CSC 1599 Șelimbăr este campioana sezonului regular în Liga 2, o performanță istorică pentru comunitatea șelimbăreană, care nu a mai trăit niciodată asemenea sentimente de mândrie în sport. Mai mult, această performanță fără precedent a fotbaliștilor șelimbăreni, intitulați, „călăreților roșii” – cu trimitere directă la anul istoric din denumirea clubului – vine exact în anul în care comunitatea șelimbăreană sărbătorește cea mai importantă aniversare din istoria localității și anume 425 de ani de la victoria lui Mihai Viteazu în bătălia de la Șelimbăr, una aproape decisivă în realizarea primei unirii a românilor în 1600.
De altfel, Mihai Viteazu a fost pentru o perioadă (în 1600) conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Performanța fotbaliștilor din Șelimbăr din sezonul 2023 – 2024 al Ligii 2 vine, totodată, să marcheze un alt moment deosebit din trecutul istoric al comunei și anume faptul că în 2023 comuna Șelimbăr a sărbătorit 700 de ani de la prima atestare. Iată că fotbalul poate fi o cale extrem de onorantă pentru aniversarea unor momente istorice din trecutul unei localități.
Aceste aniversări vin să pună într-o lumină și mai favorabilă performanța istorică a fotbalului șelimbărean. Însă tot acest cumul de aniversări deosebite îi creează și o mare supărare microbistului șelimbărean, în special, și suporterilor sibieni: CSC 1599 Șelimbăr nu are drept de promovare în Liga1, din cauză că este un club de drept public, adică susținut de Primăria și Consiliul Local Șelimbăr, situație similară cu cea a CSA Steaua București, gestionată de Ministerul Apărării Naționale. În loc să promovăm în prima divizie, trebuie să ne mulțumim doar cu faptul că echipa va arbitra lupta pentru promovare. Vă dați seama ce ar fi însemnat pentru fotbalul din Șelimbăr aniversarea bătăliei de la 1599 din luna octombrie a acestui an, exact în sezonul în care clubul ar fi evoluat pe prima scenă fotbalistică a țării, Liga 1?
Din păcate, în acte situația este cu totul alta, însă bucuria suporterilor și spiritul echipei create de conducere și antrenorul Claudiu Niculescu poate fi un atu important în perspectiva sezonului viitor, când obiectivul ar trebui să fie promovarea în LIga 1.
Echipa lui Claudiu Niculescu a dominat sezonul regulat
Cu toate ca în vara anului trecut antrenorul Claudiu Niculescu a modificat radical lotul, evoluția dominatoare a șelimbărenilor în actualul sezon a fost totală, iar specialiștii în fotbalul Ligii 2 susțin că dacă nu exista interdicția din acte, CSC 1599 ar fi promovat la pas, mai ales că în play-off Ligii 2 nu se înjumătățesc punctele. De altfel, în sezonul acesta a existat contextul perfect pentru ca echipa să promoveze în Liga 1, în condițiile în care nou-retrogradatele din Liga 1, Chindia și FC Argeș au avut o evoluția care le-au lăsat pe dinafara play-off-ului, iar echipele tradiționale ale fotbalului românesc au revenit în prima ligă.
Dacă Șelimbărul putea promova în Liga 1, sezonul acesta ar fi fost oportunitatea perfectă. CSC 1599 Șelimbăr s-a aflat pe prima poziție a clasamentului din Liga 2 aproape tot timpul, exceptând prima etapă și etapele 9 – 11. A fost echipa cea mai solidă, stabilă financiar și cu un lot destul de omogen și valoros în toate cele 19 etape ale sezonului regular. Din păcate, și în acest sezon, clubul nu a putut evolua pe stadionul propriu și a trebuit să facă naveta, atunci când a jucat meciurile de acasă, între stadioanele Municipal din Parcul Sub Arini și Măgura din Cisnădie, din cauză că CNI nu își respectă termenele tehnice și indicatorii financiari pe care și i-a asumat pentru construcția noului stadion din Șelimbăr. Totuși, să sperăm că evoluția excelentă din sezonul regular este un punct de plecare pentru sezonul viitor.
Înainte de starul play-off-ului, CSC 1599 are un avans de 7 puncte în fața ocupantei locului 3, în condițiile în care primele două clasate promovează direct. Prima partidă din play-off pentru CSC 1599 este meciul cu FK Csíkszereda, în deplasare, luni, 1 aprilie, începând cu ora 17:30. Nu ne putem aștepta în play-off decât la o evoluție bună din partea șelimbărenilor, pentru că este în joc orgoliul antrenorului Claudiu Niculescu și al fotbaliștilor care doresc să-și facă un nume în perspectiva unor transferuri în Liga 1. Echipa nu are nimic de pierdut, dar blazonul clubului trebuie apărat chiar dacă nu există miza promovării.
De altfel, prezentarea clubului pe pagina de internet este elocventă: „CSC 1599 Șelimbăr este un club de drept public înființat în martie 2021. Misiunea de baza a clubului o constituie obținerea de performante sportive în competiții sportive interne si internaționale, precum si crearea unei comunități care sa practice sport într-un cadru organizat. Mai mult, CSC 1599 Selimbar îşi propune să promoveze imaginea comunei Șelimbăr în societatea civilă prin participarea la activități sportive, precum și în cadrul evenimentelor speciale de relații publice.
Încă de la înființare rolul clubului CSC 1599 Șelimbăr a fost acela de a conecta comunitatea din Șelimbăr prin sport. Ne-am propus să înființăm cat mai mult secții sportive prin care sa oferim copiilor si tinerilor un cadru organizat în care să îşi petreacă timpul și, totodată, să facă mișcare. Strategia de dezvoltare a clubului nostru are ca rol esențial și încheierea de parteneriate care să sprijine acest proiect sportiv. O comunitate puternică înseamnă parteneriate puternice și, pe termen lung, crearea de legături pentru și între oameni”.
Iată lotul care a reușit să facă istorie pentru comunitatea din Șelimbăr: portari: Alexandru Roșca, Simion Bumbar, Marius Aldescu, fundași: Cătălin Alexe, Danilo Babovic, Radu Crișan, Robert Gliga, Florinel Mitrea, Ciprian Natea, Raul Palmeș, Raul Gherman mijlocași: Tudor Călin, Alexandru Luca, George Monea, Paul Moussinga, Mickael Panos, Casian Soare, Valentin Drăghescu, Gabriel Deac, Emmanul Ayne și Daniel Gîț atacanți: Valmir Berisha, Rodri Hernando, Raul Rotund, Marvin Schieb, Alexandru Darius Pop, Stefan Visic, Darius Cosma. Să nuităm că portarul Alexandru Roșca este un obișnuit al naționalei României U21, iar Casian Soare se anunță unul dintre cele mai mari talente ale fotbalului sibian”.
Lecția de istorie
Bătălia de la Șelimbăr (în limba germană Schellenberg) a avut loc pe 28 octombrie 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul, care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.
Sibiul democrat de după 1989 ne-a adus, pe lângă libertate, și opțiunea politică de a ne alege primarul în comunitatea în care trăim. Indiferent că este vorba despre comună, oraș sau municipiu, odată la 4 ani suntem chemați să ne alegem primarul, adică gospodarul urbei. De votul nostru depinde viitorul comunității.
Există comune în județul Sibiu în care ani la rând locuitorii au ales aceeași persoană în funcția de primar și se mândresc cu acesta. Au investit într-un om care a făcut tot ceea ce i-a stat în putere pentru ca așezarea respectivă să se ridice social, cultural, economic și să intre în rândul comunităților europene. La rândul său, primarul a investit timp, muncă, pricepere, capacitate de dialog și profesionalism atunci când a venit vorba despre atragerea de fonduri europene și de la Guvern, dar și multă agilitate și diplomație politică, în condițiile în care instabilitatea guvernelor post-decembriste și-a lăsat din plin amprenta asupra societății în general.
Astfel de primari care au rezistat presiunii politice, așteptărilor firești ale oamenilor din localitatea respectivă și provocărilor administrației fac acum istorie în politica și administrația județului Sibiu de după Revoluție. Și au în continuare sprijinul comunităților locale și pot ieși la pensie din funcția de primar.
Sibiu100% a realizat topul celor mai longevivi primari din județul Sibiu. Cei mai profesioniști primari ai județului Sibiului vin din zona rurală, în sensul că cei mai longevivi șefi de administrație sunt primari de comune. Dacă în mediul urban din județ schimbarea primarilor este la ordinea zilei (exceptând, poate, municipiul Sibiu), în mediul rural lucrurile sunt foarte bine așezate. Aici se vede unitatea comunității în promovarea proiectelor importante, fie de infrastructură, fie culturale ori turistice. Cu câteva luni înaintea alegerilor locale din 9 iunie, vă prezentăm cei mai longevivi primari din județul Sibiu. Avem un primar de 8 stele, în persoana lui Niculae Dancu, primarul din comuna Păuca, urmează un altul de 6 stele și jumătate, Ioan Șchiau, primarul din comuna Mihăileni, iar podiumul este încheiat de 3 primari de șase stele: Elena Marian, comuna Brateiu, Maria Greavu (Loamneș) și Ilie Avram Pinte (Valea Viilor), care au în palmares câte 6 stele.
