un singur tabel un total inițial perfect comparabil cu statele de funcții actuale.

Pentru 2010–2011 sunt menționate 22 de posturi sau fracțiuni de post pentru inspectorii de curriculum. Lista generală cuprindea aproximativ 26 de persoane în conducere și inspecție, iar separat apar zece angajați administrativi și nedidactici. Nu este corect să însumăm automat listele fără a verifica suprapunerile, fracțiunile de post și data exactă a încadrării.

Pentru prezent, organigrama și lista personalului sunt publice, însă o comparație istorică ar avea nevoie de aceeași unitate de măsură: număr de persoane efective, număr de posturi aprobate și număr de posturi ocupate. În lipsa unei serii construite astfel, documentul nu formulează o concluzie numerică despre evoluția personalului inspectoratului.

De la hârtie la platforme: de ce contează digitalizarea

În 1990, evidențele școlare și administrative se întocmeau aproape exclusiv cu creionul, stiloul și hârtia. În 2007, calculatoarele și conexiunile la internet începeau să devină obișnuite. Astăzi, inclusiv școlile din comunități mici folosesc calculatoare, internet și platforme naționale. SIIIR centralizează date despre rețea și elevi, EduSal deservește salarizarea, iar documentele și resursele educaționale circulă electronic.

În aceste condiții, munca administrativă din școli, inspectorat și minister ar trebui să fie mai rapidă și mai eficientă decât în urmă cu trei decenii. Tehnologia nu justifică automat reducerea personalului, dar face legitimă întrebarea dacă digitalizarea a produs proceduri mai simple, date mai exacte, răspunsuri mai rapide și mai puțină birocrație pentru școli.

4. Surse și precizări metodologice

Sursa istorică principală

Cristina Paraschiva Marcu, Livia M. Crețulescu și Keresztes C. Ștefan, „43 de ani pentru învățământul sibian. Inspectoratul Școlar Județean Sibiu în perioada 1968–2011”. Versiunea online a lucrării

Surse complementare

Notă metodologică

Documentul combină date istorice, serii statistice și calcule proprii. Teritoriile, definițiile și unitățile de măsură se schimbă în timp: vechiul județ Sibiu din 1934 nu este actualul județ; „unitate școlară” poate însemna persoană juridică, structură arondată sau clădire; „cadru didactic” poate fi persoană, în timp ce „post didactic” poate fi normă sau fracțiune de normă. Comparațiile procentuale sunt făcute numai între valori cu definiții suficient de apropiate și sunt însoțite de precizări acolo unde anii diferă.

Estimarea pentru 1968 este un calcul editorial: 7.330 de copii într-o cohortă × 3 grupe de grădiniță = 21.990, rotunjit 22.000. Ea descrie populația potențială de vârstă preșcolară, nu înscrierile efective. Pentru 1990, cei 122.506 locuitori de 0–14 ani reprezintă o grupă demografică, nu efectivul școlar. Pentru 2007–2008 sunt folosite persoane atât la elevi, cât și la cadre didactice; în 2010, personalul este exprimat în posturi/norme; pentru situația actuală, elevii sunt din 2024–2025, iar cadrele didactice din 2025–2026.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

ISU Sibiu a pierdut un camarad. „Drum lin spre veșnicie, Cosmin!”

Astăzi, familia pompierilor sibieni este în doliu. Cu profundă tristețe ne luăm rămas-bun de la colegul și camaradul nostru, plutonier adjutant Michiu Cosmin, care a plecat dintre noi mult prea devreme, la doar 41 de ani, transmite ISU Sibiu.

Cosmin a îmbrăcat pentru prima dată uniforma de pompier militar în anul 2007, odată cu încadrarea în Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu.

Timp de aproape două decenii și-a desfășurat activitatea în cadrul Detașamentului de Pompieri Sibiu și al Detașamentului de Pompieri Mediaș, ocupând funcția de subofițer operativ principal.

A fost paramedic SMURD și servant în echipajele de stingere. A salvat vieți, a luptat cu focul și a fost prezent acolo unde oamenii aveau nevoie de ajutor. Printre misiunile la care a participat se numără și misiunea de sprijin desfășurată în județul Galați, în urma inundațiilor, când pompierii sibieni au sprijinit comunitățile greu încercate de ape. A fost una dintre multele situații în care Cosmin a făcut ceea ce a ales să facă încă din anul 2007: să meargă acolo unde era nevoie de el.

Dincolo de uniformă și de toate misiunile îndeplinite, pentru noi rămâne Cosmin, omul și camaradul pe care te puteai baza. Un coleg de nădejde, alături de care mulți dintre noi au împărțit intervenții, momente grele, dar și bucuriile unei meserii care ne face să fim o familie.

Astăzi nu pierdem doar un pompier.

Un fiu și un frate a plecat mult prea devreme din mijlocul familiei sale. Un prieten lasă un gol în sufletele celor care l-au cunoscut și l-au iubit. Iar noi nu am pierdut doar un pompier, azi am pierdut un camarad.

După aproape 20 de ani petrecuți în slujba oamenilor, rămân în urmă misiunile îndeplinite, viețile în sprijinul cărora a intervenit, colegii alături de care a servit și, mai presus de toate, amintirea lui Cosmin.

Un pompier pleacă dintre noi, dar camaradul nostru va rămâne pentru totdeauna în sufletele noastre.

Drum lin spre veșnicie, Cosmin!

