Un sibian a fost rănită pe o trecere de pietoni în urma unui accident produs sâmbătă pe strada Bâlea din municipiul Sibiu.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism spre strada Moldoveanu, o sibiancă în vârstă de 40 de ani a acroșat un pieton, un bărbat în vârstă de 37 de ani, sibian, care traversa partea carosabilă pe trecerea pentru pietoni amplasată în apropiere de intersecția cu strada Nicolae Titulescu.
Arta este mai mult decât o simplă privire în oglinda sufletului; este o călătorie personală a descoperirii și inspirației. Prin forme diverse precum pictura, muzica, literatura sau teatrul, arta adaugă culori în viața noastră.
Fiecare iubește arta în stilul său. Unii preferă culorile vii ori sumbre, alții caută abstractul sau realismul. Indiferent de naționalitate, sex, credințe și valori, orice individ are în ADN-ul său o frântură de creativitate, ceva ce nu se poate exprima și explica, ci doar simți.
Anca Frâncu, o sibiancă pasionată de frumos, a descoperit farmecul picturii în timpul perioadei de izolare din pandemie. Ceea ce a început ca o modalitate de a învinge plictiseala s-a transformat într-o adevărată revelație artistică și chiar într-o sursă de venit. A profitat de timpul în care am stat închiși în casă și a început să picteze fel de fel de lucrări: pictură pe pânză și diverse ornamente. Acum se mândrește cu peste 200 de lucrări.
„Se spune că pictura reprezintă starea sufletească a artistului exprimată în culori. Pentru mine, fiecare pânză devine o călătorie într-o altă lume, o lume infinită, plină de vise. Mai mult decât artă, aș numi ceea ce creez zâmbete, deoarece transmit exact această bucurie prin lucrările mele. Am fost creativă tot timpul, de când eram mică făceam tot felul de lucruri: îmi decupam hainele, mi le coloram, voiam tot timpul să fiu originală, să-mi exprim personalitatea prin ceea ce purtam. Pandemia a fost singura perioadă în care pot spune că mă plictiseam. Aduceam carton de la muncă și încercam să îi dau viață, să-l transform într-un ornament, dar mi se părea prea migăloasă, parcă nu mă regăseam în activitatea aceea. Într-o seară normală, am mers și mi-am cumpărat niște planșe și vopsea. Am zis să încerc, că nu am nimic de pierdut”, ne spune Anca.
Viață fără reguli, artă fără reguli
Pentru ea, pictura nu are reguli stricte sau stil definit, ci este o expresie liberă a stării interioare. Lucrul la primul tablou a fost suficient pentru a-și da seama că pictura o reprezintă și că practicând această activitate se detașează de toate problemele.
„Îmi plăcea atât de mult, încât mă trezeam noaptea din somn. Eram nerăbdătoare să mă apuc de o nouă lucrare sau să le îmbunătățesc pe cele pe care le aveam deja. Mi-am închipuit odată o planșă cu un șah și mă obseda faptul că nu reușeam să fac acei pioni, iar noaptea mi-a venit exact ideea cum să îi creez. Mă domina arta aceasta vizuală. Am căutat să merg la cursuri, dar mă gândeam că toate lucrurile pe care le-am făcut în viață, le-am făcut singură. Am greșit de 1000 de ori, dar nu mi-a părut rău nici măcar odată, ba chiar mă bucuram că știam cum să remediez problema în viitor”, transmite aceasta.
În vara anului trecut, Anca și-a arătat lucrările în cadrul unei expoziții la Sinagoga Mare, iar de atunci și-a dat seama că ceea ce o motivează să picteze este zâmbetul oamenilor. Mergând pe stradă, vedea multe fețe abătute, fără sclipire, iar ea s-a gândit că picturile ei nu i-ar motiva, dar le-ar provoca un zâmbet în colțul gurii: „La un moment dat am făcut în online o campanie, Creez pentru zâmbete, care a prins foarte bine. Voiam să schimb ceva, să creez pentru oameni și să aduc bucurie pe chipurile lor”.
Anca lucrează de 22 de ani într-o companie auto cunoscută în Sibiu și este dovada vie că job-ul și specializarea terminată nu au nicio legătură cu arta, căci dacă ești perseverent și te dedici, orice îți poate ieși.
O stare, nu un stil
„Pe mine mă întreabă mulți oameni ce stil de pictură am, dar eu nu am un stil, ci o stare. Dacă mi-aș crea un stil, ar fi în contradicție cu ideea de a crea pentru zâmbete. Eu nu mă pot raporta la toată lumea, suntem foarte diferiți și asta este foarte bine. Fiecare vede în artă ceva diferit, pentru unii poate un copac are o anumită semnificație, pentru alții poate e doar un copac. Eu chiar cred că atunci când pictez, o fac pentru cineva anume, chiar dacă nu știu exact pentru cine. Când sunt pusă în fața faptului împlinit am impresia că eu sunt doar un spectator, uneori mă mir de lucrurile pe care le fac. La început îmi plăcea latura dark-side, apoi m-am apropiat de culorile vii, energizante, cum e turcoazul. Atât timp cât trăiesc, învăț”, mărturisește Anca.
Deși urmărește pictori internaționali, Anca vrea să fie originală și liberă, fără reguli și interdicții. V-ați gândit vreodată cum ar fi să vă expuneți gândurile și stresul pe hârtie? Cum arată tabloul vostru, așa vă este și viața.
Bibliotea ASTRA a lansat o nouă ediție a proiectului „Sibiu – orașul copiilor”. Prin acest demers, elevi de clasa a IV-a din cadrul școlilor gimnaziale nr. 18, „Regina Maria”, „Octavian Goga” și „Ioan Slavici” vor intra în contact cu noțiuni legate de istoria, cultura și dezvoltarea orașului Sibiu, prin parcurgerea mai multor activități. Cu această oportunitate, tinerii vor cunoaște mai multe dintre ”misterele” orașului lor, fiind prezenți la tururi ghidate pe străzile pline de istorie ale ”Orașului de pe Cibin”.
La finalul proiectului, elevii implicați vor participa la un concurs interactiv în care își vor testa cunoștințele dobândite și vor demonstra abilitățile creative. În competiția finală, „Găsește cheia orașului!”, echipa câștigătoare va fi cea ai cărei membri vor oferi răspunsurile corecte, dovedind o bună cunoaștere a elementelor de istorie, tradiție, cultură și civilizație locală.