Valoarea stelelor însă o lăsăm la aprecierea dumneavoastră și a locuitorilor comunelor pe care le reprezintă aceștia. Trebuie precizat că am notat cu câte o stea fiecare mandat de 4 ani a unui primar. Imediat în apropierea podiumului primarilor din județul Sibiu se situează un alt grup de primari, însă aceștia au doar 5 stele. Este vorba despre Valentin Ivan (Sadu), Aurel Gâță (Orlat), și Ioan Seuchea (Cristian).
Niculae Nancu este primar din 1992, Ioan Șchiau din 1998, în timp ce primarii din Brateiu, Loamneș și Valea Viilor au fost aleși în fruntea comunității pentru prima dată în 2000. Valentin Ivan, Aurel Gâță și Ioan Seuchea au venit mai târziu în funcția de primar, dar de atunci, adică din 2004, nu au mai cedat fotoliul în comunele respective, bineînțeles, datorită voturilor primite. Nu vrem să lăudăm proiectele de investiții realizate de acești primari, ci intenționăm să scoatem în evidență aprecierea de care se bucură aceștia din partea locuitorilor comunelor pe care le reprezintă.
De obicei, fiecare primar preferă să își evidențieze realizările. Noi dorim, în primul rând, să spunem povestea acestor oameni și cum au rezistat în contextul imprevizibil politic de după 1990, ce a cuprins județul, la fel ca întreaga Românie.
Nicolae Dancu, Primar Păuca
Niculae Dancu (Păuca) a bătut toate recordurile în materie de mandate
Cel mai longeviv primar din județul Sibiu de după 1990 este primarul din comuna Păuca, Niculae Dancu. Este primar din 1992, când s-au organizat pentru prima dată alegeri libere pentru funcția de primar în România, și a trecut prin toate provocările și realizările unei comunități importante din Țara Secașelor. Când a fost ales în primul mandat, avea 31 de ani şi era cel mai tânăr primar din judeţul Sibiu. Înainte de a face din funcția de primar o meserie în sine, a fost tehnician veterinar. A devenit atât de apreciat de comunitate, încât în patru dintre cele 8 confruntări electorale Niculae Dancu a candidat singur. În 2020, chiar a luat 100% voturi, fiind singurul din județ cu acest scor electoral. Bilanțul administrației sale este unul de excepție, puține comune din județ putând ține pasul cu ritmul de dezvoltare din Păuca. În bunul mers al comunității, au fost investiți în ultimii 20 de ani peste 25 de milioane de euro, din fonduri europene și guvernamentale, iar proiectele în infrastructură trebuie continuate, mai ales că și nevoile comunității sunt altele în ultimii ani. Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Păuca se ridică la 1.535 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.929 de locuitori, însă diferența nu este una prea mare, în condițiile în care știm cu toții cum a fost afectată România de după 2000 de valul migrației în străinătate. Comuna este formată din satele Bogatu Român, Broșteni, Păuca (reședința) și Presaca, ceea ce presupune mult tact administrativ în negocierea proiectelor de infrastructură și culturale. Primul mandat l-a obținut ca independent și abia apoi a intrat în caruselul politic, care a contat tot mai mult pe măsură ce vremea a trecut.
Mandate:
1992 – Dancu Niculae, independent
1996 – 2000 – Dancu Niculae, de la USD
2000 – 2004 – Dancu Niculae, de la PD
2004 – 2008 – Dancu Niculae, de la PSD
2008 – 2012 – Dancu Niculae, de la PDL
2012 – 2016 – Dancu Niculae, de la PDL
2016 – 2020 – Dancu Niculae, de la PNL
2020 – 2024 – Dancu Niculae, de la PNL
Ioan Schiau, Primar Mihăileni
Ioan Schiau (Mihăileni), primarul pentru care politica nu contează
În topul longevității primarilor din județ, pe locul doi este Ioan Șchiau, primarul comunei Mihăileni. Un bun administrator, în condițiile în care comuna Mihăileni se află pe Valea Buii, adică între zonele Mediașului și Agnitei, unde investițiile economice și sociale ale Consiliului Județean și guvernelor au fost aproape minime în cei 35 de ani de la Revoluția din 1989. Zona este una extrem de frumoasă din punct de vedere al peisajelor naturale, însă comuna Mihăileni, la fel ca și celelalte comune din zonă, se confruntă cu o populație extrem de îmbătrânită, în condițiile în care tinerii au preferat să plece la muncă în străinătate sau se apropie cu locul de muncă către Sibiu, Mediaș și Agnita. Cu toate acestea, școlile, dispensarele, bisericile și, mai ales drumurile se află într-o stare cât se poate de bună. Ca și în cazul primarului de la Păuca, Ioan Șchiau a candidat în unele mandate de unul singur, având întreg sprijinul comunității. Nu a venit la Sibiu să se plângă mai mult decât este cazul la partid sau la instituțiile județene, însă din 1998 a atras fonduri importante pentru a menține comuna în ton cu dezvoltarea județului. Încă din perioada comunismului, tinerii au părăsit localitățile natale de pe Valea Buii, însă acest fenomen s-a accentuat în anii 90, iar acum găsirea unui loc de muncă în străinătate a devenit prioritatea numărul 1 la Mihăileni. Cu toate acestea, sătenii plecați la muncă în afară nu au uitat de locurile natale și continuă să investească în casele părinților și bunicilor, astfel încât aceste sate să nu dispară de tot. Comuna are un trecut săsesc extraordinar și de aici și principalele atracții turistice: bisericile fortificate, arhitectura veche săsească, precum și celebrul canion din localitatea Mihăileni. Populația comunei Mihăileni se ridică, în prezent, la 973 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.036 de locuitori. Administrativ, comuna este formată din satele Metiș, Mihăileni (reședința), Moardăș, Răvășel și Șalcău.
Mandate:
1998 – 2000 – Șchiau Ioan
2000 – 2004 – Șchiau Ioan, de la PNL
2004 – 2008 – Șchiau Ioan, de la PSD
2008 – 2012 – Șchiau Ioan, de la PSD
2012 – 2016 – Ioan Șchiau, de la USL
2016 – 2020 – Ioan Șchiau, de la PSD
2020 – 2024 – Ioan Șchiau, de la PSD
Elena Marian, Primar Brateiu
Elena Marian (Brateiu), cel mai longeviv primar femeie din nordul județului
Cel mai longeviv primar din nordul județului, adică din zona Mediașului, este fără îndoială Elena Marian, primar în comuna Brateiu. Înainte de a prelua, în 2000, destinele administrative ale comunei, a lucrat ca agent agricol, activând în primărie încă din 1990. Dorința de a deveni primar a apărut la începutul anilor 90, pe măsură ce comuna pierdea trendul economic al Sibiului, când oamenii rămâneau efectiv fără locurile de muncă de pe platformele industriale din Copșa Mică și Mediaș. A decis să candideze la funcția de primar al comunei pentru prima dată în 1996, dar fără succes. Elena Marian a pierdut atunci în turul 2, în fața unui alt contracandidat. Însă din 2000 nu a mai pierdut funcția de primar, pe care a păstrat-o și în acest mandat. Comuna Brateiu este una specială din punct de vedere etnic. La fiecare recensământ, majoritatea se declară români, dar sunt și de altă etnie într-o proporție covârșitoare. Românii sunt minoritari în comună, deoarece rromi (corturarii) reprezintă aproximativ 60% din populaţie. Pe lângă localitatea Brateiu (reședință), se regăsește și satul Buzd.
Mandate:
2000 – 2004 – Marian Elena, de la PD
2004 – 2008 – Marian Elena, de la PSD
2008 – 2012 – Marian Elena, de la PDL
2012 – 2016 – Marian Elena, de la PDL
2016 – 2020 – Marian Elena, de la PNL
2020 – 2024 – Marian Elena, de la PNL
Maria Greavu, Primar Loamneș
Maria Greavu (Loamneș), primarul cu multe localități
Altă primărie condusă de o femeie primar, tot din 2000, este comuna Loamneș, una dintre cele mai mari unități administrative ca suprafață din județul Sibiu. O are în fruntea comunității pe Maria Greavu, probabil cel mai profesionist primar PSD din județul Sibiu. În primul mandat a candidat din postura de independent, iar apoi, pe finalul mandatului, a trecut la PSD, unde a rămas până în prezent. Administrarea comunei Loamneș este una cu totul specială, având în vedere că distanțele dintre localități sunt foarte mari. Însă aceasta a făcut-o să lupte și cu mai multă ambiție și determinare pentru atragerea investițiilor private, din fondurile de stat, indiferent că a fost vorba despre Consiliul Județean, ministere sau fonduri europene. Loamneș este formată din satele Alămor, Armeni, Hașag, Loamneș (reședința), Mândra și Sădinca. A rămas fidelă unui singur partid, PSD. Un mare merit este faptul că a păstrat tinerii în comună, astfel încât comunitatea nu s-a depopulat foarte mult.Populația comunei Loamneș se ridică la 2.562 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.997 de locuitori. Trebuie menționat că alături de primarul din Sadu, Valentin Ivan, conduce la nivelul județului Asociația Primarilor de Comune, filiala Sibiu.