Transmitem sincere condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

FOTO – Un nou nivel de diagnostic la Spitalul Mediaș: laboratorul de microbiologie, dotat cu aparatură performantă

Investiție de 2,85 milioane de lei la Spitalul Municipal Mediaș pentru modernizarea laboratorului de microbiologie.

Laboratorul de microbiologie din cadrul Laboratorului Clinic de Analize Medicale al Spitalului Municipal Mediaș a fost dotat cu echipamente medicale performante, în urma finalizării unui proiect finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene nerambursabile.

Valoarea totală a investiției se ridică la 2.854.231,29 de lei.

Proiectul a avut ca obiectiv principal creșterea accesului populației la servicii publice de sănătate și îmbunătățirea calității acestora, prin dotarea compartimentului de microbiologie cu aparatură de specialitate performantă.

Potrivit Spitalului Municipal Mediaș, noile echipamente vor permite furnizarea unor servicii complete de diagnostic al infecțiilor și monitorizarea permanentă a potențialului nosocomial din unitatea medicală.

Unul dintre obiectivele proiectului a fost îmbunătățirea serviciilor de sănătate prin introducerea unor echipamente moderne și a unor soluții de digitalizare.

Investiția permite inclusiv efectuarea unor analize de ultimă generație, printre care investigații genetice, menite să aducă un plus de valoare serviciilor de diagnostic și investigațiilor paraclinice.

Proiectul urmărește, de asemenea, creșterea accesibilității populației la servicii medicale durabile și de înaltă calitate, utilizarea mai eficientă a resurselor și reducerea consumului de resurse prin folosirea unor echipamente medicale moderne.

Un alt obiectiv îl reprezintă diminuarea impactului asupra mediului. În cadrul proiectului au fost prevăzute măsuri care respectă principiul DNSH – „Do No Significant Harm”, precum și măsuri pentru reducerea cantității de CO2.

Ce echipamente au ajuns în laborator

Prin accesarea fondurilor europene nerambursabile, laboratorul de microbiologie al Spitalului Municipal Mediaș a fost echipat cu o gamă largă de aparatură medicală specializată.

Printre echipamentele achiziționate se numără:

-sistem de identificare MALDI;

-sistem automat de efectuare a antibiogramelor și antifungigramelor, cu funcții de citire și interpretare a antibiorezistenței și identificare a mecanismelor de rezistență;

-microscop optic prevăzut cu cameră digitală;

-microscop optic;

-sistem automat de colorare a lamelor;

-termostat;

-automat de colonii;

-dispozitiv pentru monitorizarea aerului;

-vitrine de laborator;

-incubator CO2;

-centrifugă cu rotor și accesorii incluse;

-rotator de plăci pentru inoculare.

Investiția este destinată, în principal, dezvoltării capacității laboratorului de a realiza investigații microbiologice și de a contribui la identificarea și monitorizarea infecțiilor.

Aproape 2,8 milioane de lei, finanțare nerambursabilă

Valoarea totală a proiectului este de 2.854.231,29 de lei.

Din această sumă, 2.795.980,47 de lei reprezintă suma nerambursabilă solicitată, în timp ce contribuția proprie este de 57.060,82 de lei.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

De joi, 10 septembrie se închide traficul pe str. T. Popovici pentru desfășurarea festivalului Foodie – Street Jazz Festival

În următorul weekend, în perioada 10-13 septembrie, în Sibiu va avea loc Foodie – Street Jazz Festival, un eveniment organizat de Asociația Sibiul de Odinioară și cofinanțat de Primăria Sibiu prin Agenda Culturală. Festivalul va avea loc în Piața Schiller și pe str. Arhivelor, zilnic între orele 16.00 și 23.30.

Pentru buna desfășurare a acestui Festival, la solicitarea organizatorului, Comisia pentru sistematizarea circulației a avizat închiderea circulației pe str. Timotei Popovici, în perioada 10-13 septembrie, între orele 12.00 și 24.00. Circulația de pe str. Tipografilor va fi deviată spre str. Cetății.

În perioada menționată, șoferii sunt rugați să aleagă rute alternative de deplasare, în funcție de direcția de deplasare, transmite Primăria Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Ovidiu Cărpușor expune la Palatul Reginei Maria din Balcic

Ovidiu Cărpușor e prezent, în aceste zile, la Balcic, cu Expoziția Internațională Aniversară „ARCHETYPA FIDEI – de la Semn la Esență”. Evenimentul are loc între 3-16 septembrie la Palatul Reginei Maria din Balcic – Sala Mare a Castelului „Cuibul Liniștit”.

Formarea sa academică de excepție, ca absolvent al ULBS, completată de Master si Doctorat în Arte Plastice și Decorative la UNA București, precum și de specializări doctorale și postdoctorale la Florența, îi fundamentează parcursul artistic și profesional. Expert în restaurarea picturii, curator, consilier în investiții și în autentificarea operelor de artă și membru al UAPR, îmbină rigoarea academică cu experiența practică și o profundă înțelegere a patrimoniului artistic. Toate acestea conferă creației sale rigoare, profunzime simbolică și o remarcabilă excelență tehnică.

„Este o mare bucurie și o profundă onoare pentru mine să revin într-un loc atât de special, încărcat de istorie, frumusețe și inspirație. Palatul din Balcic este, pentru mine, un loc al inimii, un spațiu al păcii, al contemplației și al inspirației. Oportunitatea de a expune din nou chiar în locul în care a trăit Regina Maria este un privilegiu pe care îl primesc cu profundă emoție și recunoștință”, transmite Ovidiu Cărpușor.