”Demarat în anul 2009, la inițiativa bibliotecii publice sibiene, în colaborare cu Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu – AIOS, proiectul educațional „Sibiu – orașul copiilor” reprezintă modalitatea alternativă și accesibilă de transmitere a cunoștințelor despre orașul Sibiu înspre tânăra generație din școlile sibiene. Activitățile se adresează elevilor din ciclul primar, coordonatorii acestora fiind Ana Coca, bibliotecară la Compartimentul Copii și Tineret, și Răzvan Pop, managerul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu”, au spus organizatorii într-o postare pe pagina de Facebook a instituției.
Dacă Sibiul cunoaște, în ultimii ani, o dezvoltare economică fără precedent, această performanță se datorează și lor. Adică celor care au mediat și dezvoltat relații, pe parcursul a ani și ani de muncă, să aducă la Sibiu unele din cele mai impunătoare companii, care au oferit și oferă comunității mii de locuri de muncă.
Peste 290.000 mp transformați în proiecte industriale, 230.000.000 euro cifră de afaceri cumulată în noile locații ale companiilor pe care le-au dezvoltat în anii trecuți, peste 700.000 mp în portofoliu disponibili pentru dezvoltări viitoare pe raza județului Sibiu și crearea a peste 1.300 locuri de muncă în locațiile deja finalizate sunt cifrele din portofoliul Optimagrup. O societate care, prin perseverență, profesionalism și seriozitate, aduce investitori în Sibiu.
Despre cum reușesc să facă toate aceste lucruri, am discutat cu Viorel Helju, coproprietar Optimagrup.
”Sibiul este un oraș prea mic pentru a fi băgat în seamă de marii dezvoltatori din București sau din țară și prea mare pentru a fi neglijat complet”
Să lămurim un lucru… Cu ce te ocupi?
Sunt coproprietarul și managerul companiei Optimagrup Investment. Compania se ocupă preponderent cu atragerea și dezvoltarea de proiecte industriale, exclusiv în zona regiunii Sibiu. Chestiunea aceasta o facem de mai bine de 10 ani. Mai bine spus, de 12 ani. Și avem o continuitate extrem de plăcută, în sensul că toți clienții cu care am început la un moment dat o colaborare, au rămas clienții noștri până astăzi.
Dacă e să facem referire doar la proiectele efectuate, veți constata că sunt proiecte numărul 1, 2, 3, 4 ale aceleași companii peste ani, toate făcute și executate în aceeași echipă de început. Aceasta zice ̶̶ sau cred că ar trebui să zică ̶̶ destul de mult despre seriozitatea, profesionalismul și modul de a înțelege cel mai bine, de fapt, ce vrea un client, care devine prieten peste ani, evident. Noi nu vrem și nici n-am dorit vreodată să separăm chestiunile acestea.
Am avut clienți, puțini, de altfel, care au rămas doar clienți. Dar cu majoritatea oamenilor din companiile cu care noi am lucrat am devenit prieteni. Și aici nu mă refer doar la partea română, ci efectiv și la partea managerială din străinătate sau la proprietarii acestor companii.
Deconspiră-ne, te rog, câte ceva din strategia voastră de lucru. Care sunt atu-urile cu care îi convingi pe potențialii investitori? Cu Sibiul în sine, ca poziționare? Context economic, mediu prietenos?
Noi avem o regiune, efectiv, minunată aici. Mă simt fantastic! Și o zic aceasta din prisma celui care a fost plecat 10 ani din țară. Am locuit în Germania până în 2007, când am avut anul cultural în Sibiu. În 2007 am decis să mă întorc. Evident că m-am lovit de mentalitatea pe care eu n-o mai cunoșteam. Plecasem la 20 de ani, am revenit la 30, și n-am avut nicio experiență antreprenorială înainte în România. Am crezut că dacă aplic sistemul german ad literam în afacere, va funcționa. Nu a funcționat…
Am avut o serie de afaceri deschise în perioada 2007-2010, care au funcționat mai mult sau mai puțin, repet, pentru că nu cunoșteam mediul și nu m-am putut adapta acestui mediu de afaceri atât de bine și atât de repede, chiar dacă eram român și sibian. Nu mă simțeam confortabil în a funcționa în mediul economic din România. După câțiva ani, evident, am înțeles cum funcționează mecanismul și am activat 2-3 ani în segmentul real estate clasic. Adică am construit câteva clădiri, apartamente și case, dar apoi foarte-foarte repede ne-am dat seama că există un potențial masiv și pe partea economică industrială, pe care nu-l acoperă nimeni.
Sibiul este un oraș prea mic pentru a fi băgat în seamă de marii dezvoltatori din București sau din țară și prea mare pentru a fi neglijat complet. Deci eram în no man`s land din punctul acesta de vedere. Existau și atunci, există și astăzi o grămadă de arhitecți capabili, o grămadă de terenuri pe piață, o grămadă de urbaniști, o grămadă de constructori, dar nimeni nu a avut răbdarea să pună tot acest puzzle împreună, să creeze un produs ̶ și nu diferite produse ̶ , pe care apoi să-l ofere one face to the customer unui client din străinătate.
Se zice că Sibiu nu mai absoarbe, nu mai poate oferi foarte mult investitorilor străini. E un context care începe să creeze probleme în acest sens?
Sibiul a oferit și poate să ofere și pe mai departe destul de multe. Avem o bază stabilă pusă de marii investitori în anii `90: Continental, Marquardt ș.a.m.d. O bază, o fundație, dacă vrei, pe care s-a construit ani de zile un pipeline de angajați foarte valoroși.
În prezent, în județul Sibiu avem, cred, undeva la 60.000 de angajați în segmentul industrial. Preponderenți, din acești 60.000, extrem de mulți sunt în municipiul Sibiu. Ceilalți sunt împrăștiați disproporțional în restul județului. Asta înseamnă că din acest pipeline se poate crea oricând o nouă entitate. Iar o nouă companie, care ar vrea să înceapă o investiție în Sibiu de mâine, de la zero, va fi în măsură să găsească angajații necesari printr-o dinamică normală. Și da, mai avem potențial în Sibiu. Și, mai ales, mai avem potențial de calitate în Sibiu pentru a aduce anumite investiții.
Ce îi motivează pe clienții / partenerii voștri să vină la Sibiu?
Aici este chestiunea la care noi lucrăm intens, de foarte mult timp. Și anume: nu prea cunoaște nimeni Sibiul și regiunea noastră. Eu mă simt confortabil aici, știu foarte multe despre ea, că aici trăiesc. De exemplu, uite, trec des prin, cred că Kecskemét se numește orașul din Ungaria. Îmi vine în minte această localitate, pentru că îmi e în drum atunci când merg la Viena. Nu știu absolut nimic despre orașul acesta. S-ar putea să fie fantastic, s-ar putea să aibă o industrie deosebită, o cultură frumoasă și o populație deosebit de interesantă și capabilă tehnic. Nu cunosc absolut nimic despre acel oraș!