Mandate:
2000 – 2004 – Greavu Maria, independent
2004 – 2008 – Greavu Maria, de la PSD
2008 – 2012 – Greavu Maria, de la PSD
2012 – 2016 – Greavu Maria, de la USL
2016 – 2020 – Greavu Maria, de la PSD
2020 – 2024 – Greavu Maria, de la PSD
Ilie-Avram Pinte, Primar Valea Viilor
Ilie-Avram Pinte (Valea Viilor), primarul exemplu din zona Mediașului
De-a lungul timpului, PSD a pierdut bătălia primarilor la alegerile locale din județul Sibiu cu PD, PD-L sau PNL, în cei 35 de ani de la Revoluție. Însă a avut câțiva primari care au fost peste valoarea partidului. Adică, pentru oamenii din comunele respective în care au candidat, aceștia au contat mai mult ca persoană în sine, decât partidul din care face parte. Unul dintre aceste exemple este Ilie Avram Pinte, primarul din comuna Valea Viilor. O comună prosperă în perioada comunismului, dar care și-a păstrat dezvoltarea socio-economică și în perioada democratică de după Revoluție, chiar dacă transformările sociale au lăsat urme în viața locuitorilor. Comuna formată din satele Motiș și Valea Viilor, în timp ce populația comunei Valea Viilor se ridică la 1.962 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.873 de locuitori. Este una dintre puținele comune din județ unde sporul demografic este în creștere, iar acest lucru se datorează și administrației conduse de Ilie Avram Pinte. Este primar din 2000, când a candidat din postura de independent. De altfel, postura de independent, în momentul intrării în politică, a fost cel mai mare atuu al primarilor care au devenit cei mai longevivi din județ în ultimii 35 de ani.
Mandate:
2000 – 2004 – Pinte Ilie Avram, independent
2004 – 2008 – Pinte Ilie-Avram, de la PSD
2008 – 2012 – Pinte Ilie-Avram, de la PSD
2012 – 2016 – Ilie Avram Pinte, de la USL
2016 – 2020 – Ilie Avram Pinte, de la PSD
2020 – 2024 – Ilie Avram Pinte, de la PSD
Valentin Ivan, Primar Sadu
Valentin Ivan (Sadu), primar și, în același timp, președinte peste primari
Valentin Ivan este primar în Sadu din 2004, făcând parte dintr-o generație de primari care și-a pus amprenta asupra administrației locale sibiene. În vârstă de 52 de ani, este primarul din județ care a conștientizat cel mai bine mersul socio-economic al județului, în condițiile în care imediat după Revoluție a fost un tânăr încrezător în democrație, iar pe măsură ce a înaintat în vârstă a avut ocazia să asiste la dezvoltarea județului Sibiu, cu bune și rele. Vârsta în această călătorie a fost un avantaj și este cel mai în măsură să vorbească despre proiecte și finanțări locale, mai ales că este și președintele Asociației Primarilor de Comune, filiala Sibiu și vicepreședinte al Asociației Naționale a Primarilor de Comune din România.
Face des naveta între Sadu și Sibiu, dar mai ales între Sadu și Capitală, fiind la curent cu tot ceea ce se întâmplă în administrațiile centrale și locale din țară. Sadu, sub administrarea sa, s-a schimbat radical, fiind considerat la un moment dat, în urmă cu câțiva ani, cea mai frumoasă comună din județul Sibiu.
A prins crize financiare și administrative, pandemia de coronavirus, dar și intrarea României în Uniunea Europeană și NATO din postura de primar, însă cu toată experiența sa și proiectele de investiții derulate, consideră că încă mai sunt multe de făcut în comunitate.
În 1996, a fost cel mai tânăr consilier local din județul Sibiu, iar înainte de a fi ales primar, Valentin Ivan a fost consilier local și viceprimar, între 2000-2004. A urcat, practic, toate treptele administrației locale. „Avem condiții de trai mai bune ca la oraș, o așezare geografică favorabilă: la 5 km de autostradă, la 3 km de viitoarea autostradă spre București și la 20 de minute de Sibiu. Avem aer curat, liniște”, spunea acesta recent într-un interviu pentru presa centrală.
Și acesta a reușit să țină tinerii în comună, astfel că populația comunei Sadu se ridică la 2.561 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.365 de locuitori. Aceasta este poate cea mai importantă reușită a administrației sale.
Mandate:
2004 – 2008 – Ivan Valentin-Dumitru-Ioan, de la PSD
2008 – 2012 – Ivan Valentin Dumitru Ioan, de la PDL
2012 – 2016 – Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, de la PDL
2016 – 2020 – Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, de la PNL
2020 – 2024 – Valentin Dumitru Ioan Ivan, de la PNL
Aurel Gâță, Primar Orlat
Aurel Gâță (Orlat), în topul primarilor din Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului este o zonă importantă economic și cultural în județul Sibiu. Din această zonă, cei mai longevivi primari sunt Aurel Gâță, din comuna Orlat și Valentin Ivan, din Sadu, aleși practic în aceeași legislatură, în 2004. Mai mult, este o zonă istorică, având în vedere că aici a funcționat Regimentului I român de graniţă, ce avea ca responsabilitate apărarea frontierei Imperiului Habsburgic. De obicei, starea materială a locuitorilor din Orlat este una destul de bună, însă administrația realizată de Aurel Gâță a făcut ca și infrastructura pusă la dispoziția locuitorilor să fie una pe măsură.
Astăzi, comuna Orlat este una dintre cele mai dezvoltate din județ. În acest moment, în Orlat sunt 2.964 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.205 locuitori.
Manadate:
2004 – 2008 – Gâță Aurel, de la PD
2008 – 2012 – Gâță Aurel, de la PDL
2012 – 2016 – Gâță Aurel, de la PDL
2016 – 2020 – Gâță Aurel, de la PNL
2020 – 2024 – Gâță Aurel, de la PNL
Ioan Seuchea, Primar Cristian
Ioan Seuchea (Cristian), primarul comunei satelit a Sibiului
Unul dintre cei mai performanți primari din ultimii 20 de ani este Ioan Seuchea, primul gospodar al comunei Cristian. Acesta a transformat radical starea comunei în contextul în care localitatea a devenit extrem de atrăgătoare din punct de vedere al investițiilor private. Situarea aproape de Sibiu a făcut ca localitatea Cristian să devină o zonă economică extrem de benefică pentru firmele din zona Sibiului; în plus, forța de muncă existentă aici a fost un factor decisiv în atragerea investitorilor. Investițiile private au fost susținute de cele ale primăriei în ceea ce privește asigurarea utilităților și a drumurilor de acces în zona industrială. Și Cristian este pe un trend ascendent în ceea ce privește sporul demografic. În acest moment, populația comunei Cristian se ridică la 4.116 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.665 de locuitori. Un alt atuu al comunei este trecut săsesc, plus faptul că aici s-a stabilit și o comunitate importantă de landleri.
Mandate:
2004 – 2008 – Seuchea Ioan, de la PD
2008 – 2012 – Seuchea Ioan, de la PDL
2012 – 2016 – Seuchea Ioan, de la PDL
2016 – 2020 – Seuchea Ioan, de la PNL
2020 – 2024 – Seuchea Ioan, de la PNL
Topul celor mai longevivi primari din județul Sibiu 1990 – 2024 este încheiat de primarii din Șeica Mică și Ludoș. Este vorba despre Emil Marius Urian, comuna Șeica Mică, și Ilie Berghezan, comuna Ludoș. Ambii primari au ajuns la 5 mandate.