Ce reprezintă expoziția

„ARCHETYPA FIDEI – De la Semn la Esență” este o interogație artistică asupra sensului care se află dincolo de imagine. Ideea a pornit de la simboluri și elemente de iconografie, pe care artistul le-a transformat și reinterpretat printr-o călătorie de la imagine la semn, de la semn la idee și de la idee la esență.

Cele 30 de lucrări prezentate sunt create prin tehnici diverse, reunind lemn vechi, metal, cuie și materiale recuperate și reciclate. Marcate de timp și memorie, aceste materiale devin parte integrantă a limbajului simbolic. Lemnul vorbește despre natură și origine; fierul și cuiele evocă durere și jertfă; crucea apare uneori subtil, ca un semn ce așteaptă să fie descoperit. Aurul sugerează nu o lumină exterioară, ci una interioară, potrivit artistului.

Expoziția devine astfel o călătorie de la vizibil la invizibil, de la formă la idee și de la simbol la esență. Un dialog între artă, arhitectură, grădini, muzică, vin și mare. Aici, trecutul nu reduce la tăcere prezentul; îi dă rezonanță, mai consideră Ovidiu Cărpușor.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Parlamentul verifică atacul cibernetic asupra ANCPI. Comisiile IT audiază instituțiile implicate

0

Comisiile pentru IT din Camera Deputaților și Senat se reunesc miercuri, de la ora 13:00, pentru a analiza modul în care a fost gestionat atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), produs la jumătatea lunii iulie.

Potrivit unei informări transmise de USR, ședința comună a fost convocată de președinții comisiilor IT din cele două camere ale Parlamentului. Reprezentanții instituțiilor implicate vor fi chemați să ofere explicații despre cauzele incidentului, măsurile luate și modul în care a fost gestionată criza de securitate cibernetică, relatează Mediafax.

Instituțiile implicate, chemate la audieri

La dezbaterea din Parlament au fost invitați reprezentanți ai principalelor instituții implicate în gestionarea incidentului informatic:

  • Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI);
  • Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR);
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS);
  • Centrul Național Cyberint;
  • Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP);
  • Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Comisiile IT solicită informații privind cauzele atacului cibernetic, măsurile adoptate după producerea incidentului și responsabilitățile fiecărei instituții în gestionarea situației.

Audierile urmăresc să clarifice modul în care a fost administrat incidentul de securitate, precum și măsurile luate pentru limitarea efectelor atacului și prevenirea unor incidente similare în viitor.

Atacul cibernetic asupra ANCPI a blocat sistemele informatice

ANCPI a fost ținta unui atac cibernetic pe 14 iulie. În urma incidentului, sistemele informatice ale instituției au fost indisponibile timp de aproape o lună.

Printre serviciile afectate s-au numărat aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, precum și adresele oficiale de e-mail ale instituției.

Potrivit informațiilor comunicate de ANCPI, datele nu au fost compromise, însă atacul a provocat indisponibilitatea mai multor sisteme informatice și a afectat activitatea instituției.

Aplicația e-Terra a fost repusă în funcțiune

Începând cu 12 august, aplicația e-Terra și-a reluat activitatea. Notarii publici, persoanele autorizate să execute lucrări de cadastru, experții tehnici-judiciari și executorii judecătorești au primit din nou acces la sistem.

Reluarea activității e-Terra a permis revenirea treptată la serviciile de cadastru și publicitate imobiliară, după perioada în care sistemele ANCPI au fost afectate de atacul cibernetic.

Ședința comună a comisiilor IT din Parlament are ca obiectiv identificarea modului în care a fost gestionat atacul asupra ANCPI și evaluarea măsurilor necesare pentru creșterea nivelului de securitate cibernetică al sistemelor informatice ale instituției.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Mișcare, distracție și premii surpriză: Crosul Copiilor Sibiu revine în Parcul Sub Arini în această toamnă!

Dragi părinți din Sibiu, este timpul să pregătiți echipamentul de alergare al celor mici! După succesul edițiilor anterioare — care au adunat la start peste 500 de participanți de fiecare dată, Crosul Copiilor Sibiu revine cu o nouă ediție plină de energie, zâmbete și fair-play.

Dacă aveți copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani, sunteți invitați la o dimineață activă în mijlocul naturii, dedicată mișcării, sănătății și distracției în familie.

Când și unde are loc evenimentul?

Competiția se va desfășura într-unul dintre cele mai îndrăgite locuri din oraș, oferindu-le micilor alergători un cadru perfect pentru sport și relaxare:

  • Duminică, 27 septembrie 2026
  • Parcul Sub Arini, Sibiu
    • Copii născuți între anii 2014 și 2020 (5 – 12 ani)
  • Taxă de participare: 35 lei

Premii pe podium, medalii pentru toți și o tombolă spectaculoasă

Fiecare mic atlet merită sărbătorit pentru efortul și ambiția dovedite în cadrul concursului. De aceea, fiecare participant va primi o medalie de participare la trecerea liniei de sosire.

Pentru ocupanții locurilor 1, 2 și 3 din fiecare categorie de vârstă, organizatorii au pregătit pe podium diplome, medalii și tricouri speciale.

Tragere la sorți cu premii speciale pentru copii

Bucuria concursului continuă și după linia de sosire! Prin simpla înscriere la competiție, fiecare copil intră automat în Marea Tombolă a evenimentului, unde poate câștiga unul dintre premiile puse în joc:

  • 🚲 2 biciclete
  • 🛴 4 trotinete
  • 🎟️ 4 excursii (pentru câte 6 persoane) la Parcul de distracții „Povestea Calendarului”

Cum se fac înscrierile?