Cam așa ar trebui să vedem și noi imaginea noastră reflectată în străinătate. Și când spun aceasta nu mă refer la marile investiții strategice ale unor mari companii care vor să vină să investească, nu știu, 1.000.000.000 euro sau două, gen Dacia la Pitești sau cum este acum în Ungaria Build Your Dreams, compania aceea chineză celebră. Mă refer la companii mici și mijlocii și când zic asta, zic de companii între 10 și 200-300 de milioane de euro cifră de afaceri. Cam asta înseamnă companii mici și mijlocii în Europa. Ele nu prea cunosc nimic despre Sibiu, pentru că n-au nici aparatul prin care să facă studii de piață și n-au nici timpul necesar și bugetul necesar să facă lucrurile acestea.
Pe de altă parte, da, orașul pare teoretic capsulat și că nu mai are posibilitatea de a se dezvolta. Dar da, îți dau dreptate până în punctul în care spun dacă vrei să deschizi mâine o companie cu 2.000 de angajați pe inginerie, n-o să poți să faci aceasta. Dar dacă vrei să deschizi mâine o companie cu un target de, să spunem, 300-400 de angajați, în 5-6 ani îți garantez și-ți spun că vei reuși fără nicio îndoială. De ce? Pentru că odată avem acest pipeline de oameni capabili în județ, care sunt minim 60.000-70.000, din care se poate alege și mai avem două zone din care județul nostru și orașul atrage noi forțe de muncă.
Și anume: o dată vorbim de cei care încep să se întoarcă încet-încet din străinătate. Nu sunt mulți, dar încep să se întoarcă. Și apoi sunt cei care vin din județele limitrofe. Aici este un punct în care chiar mi-aș dori ca politicul românesc să facă mult mai mult. Pentru că este relativ simplu. Cred că avem în jur de 6 milioane de români plecați în străinătate. Din cei 6 milioane, eu cred că majoritatea sunt capabili de muncă. Adică nu vorbim de copii sau pensionari. Tot așa, dacă nu mai înșel, statisticile spun că noi avem un deficit în România de 600.000 de oameni care ar trebui să mai intre în câmpul muncii. Or asta înseamnă 10% din cei plecați în străinătate.
Ok, să presupunem că jumătate din ei sunt extrem de bine ancorați acolo, în Germania, în Italia, și nu se mai întorc. Să mai presupunem că încă un milion-două mai încearcă să găsească siguranța și un cămin acolo. Dar totuși mai rămâne o cantitate fantastică de potențialul uman care ar putea fi atras, dar nu doar cu măsuri individuale de către Cluj, Sibiu, Oradea ș.a.m.d., ci poate cu un program mai coerent al guvernului, prin care să îi convingă să vină înapoi acasă. Între timp, vorbim de salarii și aici de 1000-2000-3000 de euro, în funcție de ce poate să facă fiecare și, per ansamblu, coșul acesta de cumpărături sau cum se va numi el e totuși mai acceptabil decât în orice altă țară. Mai ales când pui în balanță tot ce înseamnă chirii, asigurări ș.a.m.d. Mă refer la cheltuielile vieții.
Viorel Helju
”Acea siguranță pe care o ai în Sibiu nu o vei regăsi niciodată în mare parte din Europa”
În țară crește numărul de persoane asiatice, de imigranți din Asia, în special, care sunt văzuți acum nu doar în zone industriale sau în zone de backoffice, ci chiar în interfața cu clientul. Ce părere ai despre acesta, despre faptul că se importă forță de muncă asiatică sau, mă rog, din alte zone decât cele ale Europei?
Aș putea spune că am o părere foarte bună despre faptul că se importă forță de muncă. Și noi n-ar trebui să avem nimic împotrivă, din moment ce avem numărul cel mai mare de oameni plecați din țară, fără să avem o problemă fizică clară, gen dictatură, război. Ar trebuie să fim extrem de toleranți din acest punct de vedere, pentru că și noi suntem peste tot în Europa. Și nu suntem doar și cei mai buni, că mai avem și partea de uscături ale pădurii pe acolo. Deci, din punctul acesta de vedere, ar trebui să fim toleranți, în primul rând.
Iar apoi, eu zic că dacă guvernul ar face un program coerent, să se creeze un sistem de siguranță, lucrurile ar sta puțin altfel. Ce se întâmplă, de fapt? Tu când schimbi o țară, chiar și un oraș, cauți siguranță. Nu cauți altceva, în primă fază, ci siguranță pentru tine, pentru familia ta, pentru copiii tăi. Dacă această siguranță este cât de cât oferită într-o formă legală și juridică, eu zic că ar funcționa. Deci eu zic că un program coerent ar putea aduce, nu zic milioane înapoi, dar ar fi de mare folos și câteva zeci de mii.
Nici Germania sau Franța sau Italia nu mai este ceea ce a fost acum 20 de ani. Din punct de vedere al siguranței, Europa suferă foarte mult în ultima perioadă. Sunt destul de des în Germania, de minim 4-5 ori pe an, și văd aceasta de la zi la zi. Acea siguranță pe care o ai în Sibiu, plecând pe jos din Parcul Sub Arini până în centru, nu o vei regăsi niciodată în mare parte din Europa. Niciodată! Poate mai sunt izolat zone foarte-foarte sigure, dar eu nu am același sentiment de siguranță în Stuttgart, unde am locuit 10 ani, pe care-l am în Sibiu. Și asta nu o zic doar eu, ci o zic toți partenerii noștri din ultimii 10 ani de zile care ajung aici. Sentimentul de siguranță îl simți, nu-l comunici.
Să revenim la partea economică și de vizibilitate a orașului. Ai spus că nu suntem cunoscuți în afară…
Da, dar aceasta nu înseamnă că e un lucru rău. Nu suntem cunoscuți, ca multe sute sau mii de alte orașe mici și medii din Europa. Și atunci intervine rolul, evident, al autorităților, dar și a companiilor de specialitate, cum este a mea, de a identifica potențiali clienți și de a-i convinge că România, și Sibiu, în particular, este locul potrivit pentru investiția lor viitoare. Noi trebuie să beneficiem sau să profităm acum de fenomenul acesta pe care eu îl numesc ”deglobalizare”. Nu cred că există cuvântul, dar hai să îl numim așa, pentru că a fost zeci de ani propagată chestiunea aceasta: ”Totul se poate face oriunde în lume”.