Ilie BerghezanMarius Urian
Mandate Emil Marius Urian – Șeica Mică
2000 – 2004 – Urian Emil Marius, de la PDSR 2004 – 2008 – Urian Emil Marius, de la PNL 2012 – 2016 – Emil Marius Urian, de la USL 2016 – 2020 – Emil Marius Urian, de la PSD 2020 – 2024 – Emil Marius Urian, de la PNL
Mandate Ilie Berghezan – Ludoș
2004 – 2008 – Berghezan Ilie, de la PSD 2008 – 2012 – Berghezan Ilie, de la PSD 2012 – 2016 – Berghezan Ilie, de la USL 2016 – 2020 – Berghezan Ilie, de la PSD 2020 – 2024 – Berghezan Ilie, de la PNL
În drumul nostru prin viață, uneori ne abatem de la autenticitate, căutând să adoptăm o abordare mai modernă, iar în acest proces putem pierde din vedere fundamentul și esența lucrurilor. De multe ori poate, ne rușinăm de tradițiile sau meșteșugurile pe care le-am moștenit și, în încercarea de a fi la modă și minimaliști, le neglijăm.
Cu fiecare generație, meșteșugul se pierde. Dacă mamele și bunicile noastre în școală erau învățate să coasă un nasture, acum, în școlile din România ar fi un lucru aproape inimaginabil.
Se cunoaște faptul că Sibiul este printre puținele județe din țară în care se străduiește ca taina meșteșugului să nu se piardă, iar dovadă ar fi Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ilie Micu”, dar și Casa Artelor din Sibiu care va găzdui prima şcoală de meşteşugărit din România.
Numeroși meșteșugari rromi din Brateiu își câștigă existența prin muncă manuală, care necesită multă răbdare și pricepere. Căldărarii, un neam mândru de meșteșugul transmis din generație în generație, sunt profund atașați de identitatea lor. Cu toate acestea, ei recunosc că cererea pentru munca lor nu mai este la fel de mare ca acum 20 de ani, când activau pe o piață mai accesibilă.
Cu toate acestea, rețelele sociale pot contribui la promovarea meșteșugurilor. Așa l-am întâlnit pe Victor Căldărari din Brateiu, un tânăr în vârstă de 19 care își arată lucrările pe TikTok și le explică privitorilor cum sunt confecționate.
Taine și tineri
„M-am apucat să lucrez de la 17 ani, dar totul ține de la persoană la persoană și cât de mult îți place să practici această meserie. Am ales acest meșteșug cu gândul de a crea ceva 100% manual cu un simplu ciocan, nicovală și materie primă. Un alt motiv pentru care am ales munca aceasta este să duc tradiția mai departe, în zilele noastre foarte puțini tineri mai practică meseria”, ne spune Victor.
Tânărul a învățat tainele acestui meșteșug de la Căldărarul Traian, liderul romilor din Brateiu, care a ținut cursuri de confecționer artizanal la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, la care Victor a participat cu regularitate.
„Cel mai important atu în acest meșteșug este răbdarea, de exemplu, un ibric, cazan sau ceaun, trece prin sute sau chiar mii de lovituri. Prima etapă este obținerea materiei prime, cupru alimentar cu o puritate de 99,8%. A doua etapă este lucrul cu uneltele, unde ai nevoie de: ciocan, compas, nicovală și mai ales, o foarfecă creată de noi special, iar a treia etapă reprezintă tăierea unui disc rotund ( de 20-25 cm) pe care îl punem pe foc la decălit și mai apoi, modelarea sau bătaia. Un ibric trece de 10-12 ori prin foc și modelat/bătut”, ne explică tânărul căldărar.
Pentru Victor și familia lui, această meserie este singura sursă de venit, iar TikTok-ul îl ajută să își promoveze lucrările, să își găsească clienți, dar și să le arate celorlalți tineri ce presupune confecționarea obiectelor.
„În viitor vreau să rămân cât de mult posibil pe partea tradițională și să predau mai departe meseria. Într-adevăr, munca pe care o facem este destul de grea și neplătită. Personal, am o investiție de peste 60% la fiecare obiect, plus timpul acordat până la finalizarea unui produs. Fiecare obiect pe care îl fac, încerc cât de mult posibil, să îmi placă mie prima dată și apoi voi știi 100% că și clientul va aprecia”, povestește Victor.
Atunci când pune ciocanul și nicovala deoparte, Victor își petrece timpul alături de familia sa, mai ales de băiețelul și fetița lui.
La fel ca în cazul altor meșteșuguri, faptul că obiectul este realizat manual îi oferă un avantaj ce nu poate fi contestat, întrucât acesta va fi de fiecare dată unic, neexistând schițe sau matrice prestabilite. Astfel că, Inteligența Artificială nu va putea înlocui niciodată meseria. Pasiunea și talentul căldărarilor sunt în continuare transmise din tată în fiu, chiar dacă munca lor nu mai este astăzi la fel de căutată. Victor ne spune că Brateiu este comuna care are în proporție de 50-60% de căldărari, iar majoritatea au numele de Căldărar, care se leagă de meșteșug, și în general, de strămoșii lor, un popor nomad ce mergea din sat în sat cu căldările.
Pentru a prinde drag de acest tip de muncă, copiii căldărarilor sunt învățați de mici meșteșugul, de la vârsta de 5 sau 6 ani, motiv pentru care, la început, totul este o joacă.
„Am inițiat mișcarea Sibiu2024, unde ne unim forțele pentru a construi un oraș mai bun și mai prosper, în care să trăim fericiți. Avem intenția să facem din Sibiu orașul cu cea mai bună calitate a vieții din România. Vino alături de noi!”
Alexandru Găvozdea candidează la funcția de primar al Sibiului din postura de independent. Nu a fost angajat politic. În schimb, a fost o prezență activă în cadrul protestelor ”Vă vedem din Sibiu” (2017).
E născut în Sibiu, fost elev al liceului Brukenthal, tatăl al doua fete, soț și fiul a doi pensionari sibieni. A absolvit Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București. A urmat cursurile unui master de conservare a clădirilor de patrimoniu (Belgia) și deține o diplomă de master a la UAUIM. De asemenea, are un doctorat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București. În 2018, Alexandru Gavozdea a fost ales Președinte al Ordinului Arhitecților din România, organizație profesională care reunește peste 10.000 de arhitecți din toată țara.
În Sibiu, a realizat peste 20 de proiecte – sedii de firme, construcții industriale și locuințe. Ca planificare urbană, a realizat nu mai puțin de 17 proiecte în Sibiu. Este autor și conducător al colectivului de autori pentru Studiul de Fundamentare PUG Sibiu 2009 pentru zone protejate cu materializare semnificativă a valorii culturale, pentru elaborarea PUG Sibiu 2011.
A realizat un document-program denumit generic „Plan de oraș”, după ce în prealabil a lansat platforma sibiu2024.ro.
Documentul „Plan de oraș” reflectă gândirea civică a membrilor Platformei Sibiu2024. De altfel, e vorba și despre singurul concept structurat asupra viitorului municipiului, din perspectiva unui candidat la Primărie. „Calitatea vieții în Sibiu, deși bună în contextul țării, poate fi mult ridicată și egalizată, pentru ca toți sibienii să trăiască în oraș cu confortul, oportunitățile și bucuria celor mai norocoși. Împărtășim profund ideea că o comunitate strâns unită este de neoprit, iar comunitatea se strânge când mizele tuturor sunt reprezentate și când avem o țintă comună.
Mai vorbim despre dezvoltarea orașului și despre educație, inovație și cultură ca pârghii prin care să împlinim potențialul Sibiului nostru. Credem că trebuie să fim curajoși și să ne luăm repere din orașele lumii care se dezvoltă, conștiente de provocările actuale, dar și de beneficiile oferite de avansul tehnologic și de democratizarea cunoașterii. Planul de oraș propus de Sibiu2024 este aspirația unor sibieni care iubesc orașul. Arhitecți, medici, antreprenori, profesori, manageri culturali, IT-iști, sportivi vin cu o propunere către vecinii, colegii, prietenii lor sibieni și spun: „Uitați, oameni buni, așa am vrea să trăim în orașul nostru, asta am vrea să devină Sibiul copiilor noștri. Voi cum vreți?”, consideră Alexandru Găvozdea.
Cine este Lucian Alexandru GĂVOZDEA
Născut la 3 august 1979, Sibiu, căsătorit, doi copii
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
Octombrie 2004 – septembrie 2007: Master Conservarea Patrimoniului Construit – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
Octombrie 1998 – iulie 2004: Facultatea de Arhitectură – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, specializare în Conservarea Patrimoniului Construit
Diplomă de Arhitect
Alte atestări: Registrul Urbaniștilor din România – specialist cu drept de semnatură, simbol D, E, F6 și G5; Ordinul Arhitecților din România – arhitect cu drept de semnătură; Ministerul Justiției – expert tehnic judiciar, specialitatea arhitectură
Experiență profesională:
– deține un birou de arhitectură
– președinte al filialei Sibiu-Vâlcea a OAR, mai 2014 – mai 2018
– președinte al Ordinului Arhitecților din România
Limbi străine:
engleză și germană
Întrebările Sibiu 100%
Care este cea mai importantă realizare a d-voastră în plan personal?
De departe, familia mea, soția, care mă face complet și fetele noastre, care îmi umplu viața.
Care este cea mai mare realizare în plan profesional?