Locurile sunt limitate, iar organizatorii vă recomandă să completați formularul din timp pentru a garanta participarea celor mici.

👉 Pentru înscrieri rapide, accesați: Formularul de Înscriere Crosul Copiilor Sibiu

Pentru detalii suplimentare, regulament și programul complet al zilei, puteți vizita pagina oficială a evenimentului sau puteți contacta echipa de organizare la numărul de telefon 0755 90 30 40.

Haideți să le oferim copiilor o dimineață de neuitat, plină de mișcare, prietenie și emoții frumoase! Distribuiți vestea și invitați-vă prietenii și vecinii duminică, 27 septembrie, în Parcul Sub Arini!

îndeamnă organizatorii toată comunitatea sibiană

Îți mulțumim pentru că alegi să te informezi din ziarul Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

INTERVIU. Prof. Diana Zaharescu, Director al Casei Corpului Didactic: „Transparența înseamnă să nu cerem comunității să ne creadă pe cuvânt, ci să îi oferim datele prin care ne poate evalua”

Calitatea actului educațional din sălile de clasă depinde direct de pregătirea și evoluția profesională a celor de la catedră. La nivel județean, nucleul acestei dezvoltări este Casa Corpului Didactic Sibiu, instituție care marchează trecerea către o nouă etapă administrativă. Noul director al instituției, Diana Zaharescu, vine în fața comunității educaționale cu o strategie clară, fundamentată pe anii de activitate în structurile Inspectoratului Școlar Județean Sibiu. În interviul de mai jos, analizăm prioritățile noului management, oferta de cursuri acreditate pentru cadrele didactice și proiectele care vor defini formarea profesorilor în perioada următoare.

„O Casă a Corpului Didactic trebuie să fie mult mai mult decât un furnizor de cursuri”

Redacția: În ce împrejurări v-a fost propusă conducerea Casei Corpului Didactic Sibiu și ce v-a determinat să acceptați această responsabilitate?

    Prof. Diana Zaharescu: Am primit această propunere într-un moment în care era necesară asigurarea continuității manageriale a instituției. Am acceptat-o ca pe o responsabilitate profesională și, în același timp, ca pe o oportunitate de a contribui într-o zonă pe care o cunosc foarte bine: dezvoltarea resurselor umane din educație.

    Experiența de profesor, dar și activitatea desfășurată timp de doi ani în domeniul dezvoltării resursei umane la Inspectoratul Școlar Județean Sibiu mi-au oferit contact direct atât cu nevoile cadrelor didactice, cât și cu mecanismele sistemului. Am acceptat pentru că sunt convinsă că o Casă a Corpului Didactic trebuie să fie mult mai mult decât un furnizor de cursuri; aceasta trebuie să devină un centru real de resurse, inovație, dialog profesional și sprijin pentru școală.

    Pentru mine, cuvintele care trebuie să caracterizeze mandatul sunt formare, dezvoltare, inovație și parteneriat, susținute de transparență și de respect față de profesioniștii din educație.

    Ați fost numită prin detașare în interesul învățământului până la organizarea unui concurs, dar nu mai târziu de 31 august 2027. Cu ce mandat și cu ce obiective ați preluat instituția? Intenționați să participați la concurs atunci când acesta va fi organizat?

    Privesc acest mandat, indiferent de durata lui, ca pe unul în care trebuie să existe rezultate concrete. Nu cred în ideea unui management provizoriu, atâta timp cât ocup această funcție, responsabilitatea este deplină.

    Am stabilit câteva priorități foarte clare: stabilizarea instituțională și consolidarea echipei, transparența decizională, actualizarea procedurilor și a informațiilor publice, construirea ofertei de formare pornind de la nevoile reale ale profesorilor, apropierea CCD de școlile din întreg județul și dezvoltarea unei componente puternice de inovație, digitalizare și proiecte.

    Regulamentul spune foarte clar că misiunea Casei Corpului Didactic este promovarea inovației și a reformei în educație, precum și dezvoltarea profesională a personalului din învățământ. Acesta este și reperul meu managerial.

    În ceea ce privește un viitor concurs, cred că este prematur să transform această întrebare într-un obiectiv personal. În acest moment sunt concentrată pe ceea ce trebuie făcut la CCD Sibiu, iar când concursul va fi organizat, voi lua o decizie în raport cu rezultatele mandatului și cu contextul de atunci.

    „Pentru mine este firesc ca directorul unei instituții dedicate formării continue să ofere, înainte de toate, propriul exemplu”

    Sunteți profesor la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Terezianum” și ați fost timp de doi ani inspector școlar pentru dezvoltarea resursei umane. Cum vă ajută aceste experiențe în noua funcție și ce considerați că trebuie să învățați despre activitatea specifică a CCD?

    Faptul că vin din școală mă ajută foarte mult, întrucât cunosc realitatea de la clasă, presiunile cu care se confruntă profesorii, schimbările din sistem și nevoia de soluții cu adevărat aplicabile. Experiența din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, în domeniul dezvoltării resurselor umane, mi-a oferit și o perspectivă mai largă asupra nevoilor existente la nivelul întregului județ.