Ne-am dat seama acum că nici hârtia igienică la propriu nu o mai putem avea, dacă cumva se blochează circuitul acesta al mărfurilor. Partea militară și politică a complicat și mai mult situația și acum vrem să producem totul local. Când zic local, mă refer Europa în Europa, America în America, Asia în Asia. Există, clar, această intenție, de a produce cât mai mult local. Și se face deja lucrul acesta. Și atunci, pentru a elibera supapa aceasta de presiune, dacă vrei, și financiară, a companiilor vest-europene care produc la alte costuri, țări ca Europa de Est trebuie să profite foarte mult de această perioadă.
Cum procedezi, concret, în a atrage companiile să vină la Sibiu? Le identifici, le ofertezi? Vorbim totuși despre informații care nu sunt la îndemâna oricui.
Așa e, nu sunt informații la îndemâna oricui. Lucrurile vin după 10 ani de muncă susținută, continuă. Totul se face offline la noi. Și anume, din network-ul creat peste ani și peste ani, ajung la alte persoane interesante. Îți dau un exemplu. În 2022 am deschis o nouă fabrică a unei companii care exista deja în județul Sibiu. Iar la această ceremonie de deschidere, managerul elvețian m-a întrebat dacă pot să am o discuție cu un alt prieten de-al lui, din aceeași regiune, care căuta la momentul respectiv o alternativă la Elveția, care trebuia să fie Portugalia sau Ungaria. Evident că fără nicio îndoială i-am prezentat tot ce înseamnă Sibiul din punct de vedere al posibilităților industriale, economice, al manpower-ului, a părții culturale, pentru că toate vin la pachet. Și după nici șase luni de zile l-am convins să lase și Portugalia și Ungaria și astăzi compania este înființată în Șură Mică. A început în septembrie activitatea, are primii 30 de angajați și merge mai departe.
E un exemplu de a căuta, convinge și aduce în țară o companie.
”Avem un atu fantastic. Elementul surpriză”
După această etapă, ce faceți în continuare?
Absolut tot! Prima fază este aceasta de a ne cunoaște, de a prezenta România și Sibiul. Și pot să spun că avem un atu fantastic. Știi care? Elementul surpriză. Deci elementul surpriză n-a dispărut nici după 24 de ani. Toată lumea care vine în România și în Sibiu se așteaptă la complet altceva. Probabil că nu-i ajută nici mass-media din străinătate, care nu prea discută despre Capitala Culturală Sibiu 2007 sau despre ce oferă din punct cultural Sibiul sau România, ci prezintă prepoderent ce nenorociri fac prin străinătate unii concetățeni de-ai noștri.
Începe faza de autorizații…
Investiția nu vine extrem de repede, în primă fază. Eu prima dată trebuie să ascult exact ce-și doresc ei, clienții. Da, să vedem dacă ceea ce își doresc ei se potrivește, nu se potrivește pentru noi. Au un produs care se potrivește în Sibiu sau nu au un produs care se potrivește în Sibiu. Aceasta durează câteva întâlniri. După care, evident, urmează minim două, trei, patru întâlniri în Sibiu cu mai mulți reprezentanți ai companiei, CEO, manager, manager de logistică de producție ș.a.m.d., cu care de obicei facem un tur al proiectelor deja efectuate de către noi, în funcție de profilul fiecăruia. Avem mai multe proiecte finalizate pe mai multe domenii, și atunci încerc să le fac un tur pe profilul lor, să facă un schimb de experiență cu companiile care deja sunt aici de ani sau zeci de ani de zile și să le dea ei un feedback. Eu pot să zic că sunt de partea celor care încearcă să îi convingă să vină aici. Dar e extrem de important să le dea un feedback neutru cei care sunt deja aici și muncesc de ani de zile.
Feedback-ul acesta de obicei nici măcar nu vine doar de la companiile din Sibiu, ci repet, având o relație fantastică cu clienții și prietenii noștri, vin la cerere și de la managerii din străinătate sau chiar de la proprietarii acestor companii, cu care avem o relație extrem de strânsă. Și atunci avem întotdeauna ușa deschisă pentru cei care încearcă să găsească aici un mediu potrivit pentru afacerea lor. Aceasta ne scutește pe noi de extrem de foarte multă muncă de convinge.
Ce caută o companie când vine într-o țară străină este nu forță de muncă, în primul rând, nu doar forță de muncă extrem de calificată, nu impozite de 16%, ci caută în primul rând siguranță. Ce oferim noi este siguranța și garanția unui parcurs deja efectuat de foarte multe ori. Nu bâjbâim, nu ne întrebăm ce facem.
Faza următoare este aceea cu terenurile, cu autorizațiile și instituțiile. De vreo 10 ani de zile, încercăm să cumpărăm cât mai multe bucăți de teren, să le comasăm, să creăm o suprafață generoasă, să intrăm într-o procedură de PUZ în primărie, ani de zile, și la final să putem să-i oferim clientului industrial un proiect posibil să fie executat mâine și nu în 2 ani, 4 ani. Necesitatea lui de a investi într-o altă țară este astăzi, nu este în 2028. Și atunci de ce avem noi nevoie este un spirit de maratonist. Adică încep astăzi și termin în 2028 următorul proiect. Ce fac astăzi, am început în 2018, poate sau 2019. Și aceasta cred că ne ajută foarte mult, că am înțeles că nu putem să facem de pe azi pe mâine chestiunile acestea.
A fost, evident, o perioadă mai grea la început. Doar am investit până am trecut de prima fază și n-am cules niciun folos ani de zile. Dar acum suntem un fel de perpetum mobile, în care ne mișcăm într-o zonă în care întotdeauna putem pregăti un proiect relativ repede. Repet, fiind pornit cu mulți ani înainte. 90% din proiectele care noi le-am efectuat până astăzi sunt făcute pe terenurile noastre, în sensul că am putut oferi garanția produsului până la capăt. Pentru că există extrem de multe chestiuni complexe în teren. Terenul nu e o bucată de pământ, și are o grămadă de documente de proprietate, care trebuie să fie coerente.
Și de ce mai ai tu nevoie într-o relație cu un client, mai ales străin, este coerență. Nu pot să zic astăzi că e la stânga și mâine la dreapta. Nu pot să zic că pot să fac asta în două luni și eu să fac în 10 luni. Nu pot să zic absolut nimic ce nu ar sta în picioare până la capăt. Și aceasta am reușit în decursul tuturor acestor ani, ca ceea ce promitem la început, să putem și oferi până la capăt. De aici și feedback-ul acesta pozitiv .