Aici sunt două: biroul meu de arhitectură, pe care l-am crescut de la zero la unul dintre cele mai recunoscute din Sibiu și mandatul de președinte al Ordinului Arhitecților din România, cea mai importantă organizație profesională din domeniul construcțiilor, din România.
După Sibiu, care este orașul d-voastră preferat, din România sau din toată lumea aceasta frumoasă?
Eh, aici m-ați pus în dificultate – să ceri unui urbanist să numească UN oraș preferat! Iată o listă scurtă: Leuven (Belgia), pentru relația municipalității cu universitatea și viața studențească; Londra, pentru excelenta infrastructură de transport public, școlară, administrare și calitate a vieții; Paris, pentru dinamica centrată pe oameni din ultimii ani; Viena, pentru echilibrul cu care se îngrijește de toate categoriile; Barcelona, pentru sustenabilitate și inovație urbană; Bogota (Columbia), pentru recuperarea fantastică din doar 20 de ani de la oraș al criminalității, în oraș pentru oameni. Și aș continua cu aproape orice oraș german, în care antreprenorii locali reușesc să răzbată greutățile și să închege rețele funcționale de cooperare.
În contextul aderării României la Spațiul Schengen, cu frontierele aeriene și maritime, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost operaționalizat un nou sistem de verificare a documentelor de identitate.
Începând data de 31 martie, ora 0:00, în cadrul activităților de legitimarea a persoanelor, polițiștii au folosit dispozitive mobile (tablete sau telefoane mobile) pe care este instalată aplicația eDAC.
Aplicația eDAC permite realizarea de interogări in bazele de date ale ministerului, prin scanarea automată a actului de identitate sau prin introducerea manuală a datelor de identificare.
Prin acest mod de verificare se reduce substanțial timpul de interacțiune dintre polițist și persoana legitimată.
„Subliniem că datele personale care sunt afișate pe aceste dispozitive beneficiază de toată protecția oferită de aplicatiile utilizate de instituțiile abilitate.
Important de precizat este ca datele nu sunt stocate pe aceste dispozitive.
După interogare, aplicația returnează răspuns cu HIT-urile/semnalările din bazele de date ale MAI și emite alerte în cazul identificării persoanelor urmărite, față de care s-au dispus măsuri preventive, persoanelor dispărute, în cazul depistării unui autovehicul furat, precum și în alte situații, în urma acestor alerte polițiștii aplicând imediat măsurile legale conform procedurilor și legislației în vigoare, în funcție de specificul fiecărui caz în parte.
Fiecare patrulă din structurile de ordine publică, poliție rutieră, investigații criminale dar și poliție transporturi are la dispoziție, pe lângă celelalte mijloace tehnice din dotare, și un telefon mobil sau o tabletă de serviciu de pe care accesează în mod securizat aplicația eDAC.
Pot fi efectuate verificări atât în ceea ce privește documentele de identitate sau de identificare emise de autoritățile române, cât și privind cele emise de alte state, în cazul persoanelor cu cetățenie străină.
În lipsa documentelor de identitate/identificare ale persoanelor străine, persoana este condusă la sediul poliției pentru identificarea acesteia, urmând a fi informați reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru persoanele care nu au stabilită șederea legală în România.
Prin intermediul acestui instrument, polițiștii vor putea realiza mai rapid verificările în teren, verificări ce se realizau până în prezent prin intermediul dispeceratelor sau al stațiilor de emisie recepție, iar în cazul în care vor fi depistate persoane urmărite, dispărute, implicate în săvârșirea a diferite infracțiuni, autovehicule furate, care au aplicate sechestre și în alte situații, vor putea fi dispuse cu celeritate, măsurile legale care se impun în astfel de cazuri”, spune Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Pe când Mântuitorul propovăduia în Capernaum, I-au adus înainte un slăbănog. Imobilizat pe targă, a fost băgat în casă, prin acoperiș, și Hristos l-a tămăduit.
El singur n-ar fi ajuns în fața lui Hristos, dar a avut noroc cu patru inși…
Dar, oare, e corect să vorbim despre „noroc”? Pentru că unii îl contestă vehement.
Termenul „noroc” vine din antichitate și avea înțeles păgân. De aceea, unii îl resping. Dar, ulterior, semnificația lui a fost modificată.
Schimbarea sensului „norocului” se vede cel mai bine din cumparația cu „tragerea la sorți”. Inițial „sorții”, ca și „norocul”, trimiteau la hazard, la zeități păgâne. Dar primii care au văzut, în „sorți”, puterea lui Dumnezeu, au fost vechii evrei. De aceea, în Pilde 16, 33, se spune: „se aruncă sorții în poală, dar hotărârea vine de la Dumnezeu”.
Aceeași perspectivă o găsim și în Noul Testament. Soldații romani, au aruncat „sorții” ca să decidă cui revine cămașa lui Hristos. În fond, în spatele „tragerii la sorți” nu a stat jocul, ci decizia lui Dumnezeu ca să se împlinească profeția: „și pentru cămașa Mea au aruncat sorți” (Ps. 21, 20). La fel, atunci când s-a ales un nou Apostol, s-a „tras la sorți”, dar Cel Care a ales a fost Dumnezeu (Fapte 1, 26).
Așa trebuie să înțelegem și „norocul”, ca act de binecuvântare. Așa l-au înțeles românii. Acel „Hai, noroc!” a fost mereu o invocare a protecției divine. Așa au spus și minerii, la intrarea în mină, „Noroc bun!”, lăsându-se în voia lui Dumnezeu.
Sensul creștinesc al „norocului” se vede și din opusul lui, adică în termenul „nenorocire”, care desemnează necazul omului părăsit de Dumnezeu.
E adevărat că există și o întoarcere la sensul păgânesc, dat de „jocurile de noroc”. Acestea aduc multă patimă. Ele nu norocesc, ci mai degrabă nenorocesc. Semn că norocul nu-i acolo.
Așa că, atunci când vorbim de noroc, trebuie să ne gândim la Dumnezeu. El ne ferește de orice nenorocire și ne face norocoși cu harul Său.
Dacă bunul Dumnezeu ar ridica dintr-o dată România la El şi odată cu ea şi tot poporul român – căci la Domnul totul este posibil, zice Scriptura –, ce I-am răspunde, faţă către Faţă, la întrebarea ce-am făcut noi, copiii Lui, românii, în ultima sută de ani?
În 1918 am făptuit, prin voinţa tuturor românilor şi lucrarea minţilor luminate ale naţiunii, proiecţia pe care a aşezat-o în inimile noastre, cu 3oo de ani mai înainte, marele voievod Mihai Viteazul: unirea românilor în graniţele lor naturale, o ţară, un popor, aceeaşi limbă, aceeaşi credinţă dreptmăritoare creştină.
În 1918 România a ieşit din război întregită, în pofida sorţilor politici care păreau potrivnici, un Regat mare, natural, clădit pe moaşte de sfinţi, apărători ai credinţei strămoşeşti şi oseminte de eroi, apărători ai patriei străbune. Drept recunoştinţă pentru ajutorul lui Dumnezeu, am promis atunci să ridicăm o Catedrală a mântuirii neamului. Greu, dar totuşi, ne ţinem azi de această promisiune!
Apoi ne-am luptat cu potrivnicul: cedarea Ardealului, războiul, apoi o nouă ordine după legile iadului, care a intrat ca o lamă uriaşă de plug în fiinţa latină şi creştină a naţiunii şi a băgat sub brazdă elite politice, intelectuali străluciţi, ofiţeri patrioţi, dascăli, studenţi, ţărani răbdători, truditori şi mulţi, mulţi preoţi, căci din inima românului trebuia scos în primul rând Hristos! Puşcăriile comuniste au umplut Cerul de sfinţi şi au dat ţării mari duhovnici. Pentru ei bunul Dumnezeu a făcut o minune.
Într-o bună zi – doar din România! – ocupantul s-a cărat cu arme şi bagaje la el acasă. Iar Ţara, cu toate vicistitudinile vremii, a început să-şi revină româneşte. A muncit, a învăţat, şi-a întemeiat familii, şi-a botezat copiii, şi-a cununat tinerii, şi-a îngropat morţii, şi-a respectat şcoala şi Biserica străbună, şi-a împlinit vocaţia de făcător de pace… Şi-a dus crucea vieţii, impusă după model străin, cum s-a priceput. Dar potrivniciului nu i-a convenit. A strâns şurubul cât a putut şi în cele din urmă a întors iarăşi brazda, în numai 3 zile. Tare ar fi vrut să dezmembreze Grădina Maicii Domnului. Dar, în talerul care înclina balanţa spre dispariţia românilor ca naţiune unită într-o patrie comună, s-au aruncat ca jertfă o mie de vieţi de tineri nevinovaţi şi un „Tatăl Nostru” rostit în genunchi de preot şi popor. Pentru ei, bunul Dumnezeu a făcut încă o minune şi România a rămas întreagă.