    Am considerat întotdeauna că, pentru a le vorbi celorlalți despre formare continuă, trebuie să fii tu însuți preocupat permanent de propria dezvoltare profesională. De aceea, parcursul meu academic a fost unul constant, iar după obținerea gradului didactic I, am absolvit două programe de masterat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, primul în specializarea inițială, iar cel de-al doilea în management, urmate apoi de cursuri postuniversitare în specializarea Matematică și Științe ale Naturii, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În prezent sunt doctorand în domeniul ingineriei industriale la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

    Pe parcursul carierei mele am făcut parte din echipe de proiecte internaționale PHARE, Comenius și Erasmus. O experiență relevantă a fost implicarea, alături de colegii din Rotary Club Sibiu, într-un Global Grant de aproximativ 260.000 de euro, destinat retehnologizării atelierului de panificație al Liceului „Terezianum” Sibiu. Am fost implicată în proiect încă din etapa de inițiere până la implementare, o experiență care mi-a consolidat competențele de management de proiect, colaborare și atragere de resurse. Cred că un manager bun nu este cel care consideră că știe deja totul, ci cel care continuă să învețe, să asculte și să se adapteze, iar pentru mine este firesc ca directorul unei instituții dedicate formării continue să ofere, înainte de toate, propriul exemplu.

    Preluați CCD Sibiu după un an școlar care nu a fost unul foarte liniștit, marcat de schimbări de personal, proceduri repetate pentru ocuparea unor posturi și controverse publice. Cum caracterizați situația instituției pe care ați găsit-o la începutul mandatului?

    Nu doresc să încep mandatul construindu-mi proiectul managerial prin raportare negativă la trecut și nici să transform problemele interne ale unei instituții într-un subiect de polemică publică.

    Am găsit o instituție cu experiență, cu proiecte și activități valoroase, dar care are, în același timp, nevoie de stabilizare, de clarificare a responsabilităților, de consolidare a procedurilor interne și de recâștigarea încrederii.

    Primele mele preocupări sunt verificarea situației reale a instituției, a documentelor și a fluxurilor administrative, actualizarea informațiilor publice și crearea unui cadru de lucru predictibil. Acolo unde vor exista probleme, acestea vor fi soluționate în mod legal și instituțional. Cred că de la un manager se așteaptă să vorbească mai mult despre soluțiile pe care le pune în aplicare, nu despre ceea ce „ar fi trebuit să se întâmple, dacă…” — aceasta este direcția în care îmi doresc să merg.

    „Orice post vacant va fi ocupat exclusiv prin procedurile prevăzute de legislație”

    Care este, în acest moment, situația exactă a personalului CCD Sibiu? Câte posturi sunt prevăzute în organigramă, câte sunt ocupate și ce posturi sunt vacante în compartimentele de specialitate, secretariat, contabilitate și informatică?

    Primul lucru pe care îl consider necesar este ca informația publică să coincidă întotdeauna cu situația reală din instituție.

    Organigrama publicată pentru anul școlar 2025–2026 prevede, pe lângă funcția de director, 3,5 posturi în compartimentul programe și proiecte, un post la bibliotecă, un post la secretariat, 0,5 posturi de informatică și un post la contabilitate.

    În același timp, pagina „Echipa” publicată pe site nominalizează trei profesori metodiști, precum și personal pentru bibliotecă, contabilitate, secretariat și informatică, dar conține încă informații aferente conducerii anului școlar anterior.

    În această perioadă facem o verificare și o actualizare a situației încadrărilor și a informațiilor publicate. Mi se pare normal ca orice persoană care intră pe site-ul instituției să găsească informații corecte și actualizate și aceasta este, de fapt, o formă de transparență.

    CCD Sibiu a organizat în ultimul an mai multe proceduri pentru ocuparea posturilor de profesor metodist. De câți profesori metodiști are nevoie instituția pentru a funcționa normal și prin ce proceduri intenționați să completați echipa?

    Organigrama publică prevede 3,5 posturi pentru compartimentul de programe și proiecte. Dincolo însă de numărul de posturi, este foarte important profilul profesional al celor care le ocupă. CCD are nevoie de competențe complementare: formare a adulților, curriculum, management educațional, educație digitală, proiecte, incluziune și evaluarea impactului formării.

    Orice post vacant va fi ocupat exclusiv prin procedurile prevăzute de legislație, cu criterii cunoscute înainte de selecție și cu publicarea etapelor și rezultatelor. Metodologia de mobilitate în vigoare trimite în continuare, pentru recrutarea, selecția și încadrarea personalului didactic din CCD, la Regulamentul aprobat prin OMECTS nr. 5554/2011, astfel încât mă interesează să construim o echipă competentă, complementară și profesional credibilă.

    „Îmi doresc ca site-ul CCD să devină și un instrument real de transparență”

    În spațiul public au fost ridicate semne de întrebare privind modul de ocupare a unor posturi și posibile situații de incompatibilitate sau conflict de interese. Ce reguli veți introduce pentru ca viitoarele selecții, detașări și colaborări să fie transparente și să nu mai genereze asemenea suspiciuni?

    Pentru mine, transparența trebuie să se vadă în modul concret în care luăm deciziile.

    Criteriile trebuie să fie clare de la început, procedurile respectate, iar rezultatele comunicate transparent. Dacă există o situație care poate genera un conflict de interese, aceasta trebuie declarată și gestionată conform legii.

    Cred că suspiciunile apar cel mai ușor atunci când oamenii nu au acces la informație și, tocmai de aceea, îmi doresc ca site-ul CCD să devină și un instrument real de transparență, unde procedurile, anunțurile și rezultatele pot fi urmărite cu ușurință.

    Ați discutat cu angajații despre problemele întâmpinate și ce veți face pentru a reconstrui o echipă stabilă și funcțională?