Ca ritm al investițiilor din partea celor ce vin spre Sibiu, ce îmi poți spune? Se menține constant acest trend, s-a diminuat, e îngrijorător?
Repet, nu prea vine nimeni spre Sibiu dacă nu îl aduci aici. În al doilea rând, e foarte important și de apreciat faptul că toate companiile care sunt aici se dezvoltă în continuare în cascadă. Deci în primul rând cei care sunt aici se dezvoltă în continuu și aceasta e o dovadă că e un mediu propice.
Pe lângă aceasta, clar că este sănătos pentru economie să se sprijine pe mai multe picioare. Sibiul nu este un mediu potrivit pentru pixuri sau hârtie de toaletă; nu se potrivește. Suntem deja o regiune relativ scumpă ca și nivel de salarizare și atunci foarte potrivite sunt acele investiții ale unor companii care livrează produse cu valoare adaugată mare.
Mai este o chestiune care, să zic așa, îmi place, pentru că având clar o concurență între companii în a-și păstra angajații, există un respect deosebit pentru angajați, se oferă condiții foarte interesante de către fiecare companie în parte. Avem un partener, tare drag nouă, care oferă inclusiv masaj la locul de muncă; câte un sfert de oră pentru cei care sunt stresați, tot felul de petreceri, activități, bonusuri ș.a.m.d., ceea ce este un lucru bun. Deci de departe nu suntem o zonă în care se exploatează forța de muncă.
Spuneai că Sibiul nu se pretează pentru orice fel de investiții. Ce alte domenii de activitate își găsesc locul aici?
Din punctul meu de vedere, Sibiul și-a creionat o imagine, chiar dacă nu este extrem de vizibilă, de un centru dedicat industriei din domeniul electronic. Fie că sunt senzori, că sunt piese pentru industria medicală, că sunt piese pentru industria de apărare ș.a.m.d. Deci cred că acesta este segmentul pe care noi ar trebui să mergem mai departe. Nu putem deveni toți centre IT, cum este Clujul. Nici nu vrem, de altfel, că nu se potrivește cu segmentul nostru. Dar se vede oricum o preocupare și în domeniul universitar și de învățământ în direcția aceasta. Se încearcă să se creeze și noi posibilități de a oferi studenți care să se potrivească în domeniul economic din Sibiu.
Există o colaborare strânsă între mediul economic, cel puțin zona vest, și Universitatea sibiană.
Viorel Helju
”Probabil că un dezavantaj al Sibiului este numărul relativ redus de locuitori pe care îl avem”
Am vorbit de avantaje. Care sunt dificultățile sau dezavantajele Sibiului în relația cu un potențial investitor?
Probabil că un dezavantaj mare la care trebuie să mai lucrăm, în mod coerent, este numărul relativ redus de locuitori pe care îl avem. Sibiul are astăzi cred că ceva peste 160.000 de locuitori. Doar în Sibiu, ca municipiu. Plus cei la limită cu municipiul. Deci suntem poate la 200.000 și un pic. Suntem extrem-extrem de mici. Unde este puțină populație, poți să atragi și puțină sau este și puțină forță de muncă și atunci este destul de diluată chestiunea aceasta. Noi nu suntem niciun oraș mic, niciun oraș mare și atunci ar trebui să decidem în ce direcție vrem să mergem. Cu siguranță ne-am decis că vrem să mergem pe direcția mai mare, pentru că viitorul PUG al orașului creionează premisele pentru chestiunea aceasta. Și ar trebui să creăm posibilitatea ca orașul, în 10 ani de zile, să ajungă în mod natural la 250.000 de locuitori.
Și, evident, este extrem de important învățământul. Deci ce se întâmplă acum poate s-a dezvoltat extrem de mult pe umerii investitorilor privați și pe școlarizarea lor internă avută de 20 de ani. Evident că se văd roadele. Sibiul este un oraș prosper, în care avem o multitudine de companii de succes, suntem într-o direcție bună, nu? Acum trebuie să pună osul foarte-foarte puternic și partea de de învățământ, care este este primordială, pentru că ea dă tonul în ce direcții se va dezvolta orașul în perioada următoare.
Mie mi se pare că ritmul din ultimii ani de zile este extrem de alert față de ce a fost înainte, din toate punctele de vedere. Cel puțin în ceea ce privește zona Zona Vest, în care se regasesc și mare parte din proiectele noastre. Eu de ce sunt, să zic, optimist mai mult decât ai crede? Pentru că întotdeauna compar Sibiul cu ceea ce se întâmplă în străinătate, în Germania sau în Elveția, în care am exemple concrete. Cunosc oameni care investesc în aceleași domenii ca și mine, și procedurile acolo sunt de două-trei ori mai complexe și mai lungi ca și timp. Suntem departe de un mod ideal de a funcționa, dar credeți-mă că nu există acest ideal niciunde.
Mai știi firme care fac același lucru, în Sibiu?
Nu mai cunosc nicio companie similară. Cu siguranță în București există nenumărate. În Sibiu, personal, nu cunosc. În sine, ceea ce vindem noi sunt proiecte complete, coerente și ce propunem noi este să oferim încredere și nu terenuri și hale. Modul nostru de funcționare este extrem de clar și transparent și nu oferim niciodată nimic din ce nu și-ar dori cineva. Deci practic întotdeauna începem prin a spune: ”Îți oferim pachetul A, B, C sau D și tu ai ocazia să alegi ce dorești tu din ele. Doar să știi că noi îți putem oferi toate serviciile, așa cum am oferit firmelor A, B, C sau D din oraș, pe care deja le-am le-am finalizat și tu ești liber să iei din aceste pachete ce ți se potrivesc ție”. Până acuma absolut toți au ales, să zic așa, pachetul all inclusive, pentru că este mult, mult mai eficient.
Viorel Helju
”Secretul cred că e unul singur: continuitatea proiectelor”
Cum vezi tu relația cu autoritățile? Cât e de ușor să te miști prin hățișul acesta birocratic?