Apoi am început să respirăm aerul tare al libertăţii… Dar nici potrivnicul n-a stat degeaba. Între timp s-a rafinat. A şters din conştiinţa naţională noţiunea de responsabilitate. Apoi, mai cu picătura, mai cu toptanul, s-a pus pe o nouă ordine mentală: libertate absolută, fără frână şi distracţie continuă, fără oprelişti. Şi aici ne-a prins în plasă! Alt model străin, acum acceptat de bună voie, a dat liber la boacăne: tot ce a avut România mai bun s-a vândut, s-a demolat, s-a desfiinţat, s-a cedat, s-a trădat. Neştiinţa, uitarea şi nepăsarea trândavă au premers întunecarea minţii. Şi totuşi, în marea Lui milă şi dragoste de oameni, Dumnezeu ne-a mai dat o şansă: să-L mărturisim – printr-un act dureros, prin bejenie – în faţa unui occident secularizat.
După puţin peste 100 de ani de la împlinirea unui înalt ideal naţional, un altul, şi mai înalt ne stă înainte întru făptuire: mântuirea neamului românesc. Adică, împlinirea destinului nostru cosmic. Căci a avea în grijă Grădina Maicii Domnului nu e o joacă, ci o mare responsabilitate!
Deci, ce I-am putea răspunde bunului Dumnezeu la întrebarea ce-am făcut noi, copiii Lui români în 100 de ani?
Câteva lucruri sublime… şi o mulţime de boacăne, Doamne!… Ajută necredinţei noastre!
Andrei Rusu este președintele Asociației Urban Bike Revolution Sibiu, iar într-o scurtă întâlnire cu el, am discutat despre provocările biciclistului în Sibiu și numeroasele accidente în care sunt implicați bicicliștii.
După părerea sa, Andrei spune că motivul principal pentru care sunt raportate atâtea accidente în rândul bicicliștilor este infrastructura: „În primul rând, infrastructura deficitară și planificare orașului sunt principalele motive. Un alt motiv este legat de lipsa educației și a programelor educaționale, atât pentru șoferi, cât și pentru utilizatorii de bicicletă. Ar trebui să începem în școli, la vârste fragede, dar și orașul ar trebui să fie proiectat în așa fel încât să ofere siguranță prin proiectare”.
Ce ar schimba președintele Asociației Urban Bike Revolution în Sibiu
Inevitabil, l-am întrebat pe Andrei ce ar schimba el la Sibiu, în acest sens: „Aș schimba partea de planificare. Nu există doar un anumit punct, există un cumul de schimbări, de exemplu, tot ce înseamnă spațiu. Da, am avea nevoie de spații mult mai largi, am avea mult mai mult nevoie de spații partajate, adică să fie disponibile și pentru utilizatori de bicicletă, și pentru mașini, pentru că e mult mai fezabil decât să ai doar piste de biciclete. Or, Sibiu este un oraș relativ compact, medieval, cu străzi înguste. Cum zic unii, Sibiul a fost proiectat pentru căruțe și car cu boi, nu pentru SUV-uri”.
Președintele Asociației Urban Bike Revolution mai spune că în multe țări din Europa există spații partajate, sau străzi ciclabile, unde poți să intri și cu mașina, dar bicicleta, de exemplu, are prioritate.
„Cred că cel mai important în toată povestea asta este creșterea numărului de utilizatori. Tu trebuie să ai politici la nivelul orașului prin care să-i faci pe cât mai mulți oameni dornici să se urce pe biciclete și prima categorie cu care aș începe ar fi copiii. Să fie prioritizate, făcute sisteme, o planificare în așa fel încât mersul la școală să fie pe bicicletă, iar părinții, în momentul în care își duc copiii la școală cu bicicleta, să-și continue mai departe drumul către muncă”, precizează Andrei.
Un program de educație cu sprijinul Poliției Sibiu
Pentru cei mai „fricoși”, care nu îndrăznesc să iasă cu bicicleta pe șoselele orașului și mai degrabă aleg trotuarul, Andrei a pregătit un program de educație realizat cu sprijinul Poliției Sibiu. Programul se va derula la începutul lunii aprilie fiind dedicat doar adulților și se împarte în trei categorii: pentru cei care încep de la zero și nu știu deloc să meargă în trafic, pentru cei care știu puțin, dar nu au dexteritate și pentru cei cărora știu regulile, dar le este frică să circule.
„Pentru această a treia categorie se formează grupuri mici cu un instructor și o să mergem pe diferite trasee în așa fel încât să explicăm cum poți să fii în siguranță, la ce trebuie să fie atent și o să dezvoltăm și o politică de comunicare, să venim, de exemplu, în fața șoferilor și să comunicăm ideea asta de siguranță, de responsabilitate. O mașină are 1,5 t cu o forță extraordinar de mare, de peste 100 de cai putere și tu pe bicicletă ești la pedale cu 10/15kg. Raportul de forțe este foarte diferit”, mai spune Andrei Rusu.
O altă schimbare care ar reduce numărul de accidente în care sunt implicați bicicliștii este ca toate intersecțiile să fie gândite în așa fel încât șoferul să nu aibă altă opțiune decât să încetinească, lucru care s-ar putea realiza doar prin amenajarea spațiului, fără semnalistică, fără reguli de circulație. Un exemplu pe care ni l-a dat Andrei este supraînălțarea intersecțiilor, care n-ar fi foarte costisitoare.
Un semn pentru vulnerabilii în trafic
În cadrul acestui program, Andrei spune că ar vrea să dezvolte, alături de echipa sa, un semn prin care cei care se simt vulnerabil în trafic să-l pună pe biciclete, în așa fel încât șoferul când îl vede, să aibă mai multă grijă de el.
„Tu nu mergi cu bicicleta pentru că n-ai încredere că cel care vine cu mașina te ia în considerare, te protejează. Este o chestiune de încredere și de fiecare dată Poliția este partenerul nostru cel mai devotat la nivel local și când organizăm evenimente și ei sunt prezenți încrederea oamenilor și numărul participanților crește. În general vin familii cu copii, pentru că este și Poliția prezentă, însă în viața de zi cu zi Poliția nu poate să fie la fiecare intersecție, dar ei pot să ajute la sistematizarea traficului”, transmite președintele Urban Bike Revolution.
Cum le explicăm copiilor
Atunci când copilul nostru iese cu bicicleta prin oraș, cei mai mulți părinți sunt îngrijorați în privința siguranței. Andrei ne spune că nu putem să îi vorbim unui copil despre reguli, ci să îi explicăm despre acestea prin diverse activități.
România intră din noaptea de sâmbătă spre duminică în Spațiul Schengen, cu frontierele maritime și aeriene, urmând să fie eliminat controlul de frontieră
Se vor face, însă, controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care sunt date în urmărire, sub control judiciar, poliţiştii urmând să aibă în dotare dispozitive mobile de control cu care vor putea face verificări în bazele de date operative.
Atât adulţii, cât şi minorii care călătoresc către state din spaţiul Schengen vor avea nevoie de aceleaşi documente ca şi până în prezent.
Diferenţa constă în faptul că nu vor mai exista controale asupra documentelor de către Poliţia de frontieră, la ghişee special amenajate.
Documentele vor fi prezentate doar la solicitarea poliţiştilor de frontieră aflaţi în aeroporturi şi porturi.
Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi, cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.
În 2023, în cazul a peste 2.500 de minori nu a fost permisă părăsirea teritoriului României.
La nivel naţional, 17 aeroporturi şi 4 porturi maritime vor opera în condiţii Schengen.
Două treimi din cursele înregistrate anul trecut pe aeroporturile din România au fost spre şi dinspre state Schengen.
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări, 23 dintre cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția
Din primele secole, creștinii nu s-au înțeles când să serbeze Paștile, de aceea Sf. Părinți de la Sinodul I Ecumenic (Niceia, 325) au avut o idee genială: ei au recurs la stabilirea Paștilor pe calea științei, și anume, „Paștile să fie în prima duminică de după luna plină, după echinocțiul de primăvară, fără să coincidă cu Paștile evreilor”.
Faptul că în Biblie nu există nicio referire la „echinocțiul de primăvară” sau la „luna plină”, demonstrează că Sf. Părinți au ales exactitatea astronomică, bazată pe știință, ca factor de unitate pascală, cu scopul depășirii disputelor teologice. Totodată, acest raționament astronomic era fundamentat și teologic, adică pe dimensiunea cosmică a restaurării creației prin Hristos.
În anii 1925 și 1926 românii au serbat Paștile după calendarul nou
Ulterior, potrivit acestei hotărâri, un străromân, Sf. Dionisie Exiguul din Dobrogea, în anul 525, a unificat toate calculele pascale, pentru întreaga creștinătate. Această unitate a durat până în anul 1582, când, după reforma papei Grigorie XIII, creștinătatea iarăși s-a dezbinat, situație rămasă până acum.