    Da. Am început discuțiile atât individual, cât și despre modul în care trebuie să funcționăm ca echipă.

    Cred că o instituție nu se stabilizează prin dispoziții, ci prin claritate. Este important ca fiecare membru al echipei să știe ce responsabilități are, ce se așteaptă de la el, care sunt termenele, cum comunicăm și cum luăm deciziile.

    Îmi doresc o cultură organizațională bazată pe profesionalism, comunicare și asumare. Competența, colaborarea, și inovarea sunt valorile pe care vreau să construim activitatea CCD Sibiu și să le transformăm în practici reale, de zi cu zi.

    „Consider că o ofertă bună de formare se construiește pe baza datelor, a consultării și a feedbackului”

    Cum sunt identificate în prezent nevoile reale de formare ale profesorilor din județ? Intenționați să îi consultați direct prin chestionare, întâlniri sau discuții cu responsabilii pentru formare din școli?

    Oferta de formare trebuie să înceapă cu întrebarea „De ce au nevoie profesorii?”, nu cu întrebarea „Ce cursuri avem deja?”.

    Avem deja instrumente de analiză, precum chestionarele și focus-grupurile, dar vreau să mergem mai departe și să avem un dialog direct cu profesorii metodiști, directorii, responsabilii de formare din școli, cadrele didactice și cu Inspectoratul Școlar. Vreau să distingem inclusiv nevoile diferite ale profesorilor debutanți, ale celor cu experiență, ale managerilor și ale personalului auxiliar.

    Consider că o ofertă bună de formare se construiește pe baza datelor, a consultării și a feedbackului.

    Care vor fi principalele direcții ale ofertei de formare pentru anul școlar 2026–2027? Ce programe noi doriți să introduceți și câți profesori estimați că vor beneficia de ele?

      Oferta finală va fi construită după încheierea analizei de nevoi, tocmai pentru a nu stabili cursurile înainte de a-i consulta pe beneficiari.

      Direcțiile pe care le consider deja prioritare sunt însă clare: pedagogie digitală și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, management educațional și leadership, prevenirea violenței și bullyingului, incluziune și lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale, prevenirea abandonului școlar, educație outdoor, evaluare modernă, managementul clasei, dezvoltarea competențelor socio-emoționale, mentorat și proiecte europene.

      Actuala ofertă demonstrează deja experiență în consiliere și orientare, strategii inovatoare prin artă, educație prin șah sau prevenirea bullyingului. Intenția mea este să păstrăm ceea ce produce rezultate și să introducem tematici noi acolo unde analiza ne arată că este nevoie.

      În privința numărului de beneficiari, nu vreau să dau o cifră doar ca să sune bine. Țintele vor fi stabilite și publicate odată cu oferta, iar ulterior vom raporta numărul real de participanți și impactul programelor.

      „Profesorii au nevoie, mai ales, de formare pe care o pot folosi a doua zi la clasă”

      Din experiența dumneavoastră la catedră, care sunt cursurile de care profesorii au cu adevărat nevoie și ce tipuri de formare sunt urmate mai ales pentru obținerea creditelor sau a certificatelor?

        Profesorii au nevoie, mai ales, de formare pe care o pot folosi a doua zi la clasă.

        Au nevoie de instrumente pentru managementul clasei, prevenirea conflictelor și a abandonului, evaluare, motivarea elevilor, lucrul cu elevii cu CES, relația cu familia, utilizarea tehnologiei și a inteligenței artificiale, dar și pentru propria reziliență profesională.

        Nu aș împărți cursurile simplist în „utile” și „făcute pentru credite”, cred că problema apare atunci când formarea este excesiv orientată către teorie și cursantul nu vede transferul în practica sa de la clasă.

        Un curs bun trebuie să producă o schimbare: o metodă nouă, o resursă, o competență, o soluție, iar certificatul va fi consecința formării, nu scopul ei.

        Cum poate ajunge oferta CCD și la profesorii din mediul rural, din școlile mici sau aflate la distanță de Sibiu? Aveți în vedere cursuri gratuite, programe online ori activități organizate direct în diferite zone ale județului?

          Pentru mine, accesul egal la formare este o prioritate.

          Nu putem cere unui profesor să parcurgă zeci de kilometri pentru fiecare activitate dacă putem aduce formarea mai aproape de el. Așadar, consider că se pot combina programele față în față cu formarea online și blended, iar în acest sens, se pot organiza activități în școli sau în centre zonale, în funcție de nevoile identificate.

          Formarea continuă trebuie să ajungă firesc la profesori, nu să devină o dificultate în plus pentru ei, iar în acest sens, nu vreau să existe profesori „aproape de CCD” și profesori „departe de CCD”, Casa Corpului Didactic Sibiu trebuie să fie aproape de profesor, oriunde s-ar afla acesta în județ.

          Ce loc vor avea în viitoarea ofertă teme precum utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, educația digitală, educația outdoor, prevenirea violenței și a abandonului școlar, incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale și pregătirea noilor directori de școli?

            Sunt teme de interes și mai ales de actualitate care trebuie să ocupe un loc important în oferta noastră. Inteligența artificială este deja prezentă în educație, iar profesorii au nevoie să știe nu doar cum să o folosească, ci și cum să o folosească responsabil, critic și în siguranță.

            La fel de importante sunt prevenirea violenței, incluziunea, abandonul școlar, educația outdoor și starea de bine a elevilor și profesorilor.