Hai să îți pun secretul. Ne-am lovit de același scepticism, ca toți ceilalți, în anii trecuți. Țin minte că am trimis un mail către Primărie, prin 2017, în care am explicat că o să facem proiectul X, cu atâtea locuri de muncă, proiectul Y, cu atâtea locuri de muncă… Dar apoi le-am și făcut. Am făcut proiectul numărul unu, cu atâtea locuri de muncă, apoi proiectul numărul doi…
Cum facem asta? Foarte simplu și transparent. Întotdeauna avem nevoie de sprijinul Primăriei Sibiu sau al Consiliului Județean, pentru că clientul străin vrea să se asigure că ești conectat la mediul politic, că nu sunt despărțite ramurile acestea. Mai ales în alte țări sunt extrem de importante aceste aspecte. Să cunoască sau să știe că au suportul administrației locale. Și atunci primul nostru drum ̶ sau printre primele noastre drumuri ̶, după câteva discuții inițiale, este în funcție de unde se dorește să se investească, și astfel au loc întâlniri la Consiliul Județean, ori la Primărie.
Și întotdeauna, când am avut o solicitare de audiență pentru un proiect, clar am fost primiți și susținuți. Dar secretul cred că e unul singur: seriozitatea și continuitatea proiectelor. Pentru că, în sine, sintagma ”dezvoltator imobiliar” este rău famată în România. O poți pune lângă alte cuvinte extrem de grele. Or, ca să ieșim din zona aceasta, trebuie să dovedim că facem lucrurile cum trebuie. De exemplu, dacă te duci pe strada Bruxelles, vei vedea că cel puțin 40% din tot bulevardul respectiv a fost construit de către noi și partenerii noștri, în urma proiectelor pe care le-am derulat.
Lucrați cu firme sibiene?
Da, lucrăm exclusiv cu firme sibiene. Iar în momentul în care, de exemplu, antreprenorul general al unei companii a decis să lucrăm cu un consorțiu italiano-spaniol, subantreprenorii au fost tot din Sibiu. Deci pot spune că toate investițiile pe care le-am făcut noi s-au realizat cu sprijinul și cu suportul firmelor din Sibiu.
20 de tineri interpreți de muzică populară au trecut de prelesecțiile pentru Trofeul Festivalului-Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreţia Ciobanu” 2024.
Membrii juriului au decis că în cursa pentru Trofeul Festivalului să intre 20 de interpreți, printre care și medieșeanca Bianca Crețu.
Conform Regulamentului Festivalului, la preselecţie sunt admişi solişti vocali amatori, cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 ani. Fiecare concurent va interpreta două melodii specifice zonei pe care o reprezintă, dintre care una fără acompaniament orchestral (doină, baladă sau cântec doinit).
Vineri seara, în jurul orei 20.15, prin apel 112, a fost sesizată prezența unui colet suspect, un rucsac, lângă ATM-ul unei unități bancare de pe strada Emil Cioran, din municipiul Sibiu.
„La fața locului au fost dislocate de urgență echipaje de polițiști din cadrul I.P.J. Sibiu, în vederea asigurării perimetrului zonei, evaluării riscurilor și luării tuturor măsurilor pentru protejarea populației.
De asemenea, au intervenit și specialiști din cadrul S.R.I. pentru efectuarea controlului pirotehnic, fără a fi constatate riscuri la adresa ordinii și siguranței publice.
Rucsacul conținea produse de igienă personală și alimente”, a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Catherine, Prințesa de Wales, a dezvăluit vineri că a fost diagnosticată cu cancer și se află în „stadiile incipiente” ale tratamentului.
Anunțul, pe care prințesa l-a descris drept un „șoc uriaș”, a venit într-un mesaj video, notează CNN.
Vestea a venit la două luni după ce ea s-a îndepărtat temporar de viața publică, după ceea ce Palatul Kensington a spus la acea vreme că a fost o intervenție chirurgicală pentru o afecțiune abdominală non-canceroasă.
„În ianuarie, am suferit o intervenție chirurgicală abdominală majoră la Londra și, la acea vreme, se credea că starea mea nu este canceroasă”, a spus Catherine, în vârstă de 42 de ani, care este căsătorită cu moștenitorul tronului britanic, Prințul William.
„Operația a avut succes. Cu toate acestea, testele efectuate după operație au constatat că cancerul a fost prezent.
Prin urmare, echipa mea medicală a sfătuit că ar trebui să urmez un tratament de chimioterapie preventivă și acum sunt în fazele incipiente ale acelui tratament.
După cum vă puteți imagina, acest lucru a durat. Mi-a luat timp să mă recuperez după o intervenție chirurgicală majoră pentru a începe tratamentul.
Dar, cel mai important, ne-a luat timp să le explicăm totul lui George, Charlotte și Louis într-un mod potrivit pentru ei și să-i asigurăm că voi fi bine”, a spus Kate.
Perioada în care nu se vor aplica sancţiuni pentru cei care nu folosesc sistemul eFactura va fi extinsă cu două luni, până la 1 iunie, a anunţat, vineri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, pe pagina sa de Facebook.
„e-Factura: Extindem perioada fără amenzi până la 1 iunie. Încă de la începutul implementării sistemului RO e-Factura am pus accent pe o colaborare strânsă şi transparentă cu antreprenorii.
Nu am exclus că va fi nevoie de îmbunătăţiri, tocmai de aceea ne-am angajat să fim flexibili şi receptivi la feedback.
Dovadă că reprezentanţii mediului de afaceri au participat la şedinţele noastre şi au venit cu propuneri valoroase, care s-au şi implementat de-a lungul timpului. O nouă decizie care reflectă acest angajament este că am propus extinderea cu două luni a perioadei în care nu se aplică sancţiuni pentru cei ce nu folosesc sistemul.
Am pus astăzi în consultare actul normativ care reglementează acest aspect, pentru a fi adoptat în următoarea şedinţă de Guvern.
Aşadar, cei care nu ţin cont de termenul-limită de 5 zile lucrătoare pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura vor fi sancţionaţi de la 1 iunie 2024″, a scris Marcel Boloş.
El a menţionat că este o prelungire solicitată de mediul de afaceri, pentru a permite persoanelor impozabile să îşi continue adaptarea procedurilor/sistemelor pentru transmiterea facturilor.
„Cu această ocazie, ţin să îi încurajez pe toţi cei care nu utilizează e-Factura să profite de timpul suplimentar pentru a se adapta la noile reglementări, care au intrat în vigoare încă de la 1 ianuarie.
Tot astăzi, am trimis îndrumări în SPV care cuprind paşii de făcut pentru utilizarea sistemului către toţi cei care nu au raportat facturi până acum”, a adăugat Boloş.