Astăzi foarte mulți creștini doresc refacerea unității pascale. Dar împlinirea corectă a hotărârii Sinodului I ecumenic, în duhul autentic al Sf. Părinți, presupune respectarea exactității astronomice. Creșterea zilei, în timp ce noaptea scade, după echinocțiul de primăvară, în lumina plină a lunii, trebuie să fie una reală, legată efectiv de crugul ceresc, nu de un calendar precreștin, depășit din punct de vedere științific.
Din acest motiv, în anul 1923, la Constantinopol, o conferință interortodoxă a recunoscut necesitatea îndreptării calendarului iulian, dar a lăsat ca punerea în practică să o decidă fiecare Biserică locală. De reținut că numai echinocțiul trebuia corectat, pentru că luna plină era calculată corect.
Astfel, în anul 1924, Biserica Ortodoxă Română a acceptat îndreptarea calendarului, iar în anii 1925 și 1926 românii au serbat Paștile după calendarul nou, împreună cu apusenii.
Dar, în anul 1926, mai ales rușii, care nu au îndreptat calendarul, au cerut revenirea tuturor ortodocșilor la data veche a Paștilor, pentru păstrarea unității panortodoxe. În consecință, Biserica noastră a revenit, în 1927 și 1928, la pascalia veche.
Totuși, în anul 1929, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, constatând că, după calendarul vechi, Paștile cădeau târziu, tocmai la 5 mai 1929, după cea de-a doua lună plină, după echinocțiu de primăvară, a hotărât iarăși serbarea Paștilor după pascalia îndreptată, la data de 31 martie. Interesant că situația din anul 1929 coincide cu cea din anul acesta 2024, cu diferența că, acum 95 de ani, românii au serbat Paștile la 31 martie, iar nu la 5 mai!
După aceasta, din anul 1930, pentru ca Paștile să fie serbate de toți ortodocșii la aceeași dată, s-a reluat pascalia veche, până acum. Argumentul unității panortodoxe s-a considerat prioritar exactității astronomice.
Cu toate acestea, există două Biserici ortodoxe locale care nu serbează Paștile după calendarul vechi, împreună cu noi, și anume, Biserica Ortodoxă a Finlandei și Biserica Ortodoxă Autonomă a Estoniei, care au adoptat calendarul îndreptat, pentru a păstra unitatea locală cu ceilalți creștini, din țările lor.
Toate aceste situații schimbătoare în stabilirea datei Paștilor, precum și faptul că BOR a serbat de trei ori Paștile după calendarul îndreptat, împreună cu apusenii (1925, 1926 și 1929), au arătat că problema calendarului nu este o problemă de dogmă, neschimbătoare, ci una de ritual, supusă adaptării.
Mai trebuie spus un lucru că, a serba împreună cu apusenii nu înseamnă că slujim liturgic împreună cu catolicii sau protestanții. Nu. Pentru că, de exemplu, Crăciunul îl serbăm împreună cu ei, la aceeași dată, dar nu suntem uniți cu ei, în comuniune liturgică.
Stiliștii sărbătoresc Paștile pe vechi
Doar o mică grupare de credincioși, numiți „stiliști”, s-au opus îndreptării calendarului, considerând calendarul o problemă dogmatică, iar pe cei care au vrut îndreptarea lui, drept „trădători ai Ortodoxiei”. Pr. Cleopa a fost unul dintre cei care a combătut vehement mișcarea schismatică stilistă, demonstrând că toți cei ce vor îndreptarea calendarului sunt ortodocși adevărați. Iar stiliștilor le spunea ironic, cu umor: „Mă, ați auzit vreodată: Sfinte calendare, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi?”.
Tot opozanții îndreptării calendarului au adus ca „argument” faptul că Sf. Lumină s-ar coborî numai „pe vechi”. Dar Sf. Lumină se coboară la invocarea Patriarhului ortodox, nu în funcție de o anumită dată. Mai exact, ea vine la date diferite, de la an la an. Și chiar mai repede de Duminica Paștilor, adică în Sâmbăta Mare, după vecernie, pe la amiază. Condiția esențială este ca Patriarhul ortodox să se roage, singur, în Sf. Mormânt, pentru pogorârea Sf. Lumini. De aceea Sf. Lumină trebuie legată numai de credința ortodoxă, nu de un calendar din perioada păgână.
Sigur că până la reunificarea datei Paștilor mai este drum lung. Dar, dincolo de toate acestea, important este cum serbăm Învierea lui Hristos și cum primim Sf. Lumină în sufletele noastre. Fiindcă numai cu inimile și mințile limpezite, cu suflet curat, fără polemici inutile, putem ajunge, potrivit profeției biblice, „să fim una” (Ioan 17, 21), cu un singur Paște, pentru toți. Pentru că Unul a fost, este și rămâne Hristos.
BALTUR SIB, o companie de top pe piața de sisteme de încălzire centrală, și-a inaugurat vineri, 22 martie a. c., noul sediu (Sibiu, ieșirea spre Mediaș). Cu o prezență de 26 de ani, lider al unui grup de companii cu același proprietar, BALTUR SIB a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare.
La inaugurare au participat, alături de Simion Stoichiță, Director General, Astrid Fodor, Primarul municipiului Sibiu, precum și reprezentanții firmelor care au contribuit la această importantă realizare. După un tur al sediului companiei și a halei de producție, ghidat de domnul Director General, Simion Stoichiță, care s-a dovedit și de această dată nu doar un profesionist desăvârșit, ci și o gazdă de excepție, acesta a mulțumit doamnei primar pentru tot sprijinul acordat.
Astrid Fodor, Primarul municipiului Sibiu și Simion Stoichiță, Director General BALTUR SIB
În cuvântul său, Directorul General BALTUR SIB, Simion Stoichiță, a declarat: ”Vă rog să îmi permiteți să salut prezența doamnei Astrid Cora Fodor, primarul municipiului Sibiu, care a răspuns invitației noastre și este alături de noi. Sunt deosebit de onorat, eu și colegii mei, pentru că prezența dvoastră ne dovedește că acordați atenție sectorului privat, firmelor în dezvoltare, și asta ne bucură enorm, pentru că suntem sibieni. Prezența dvoastră ne va da un imbold în muncă, și interesul pe care îl purtați fiecărei firme, fiecărui sector de activitate, exprimă modul în care conduceți municipiul Sibiu. Un municipiu deosebit de atractiv pentru investitorii străini, pentru cei locali, un municipiu cu o istorie bogată, dar și cu un prezent în plină ascensiune. Sibiul s-a transformat și aveți o contribuție deosebită la această dezvoltare.
În 26 de ani, am lucrat în toate județele țării, dar sibienii sunt oameni de cuvânt, își fac treaba foarte bine și asta ne onorează.
Simion Stoichiță, Director General
Mulțumesc constructorilor, firme românești, care au executat lucrări de foarte bună calitate și au respectat termenele contractuale. În sală se găsesc proiectanții (e vorba de arhitect, rezistențist), tot sibieni, care au gândit o lucrare extraordinar de frumoasă. Sunt firmele care au făcut finisajele, dotările, compartimentările, tot ce ați văzut, cărora le mulțumesc pentru contribuție. Nu în ultimul rând, trebuie să mulţumesc colegilor, care s-au implicat să ne putem dezvolta. Și ne-am dezvoltat din surse financiare proprii. Nu ne oprim aici. Aceasta e o etapă care ne permite să ne dezvoltăm mult mai mult”.
Astrid Fodor, Primarul Sibiului, a ținut să precizeze: ”Eu de fiecare dată mă duc cu plăcere la astfel de evenimente, pentru că eu consider că aceste companii sunt partenerii administrației locale în dezvoltarea orașului. Fără aceste firme, orașul nu se putea dezvolta. Ne aducem aminte cum arăta orașul când era plin de șomeri și când industria stătea, și cum arată acum orașul. Nicio administrație dacă nu are o economie puternică, nu poate performa. Depinde însă de cum gestionezi un buget. Poți să îl risipești pe tot felul de prostii, dar la nivelul Primăriei Sibiu am gestionat acest buget strategic. Și se vede în dezvoltarea orașului. Așa ați făcut și d-voastră, strategic. În 26 de ani ați crescut sănătos”.
Am participat la multe deschideri de sedii, dar acesta se poate compara cu oricare sediu al oricărei companii străine. Și pentru asta vreau să vă felicit.
Astrid Fodor, Primarul Municipiului Sibiu
Noul sediu BATLTUR SIB
Noua locație a BALTUR SIB beneficiază atât de cele mai performante utilaje de producție, cât și de spații administrative prietenoase cu mediul, realizate din materiale de top și cu un design dintre cele mai moderne.