            Pentru directori, îmi doresc o componentă consistentă de leadership educațional, legislație aplicată, management financiar, managementul resurselor umane, comunicare în criză și proiecte, întrucât, un director performant poate schimba cultura unei întregi școli.

            „Relația dintre CCD și ISJ trebuie să fie instituțională, complementară și predictibilă”

            Ce proiecte cu finanțare europeană sau internațională derulează în prezent CCD Sibiu și ce oportunități de finanțare doriți să atrageți în următorul an?

              CCD Sibiu are experiență acumulată în proiecte europene și naționale. Site-ul instituției prezintă proiectele Erasmus+ „Formare modernă pentru cadrele didactice din județul Sibiu” și „CERES – Centru de resurse educaționale”, precum și proiecte din portofoliul POCU, cum sunt EDICA, EDuCaT, PROF și „Fii practic – mergi la școală!”.

              Trebuie însă făcută o distincție între portofoliul istoric de proiecte și proiectele aflate efectiv în implementare la data preluării mandatului. Tocmai de aceea, am solicitat inventarierea proiectelor, a obligațiilor contractuale și a parteneriatelor active, iar informația actualizată va fi publicată.

              Pentru perioada următoare vreau să dezvoltăm capacitatea CCD de a depune și coordona proiecte, în special prin Erasmus+, prin oportunitățile oferite de fondurile europene pentru educație și ocupare și prin parteneriate cu universități, școli, administrație locală, ONG-uri și alte case ale corpului didactic.

              Obiectivul nu este să avem proiecte doar pentru statistică, ci să atragem resurse care să se întoarcă efectiv în formarea profesorilor. Având în vedere experiența dumneavoastră anterioară în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, cum vedeți relația dintre CCD și ISJ? Cum veți păstra autonomia instituției în stabilirea programelor și în selectarea personalului și a colaboratorilor?

                Relația dintre CCD și ISJ trebuie să fie instituțională, complementară și predictibilă.

                Regulamentul stabilește că CCD este o instituție cu personalitate juridică, subordonată metodologic structurii de specialitate a Ministerului, iar la nivel local este coordonată și controlată de Inspectoratul Școlar Județean. Prin urmare, nu vorbim despre două instituții care trebuie să concureze, ci despre instituții cu atribuții diferite care trebuie să colaboreze în interesul școlii.

                Experiența mea anterioară la ISJ este un avantaj, deoarece înțeleg mecanismele sistemului și nevoile județului. Programele, colaboratorii și resursele umane vor fi selectați pe baza nevoii, a competenței, a legalității și a unor criterii transparente.

                O parte dintre profesori percep formarea continuă drept o obligație birocratică și o modalitate de acumulare a creditelor, nu ca pe un sprijin real pentru activitatea de la clasă. Ce trebuie să schimbe CCD Sibiu pentru a recâștiga interesul și încrederea cadrelor didactice?

                  În primul rând, trebuie să-i asculte.

                  Profesorul trebuie să simtă că CCD nu îi cere doar documente și înscrieri, ci îi oferă și soluții. Este important să trecem de la logica „cursului pentru certificat” la cea a dezvoltării profesionale cu impact.

                  Îmi doresc ateliere practice, comunități de învățare, schimburi de bune practici, mentorat, resurse educaționale accesibile și formări flexibile. După curs, formatorul nu trebuie să dispară; trebuie să existe feedback și, acolo unde este posibil, sprijin pentru aplicarea celor învățate.

                  Vom evalua nu doar câți oameni s-au înscris și câte certificate am eliberat, ci și dacă formarea a fost relevantă și dacă profesorii o folosesc.

                  Pentru mine, indicatorul real de succes este simplu: profesorul să se întoarcă la CCD pentru că îi este util, nu pentru că este obligat.

                  „Mi-aș dori ca evaluarea să nu se facă pe baza declarațiilor, ci pe baza unor rezultate verificabile”

                  Care sunt cele trei rezultate concrete după care ați dori să vă fie evaluată activitatea la finalul primului an de mandat și ce informații despre îndeplinirea acestora veți publica periodic?

                    Mi-aș dori ca evaluarea să nu se facă pe baza declarațiilor, ci pe baza unor rezultate verificabile.

                    Primul rezultat este o instituție stabilă și transparentă: situația personalului clarificată, proceduri funcționale, informațiile de interes public actualizate și decizii care pot fi explicate și verificate.

                    Al doilea rezultat este o ofertă de formare construită pe baza unei analize reale a nevoilor, accesibilă atât profesorilor din Sibiu, cât și celor din mediul rural, cu evaluarea satisfacției și a impactului.  Această cultură a evaluării trebuie consolidată.

                    Al treilea rezultat este repoziționarea CCD ca centru de inovație și parteneriat: noi programe, proiecte și colaborări care aduc resurse și expertiză în județ.

                    Și mai este un lucru pe care îl consider esențial: aceste rezultate trebuie să fie vizibile. Îmi doresc să publicăm periodic, într-o formă ușor de înțeles, ce programe am organizat, câți profesori au participat, din ce zone provin, ce feedback au oferit, ce proiecte avem, ce parteneriate am realizat și ce obiective am îndeplinit.

                    Transparența înseamnă să nu cerem comunității să ne creadă pe cuvânt, ci să îi oferim datele prin care ne poate evalua.

                    Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

                    Sorina Matei, noul director general interimar al TVR. Jurnalista o înlocuiește pe Adriana Săftoiu

                    0

                    Sorina Matei este noul director general interimar al Societății Române de Televiziune (SRTv), după ce propunerea sa a fost votată în Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului. Jurnalista o înlocuiește pe Adriana Săftoiu și va ocupa funcția pentru o perioadă de 60 de zile.