Iată programul evenimentelor de sâmbătă și duminică:
1. Atelier pentru Copii: Da e Energetic – Construim Prietenii
Categorie: Atelier pentru Copii
Vârstă recomandată: 3-5 ani
Organizator: Planeta lui Da
Locație: Strada Ana Ipătescu, nr. 2
Ora: 10:00 – 11:30
Descriere: În cadrul acestui atelier, copiii vor explora conceptele de prietenie, diversitate și comportament social. Activitățile includ construirea de turnuri bazate pe diverse comportamente și explorarea interacțiunilor sociale prin trasee cu mașinuțe.
2. Târgul „Semințe cu Suflet” la Muzeul ASTRA
Categorie: Comunitate & Grădinărit
Organizator: Muzeul ASTRA
Locație: Strada Bastionului, nr.6 A, la Bastionul Soldisch
Ora: 12:00 – 18:00
Descriere: Pasionații de grădinărit sunt invitați să descopere Târgul „Semințe cu Suflet”, unde vor găsi sfaturi și îndrumări pentru o grădină bogată în legume, fructe și plante ornamentale.
3. Fotbal Liga a IV-a: ACS LSS VOINTA SIBIU vs. AFC VOINTA Dumbrăveni
Categorie: Sport
Organizator: ACS LSS VOINTA SIBIU
Locație: Strada Oborul de Vite
Ora: 14:00 – 16:00
Descriere: Echipa locală Vointa Sibiu se întâlnește cu AFC Vointa Dumbrăveni pentru o partidă de fotbal plină de pasiune și susținere din partea fanilor.
4. Atelier de Respirație Holotropică la Soanro Circle
Categorie: Atelier
Organizator: Soanro Circle
Locație: Strada Crișanei 15
Ora: 15:30 – 20:00
Descriere: Experimentează o călătorie către întregire prin Respirația Holotropică. Facilitatorii Bogdan Grigoraș și Claudia Constantin te vor ghida într-o călătorie profundă în conștiința ta.
5. Ora Pământului și Cantus Mundi la Casa Altemberger – Muzeul de Istorie
Categorie: Comunitate & Muzică
Organizator: Casa Altemberger – Muzeul de Istorie
Locație: Strada Mitropoliei, Nr. 2
Ora: 20:30 – 21:30
Descriere: Alătură-te copiilor din corurile și ansamblurile Cantus Mundi pentru a marca Ora Pământului prin cântec și solidaritate cu mediul înconjurător.
6. Stand Up Comedy Show: „Teo, Vio și Costel – 20 de ani de comedie în 40 de orașe”
Categorie: Stand Up Comedy
Organizator: Centrul Cultural „Ion Besoiu”
Locație: Str. Emil Cioran nr. 1A,
Ora: 19:00 – 21:00
Descriere: Trio-ul de comedie Teo, Vio și Costel sărbătoresc 20 de ani de glume și distracție. O seară plină de râs și voie bună te așteaptă!
DUMINICĂ
Atelier creativ | Flori din post-it PENTRU COPII
Gazdă: Shopping City Sibiu Soseaua Sibiului 5, Șelimbăr
Data și ora: Duminică, 24 Martie 2024 17:00 – 20:00
Duminică, pe 24 martie, între orele 17:00 -20:00, vino de la mic, la mare să ne distrăm și să creăm flori din post-it-uri la atelierul nostru creativ! În această experiență plină de culoare, copiii vor învăța să transforme foi simple de post-it în flori delicate și frumoase.
Drumeție în Colinele Transilvaniei: Valea Viilor – Mediaș
Traseu: Mediaș – Mediaș
Dificultate: Ușor
Descriere: Drumeție de 15 km, cu start din Mediaș spre Valea Viilor și retur. Vizităm biserica fortificată UNESCO și explorăm peisajele împrejurimilor.
Ora 9:30, Gara Mediaș (Str Unirii). Plecare cu microbuzul spre Valea Viilor.
Filmul „2020” are premiera oficială astăzi, 22 martie, la Sibiu. O echipă formată din regizorul Bobby Bărbăcioru și actorii din rolurile principale, Silviu Geamănu, Puiu Lăscuș și Cezar Curteanu, va fi prezentă la CineGold, pentru întâlnirea cu publicul sibian. Producția cinematografică „2020”, un lungmetraj cu o exprimare comică, dar și dramatică, a intrat pe marile ecrane din România începând din 15 martie 2024.
Producția regizorului Bobby Bărbăcioru este un testimonial care amintește despre începutul unei ere contradictorii și iraționale, pe care am trăit-o cu toții.
„2020”celebrează umorul inerent românesc, evidențiind talentul de a râde în fața marilor provocări istorice într-o poveste ce reflectă spiritul nostru de supraviețuire și reinventare în vremuri critice. Nu în ultimul rând, filmul vorbește despre fragilitate și vulnerabilitate umană, tratate într-o cheie vibrantă, cu accente tragicomice.
Avanpremieră la Paris
Avanpremiera de la Paris din 29 februarie a rulat cu sala plină, având un succes neașteptat.Echipa Vent D’ Est Films, alături de actori, invitați si personalități din lumea culturală, s-au bucurat de o seară vibrantă, plină de râsete pe cinste. Irina Margareta Nistor a fost invitatul special al serii în calitate de ambasador și prezentator al filmului, însoțită de oameni de cultură, susținători ai artei precum Simona Miculescu (UNESCO) și creatoarele de conținut Roxana Erdei și Carmen Nișcov.
La granița dintre comedie neagră și tragicomedie cu accente burlești și chiar suprarealiste, filmul „2020” te introduce în povestea plină de aventuri a lui Max și Gelu. Doi români descurcăreți, reveniți în țară în primele zile ale pandemiei, declanșând un vârtej amuzant și intrigant. Filmul oferă o satiră captivantă și ilară, abordând aspecte surprinzătoare ale pandemiei.
„2020” este o mărturie întunecată a acestei ere post-adevăr în care trăim și murim. O cronică plină de umor asupra puterii mass-media și a consecințelor dezinformării și conspirațiilor, chiar și de la prieteni bine intenționați și familie. Până la un punct, Max și Gelu reprezintă omul obișnuit, din orice parte a planetei, încercând să dea sens lumii cuprinse de pandemie. Iar după, filmul (anul 2020) o ia complet razna. Pentru a o cita pe Anaïs Nin, <nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci le vedem așa cum suntem”, declară regizorul Bobby Bărbăcioru despre filmul său.
Despre distribuție
Distribuția a fost atent selecționată pentru a aduce autenticitate personajelor. Silviu Geamănu, Puiu Lăscuș, Cezar Curteanu, Simona Măicănescu, Ruxandra Șerban, Boris Melinti, Florin Roată, Marius Stanciu, Alexandra Băcăoanu și Adrian Ionescu contribuie la povestea cinematografică, conectând publicul la emoții autentice și povești relevante.