Despre SC BALTUR SIB SRL
SC BALTUR SIB SRL este o companie cu capital integral privat, înființată în anul 1998, având un capital social de 1.300.000 LEI, în care lucrează un colectiv tânăr de 20 ingineri, tehnicieni și economiști bine pregătiți profesional.
BALTUR SIB este compania fanion a unui grup de firme cu același ownership, grup din care mai fac parte societățile EUROCONFORT si SIMSIB. În calitate de companie principală a grupului, BALTUR SIB îndeplinește rolul de antreprenor general, gestionând tot ce înseamnă: pregătirea ofertelor și adjudecarea proiectelor, activitățile de import și procurare a echipamentelor și materialelor, promovarea și identificarea potențialilor clienți și parteneri.
EUROCONFORT este societatea care deține personal de specialitate necesar activităților de montaj instalații, iar SIMSIB execută activitățile de elaborare a documentațiilor tehnice, studiilor de pre-fezabilitate și fezabilitate, precum și a proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție.
Obiectul de activitate al grupului este structurat pe operațiuni în domeniul termic, energetic și edilitar gospodăresc, astfel:
Elaborarea de studii de pre-fezabilitate și fezabilitate, proiecte tehnice pentru centrale și instalații termice.
Importul și comercializarea echipamentelor termice și HVAC, echipamente în cogenerare.
Datorita furnizorilor stabili și puternici, SC BALTUR SIB SRL e în măsură să asigure, la cele mai înalte standarde de calitate și la prețuri mai mult decât competitive, întreaga gamă de echipamente. Compania importă din Italia cazane de apă caldă, din oțel sau fontă, cu două sau trei drumuri de gaze arse, în condensație, precum și cazane de apă fierbinte și abur de joasă, medie și înaltă presiune, acoperind toată plaja de puteri și presiuni.
Totodată, SC BALTUR SIB SRL oferă cazane cu funcționare pe combustibil solid: lemne, peleți, cărbune, biomasă, dar și motoare termice și turbine de cogenerare.
Arzătoarele pe care le importă și care au constituit punctul de plecare al afacerii, sunt fabricate de către renumita firmă italiană BALTUR SpA, care are o bogată experiență de peste 75 de ani în fabricarea arzătoarelor complet automatizate, cu NOX redus, cu funcționare pe gaze naturale, CLU, motorină, mixte și butan. Deoarece compania pune un accent special pe un viitor verde, aceasta ține foarte mult la cerințele LowNOX (emisii reduse de noxe), idee în care comercializează și gama de arzătoare cu funcționare pe hidrogen.
Lucrări de montaj și instalații in construcții, execuție centrale termice la cheie, instalații termice industriale si termoficare, instalații abur, HVAC, stații de epurare și rețele de aducțiune și distribuție apă potabilă, canalizare, gaze naturale, detecția și stingerea incendiilor.
SC BALTUR SIB SRL realizează centrale termice la cheie, oferind toate echipamentele necesare, dar și lucrările de montaj și instalații termice, electrice și de automatizare, de gaze naturale, lucrări pe care le efectuează cu specialiștii din societățile grupului. Având peste 40 de specialiști angajați ai Societății Euroconfort (instalatori, sudori autorizați în metal și polietilena, lăcătuși și ingineri), realizează lucrări complexe de instalații, perfect funcționale și la cele mai înalte standarde de calitate.
Urmare a seriozității și a implementării celor mai eficiente sisteme de management, SC BALTUR SIB SRL a obținut certificatele SR EN ISO 9001, SR EN ISO 14001 și SR ISO 45001. De asemenea, deține autorizații ISCIR pentru montaj, instalare, puneri în funcțiune, service și activitatea de reparații: PTA1-2010, PTC1-2010, PTC2-2010, PTC4-2010, PTC9-2010, PTC10-2010, PTC11-2010 și autorizații pentru proiectarea și execuția instalațiilor de limitare și stingere a incendiilor.
Întreagă gama de produse și lucrări oferite de BALTURSIB se găsește în conținutul site-ului www.baltursib.ro.
Puneri în funcțiune și service în garanție și post garanție.
SC BALTUR SIB SRL dispune de echipe de intervenție alcătuite din personal tehnic de specialitate autorizat și instruit anual la producătorii italieni pe care îi reprezintă în România (Baltur SpA, IVAR Industry).
Oferă, totodată, din stoc piese de schimb și componente din depozitul propriu din Sibiu pentru întreagă gama de echipamente distribuite.
Efectuează revizii tehnice periodice, conform instrucțiunilor producătorilor pentru asigurarea unei durate corespunzătoare de funcționare în parametrii și în condiții de siguranță, dar și reparații curente și reparații capitale pentru toate echipamentele termice pe care le comercializează.
O nouă etapă de dezvoltare
”BALTUR SIB își structurează activitatea pe o permanentă adaptare a tehnologiei la solicitările beneficiarilor, un management competitiv și eficient, un excelent raport calitate/preț, declară domnul Stoichiță Simion, Director general BALTUR SIB.
Punem accent deosebit pe dorința și capacitatea companiei de a oferi calitatea ca semn distinctiv, iar pregătirea profesională a specialiștilor săi este o componentă esențială a firmei BALTUR SIB.
În prezent am intrat într-o noua etapă de dezvoltare a societății noastre. Astfel am construit o hală pentru producție în suprafață de 1200 mp, în care vom produce componente necesare realizării centralelor termice, precum și elemente de ventilație. Am început dotarea halei cu utilajele necesare, poduri rulante, dorindu-ne ca în acest an să finalizăm acest proces și să demarăm producția efectivă.
Am construit și un sediu nou de birouri, cu o arhitectură modernă, cu spații generoase și luminoase, asigurând specialiștilor noștri cele mai bune condiții de muncă.
Tot în acest an dorim să devenim independenți energetic. Vom monta panouri fotovoltaice și solare, dar și pompe de căldură pentru a asigura încălzirea spațiilor de producție și de birouri.
Fiind într-o continuă dezvoltare, dorim în permanență să ne lărgim echipa cu ingineri specialiști în domeniu, dar și muncitori calificați în meseriile de sudor, lăcătuș, electrician, instalator, oferindu-le condiții salariale foarte bune, precum și facilități”.
Credincioşii romano-catolici şi protestanţi sărbătoresc duminică Paştele.
În acest an, Paştele Catolic este sărbătorit pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai.
Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de Bucureşti, Aurel Percă, afirmă, în Scrisoarea pastorală pentru Solemnitatea Învierii Domnului, că, din păcate, cântarea de bucurie pascală proclamată de Biserică contrastează cu strigătele care provin din atâtea situaţii dureroase, tot mai frecvente în lume şi aproape de noi, precum războaiele, nedreptatea, inegalitatea şi sărăcia.
„Învierea lui Cristos nu este rodul unor speculaţii sau al unei experienţe mistice, ci este un eveniment, un fapt care transcende cu siguranţă istoria, dar care are loc într-un moment precis al istoriei, lăsând asupra ei o amprentă de neşters.
Este un semn care continuă să marcheze Biserica, pentru a o conduce prin istorie.
Din păcate, însă, cântarea de bucurie, Aleluia pascală pe care Biserica o proclamă astăzi, contrastează încă cu lamentaţiile şi strigătele care provin din atâtea situaţii dureroase care devin tot mai frecvente în lume şi aproape de noi: războaiele, violenţa, corupţia, nedreptatea, nesiguranţa, inegalitatea, marginalizarea şi sărăcia”, a subliniat Mitropolitul, în Scrisoarea pastorală postată pe site-ul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.
Înaltul ierarh, care arată că probleme vor rămâne şi după sărbătoare, îşi exprimă speranţa ca, „după întâlnirea cu Cristos, Domnul răstignit şi înviat”, să fie mai multă lumină, mai multă pace, mai multă speranţă, mai multă bucurie, mai multă bunătate, mai multă răbdare, mai multă interconectare cu semenii, mai multă coresponsabilitate şi solidaritate.
„Vă reînnoiesc salutul meu pascal tuturor, dragi fraţi şi surori, preoţi şi credincioşi consacraţi şi laici, care alcătuiesc această porţiune a poporului lui Dumnezeu aflat în pelerinaj în Arhidieceza de Bucureşti; îi salut şi pe cei care se unesc cu noi în spirit de credinţă prin intermediul mass-media; îi salut pe fraţii şi surorile noastre bolnave, pe emigraţi, pe cei care se află în închisori.
Tuturor le spun: ‘Dumnezeu Atotputernic să vă binecuvânteze în această zi solemnă de Paşti şi, având milă de voi, să vă păzească de orice rău’.
Cristos a înviat, aleluia, aleluia, aleluia! Paşte fericit!”, a transmis Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de Bucureşti, Aurel Percă.
În anii 2010, 2011, 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante.
Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 – la 20 aprilie.