                    Sorina Matei preia conducerea TVR pentru 60 de zile

                    Propunerea ca Sorina Matei să preia conducerea TVR a fost votată marți în Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, relatează Mediafax.

                    Jurnalista va ocupa funcția de director general interimar al TVR pentru 60 de zile, după schimbările intervenite la conducerea televiziunii publice.

                    Numirea vine în contextul deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind componența conducerilor Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune.

                    Inițial, Sorina Matei fusese anunțată drept propunerea pentru șefia televiziunii publice. Conform calendarului parlamentar, aceasta urma să fie audiată în comisiile de specialitate, iar ulterior propunerea urma să fie supusă votului final.

                    După votul din Parlament, Sorina Matei va prelua interimar conducerea TVR, în locul Adrianei Săftoiu.

                    De ce au fost schimbate conducerile TVR și Radio România

                    Schimbările de la vârful celor două instituții publice au loc după ce CCR a admis sesizarea AUR privind componența consiliilor de administrație ale TVR și Radio România.

                    Sesizarea a vizat faptul că reprezentarea politică în conducerile celor două instituții nu ar fi respectat proporționalitatea raportată la ponderea partidelor în Parlament.

                    În urma deciziei CCR, procedura pentru stabilirea noilor conduceri ale TVR și Radioului public a fost reluată.

                    Pentru conducerea Societății Române de Radiodifuziune ar urma să fie propus Răzvan Dincă, care a mai ocupat funcția în perioada 2021–2025.

                    Cine este Sorina Matei

                    Sorina Matei și-a început cariera în presă în 1997, în presa scrisă. A lucrat ca reporter la Jurnalul Național, iar în 2003 a făcut trecerea către televiziune.

                    Jurnalista s-a specializat în politică și justiție, acoperind timp de aproximativ 12 ani activitatea de la Palatul Cotroceni, în timpul mandatelor președinților Emil Constantinescu, Ion Iliescu și Traian Băsescu.

                    În cariera sa, Sorina Matei a lucrat pentru mai multe televiziuni și instituții media. A fost reporter și a coordonat secția Politic la Antena 1 și Antena 3, iar ulterior a activat la B1 TV, România TV, Digi24 și Aleph News.

                    Jurnalista a realizat, de asemenea, anchete și dezvăluiri în zona justiției, domeniu în care s-a specializat de-a lungul carierei.

                    În octombrie 2025, Sorina Matei s-a alăturat echipei Gândul-Mediafax.

                    Prin numirea sa, Sorina Matei va asigura conducerea interimară a TVR pentru următoarele 60 de zile, perioadă în care va fi stabilită noua conducere a televiziunii publice.

                    Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

                    Mândrie pentru Sibiu: Sofia Maria Filip, vicecampioană națională la box feminin!

                    0

                    O medalie de argint cu strălucire de aur pentru ACS Pugilistic Sibian la Campionatul Național

                    Tânăra pugilistă Sofia Maria Filip, legitimată la ACS Pugilistic Sibian, a reușit o performanță remarcabilă la Campionatul Național de Box Feminin 2026, unde a urcat pe treapta a doua a podiumului, adjudecându-și titlul de vicecampioană națională și medalia de argint. Competiția de elită, organizată sub egida Federației Române de Box, a reunit cele mai bune sportive din țară la categoriile cadete, junioare, tineret și senioare.

                    Pasul decisiv către marea finală a fost făcut în semifinale, unde sportiva sibiană a învins-o fără drept de apel pe adversara sa legitimată la CS Vâlcea. Ghidată din colțul ringului de maestrul Adrian Panainte și antrenată de maestrul Daniel Olteanu, Sofia Maria Filip a demonstrat un curaj exemplar prin decizia de a concura la un asemenea nivel și de a înfrunta cele mai puternice adversare din țară.

                    Drumul spre podium și confirmarea valorii

                    Această medalie de argint reprezintă o confirmare a potențialului uriaș pe care tânăra sportivă îl posedă. Sofia nu se află la prima intersecție cu performanța în boxul feminin. În cadrul competițiilor anterioare de verificare — precum „Cupa Silaghi” sau „Cupa Sibiană de Box” —, ea a atras atenția prin motivația personală de a merge mai departe, chiar și în momentele în care lipsa de adversare la categoria sa o forța să treacă direct în fazele superioare.

                    Alături de ACS Pugilistic Sibian, sportiva a susținut meciuri intense, demonstrând că munca depusă în sala de antrenament, seriozitatea și visul personal încep să dea roade. Rezultatul obținut plasează din nou Sibiul pe harta boxului feminin de performanță și validează proiectul sportiv dezvoltat de echipa de antrenori formată din Daniel Olteanu, Adrian Panainte și Gheorghe Niță, care continuă să descopere și să șlefuiască tinere talente în „nobila artă”.

                    Prin această reușită, Sofia Maria Filip devine un model de urmat pentru toate fetele care își doresc să pășească într-o sală de box, dovedind că sporturile de contact oferă nu doar disciplină, ci și satisfacții majore la cel mai înalt nivel.

                    „Cu siguranță această medalie a deschis drumul spre aurul mult așteptat, fiind o recompensă și pentru antrenori”, au declarat reprezentanții conducerii clubului ACS Pugilistic Sibian.

                    Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu100.ro. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășeștii cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007