Filmul, cu scenariul realizat de Gareth Brookes și Bobby Bărbăcioru, are o imagine semnată de Dragoș Bărbăcioru și o scenografie concepută de Cezar Curteanu. Coloana sonoră este produsă de Greg M. Johnson și Kyle Kirkpatrick, iar sunetul creat de Ionuț Geadău și George Geadău completează această echipă dedicată.
Scurtmetrajul „Remisivir” a fost selectat la nenumărate festivaluri de prestigiu, inclusiv Santa Barbara International Film Festival, unde a fost semifinalist, iar scurtmetrajul a câștigat premiul Remi Gold la festivalul de film de la Houston.
Vent D’ Est este casa de producție a filmului „2020”, un start-up francez axat pe producția de filme inspirate din povești est europene. Fondată în 2022 de antreprenoarea și actrița Ruxandra Șerban, împreună cu antreprenorul Frederic Lasnier, compania s-a extins în 2023 prin adăugarea altor parteneri de business din Franța, România și Republica Moldova, inclusiv Benjamin Cernes, Marius Istrate, Eric Gouin, Elena Gouin, Alexandre Mironesco, Frederic Malot, Cornel Fătulescu, și alții. Vent D’Est continuă tradiția unor producții remarcabile precum „Love Building”, „Alt Love Building”, „Două Lozuri”, „Secretul lui Zorillo”, „Dragoste pe muchie de cuțit” și „Încă Două Lozuri”.
Compozitorul și interpretul Nicu Covaci, în vârstă de 76 de ani, a fost operat de urgență pe creier la Timișoara, în cursul zilei de vineri.
Potrivit medicilor, operația a decurs bine, iar evoluția stării de sănătate a lui Nicu Covaci este bună.
Acesta este încă intubat, pe secția AȚI a Spitalului Județean, însă ar putea fi detubat în următoarele ore.
Diagnosticul pus de specialiștii de la Secția de Neurochirurgie, conduși de medicul Horia Ples, a fost proces expansiv intracranian, anunță newsweek.ro.
Printr-o intervenție care a durat aproximativ 6 ore, a fost extirpată chirurgical o tumoră de pe creier, iar mostre din formațiune au fost trimise la laborator,
Problemele de sănătate ale lui Nicu Covaci au apărut în urmă cu aproximativ două săptămâni, atunci când liderul trupei simbol a Timișoarei a început să simtă că îi amorțește fața.
Apoi a început să îi fie afectată vederea. Atunci a hotărât să îşi facă un RMN, iar rezultatele indicau o problemă gravă.
Baltur Sib, o companie impusă pe piața de sisteme de încălzire centrală, și-a inaugurat astăzi noul sediu (Sibiu, ieșirea spre Mediaș). Cu o prezență peste 20 de ani lider al unui grup de companii cu același proprietar, Baltur Sib a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare.
La inaugurare au participat, alături de Simion Stoichiță, Director General, Astrid Fodor, Primarul municipiului Sibiu.
În cuvântul său, Directorul General Baltur Sib, Simion Stoichiță, a declarat: ”În 26 de ani, am lucrat în toate județele țării, dar sibienii sunt oameni de cuvânt, își fac treaba foarte bine și asta ne onorează. Mulțumesc constructorilor, firme românești, care au executat lucrări de foarte bună calitate și au respectat termenele contractuale. Sibienii sunt oameni de cuvânt, și fac treaba foarte bine și asta ne onorează. În sală se găsesc proiectanții (e vorba de arhitect, rezistențist) , tot sibieni, care au gândit o lucrare extraordinar de frumoasă. Sunt firmele care au făcut finisajele, dotările, compartimentările, tot ce ați văzut, cărora le mulțumesc pentru contribuție. Nu în ultimul rând, trebuie să găsesc colegilor, care s-au implicat să ne putem dezvolta. Și ne-am dezvoltat din surse financiare proprii. Nu ne oprim aici. Aceasta e o etapă care ne permite să ne dezvoltăm mult mai mult”.
Astrid Fodor, Primarul Sibiului a ținut precizeze : ”Eu de fiecare dată mă duc cu plăcere la astfel de evenimente, pentru că eu consider că aceste companii sunt parteneri administrației locale în dezvoltarea orașului. Fără aceste firme, orașul nu se putea dezvolta. Ne aducem aminte cum arăta orașul când era plin de șomeri și când industria stătea, și cum arată acum orașul. Nicio administrație dacă nu are economie puternică, nu poate performa. Depinde însă de cum gestionezi un buget. Poți să îl risipești pe tot felul de prostii, dar la nivelul Primăriei Sibiu am gestionat acest buget strategic. Și se vede în dezvoltarea orașului. Așa ați făcut și d-voastră, strategic. În 26 de ani ați crescut sănătos. Am participat la multe deschideri de sedii, dar acesta se poate compara cu oricare sediu al oricărei companii străini. Și pentru asta vreau să vă felicit”.
Despre Baltur Sib
BALTUR SIB este liderul unui grup de companii care au același proprietar și care îndeplinește și calitatea de antreprenor general în pregătirea și adjudecarea unor lucrări. În cadrul grupului funcționează alte două societăți și anume EUROCONFORT SRL și SIMSIB SRL, care execută efectiv lucrările adjudecate și care au personalul necesar specializat pe meserii de execuție.
Obiectul de activitate al firmei este structurat astfel:
• elaborarea de studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru centrale și instalații termice; • proiectarea și execuția instalațiilor de utilizare a gazelor naturale și biogaz, presiune medie, redusă și joasă; • importul și comercializarea echipamentelor termice, de ventilație și aer condiționat; • lucrări de montaj și instalații, automatizări, inclusiv rețele de apă potabilă și canalizare, stații de epurare; • panouri solare și fotovoltaice; • puneri în funcțiune și service în garanție și post garanție; reparații curente și capitale.
BALTUR SIB oferă partenerilor de afaceri și clienților săi o gamă foarte variată de echipamente termice, având furnizori stabili și puternici. Importă din Italia toată gama de cazane de încălzire, din oțel sau fontă, cu două sau trei drumuri de fum, în condensație, cazane de abur de joasă, medie și înaltă presiune, cazane cu funcționare pe combustibil solid (lemne, peleți, cărbune, biomasă), motoare termice și turbine în cogenerare, chillere și centrale de tratarea aerului etc. Realizează centrale termice la cheie, oferind toate echipamentele necesare, dar si lucrările de montaj și instalații termice, electrice și de automatizare.
