Referitor la sesizările primite prin Sistemul 112, precizăm faptul că 2.000 dintre aceste apeluri nu s-au confirmat, motiv pentru au fost aplicate peste 700 de sancțiuni contravenționale pentru apelare abuzivă sau falsă, în valoare de aproximativ 1.000.000 lei”, se arată în bilanțul anual al IPJ Sibiu.
Este atenționare de ceață pe mai multe șosele din Sibiu, dar și alte 4 județe, luni dimineața.
Ceața reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri, pe raza județelor Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.
În condiții de ceață, cu vizibilitate între 150 și 200 metri se circulă și pe Autostrada A1 Sibiu – Deva pe tronsoanele kilometrice 265-268 și 370-373, precum și pe Autostrada A10 Sebeș-Turda.
„Recomandăm conducătorilor auto să circule cu atenție, asigurându-se foarte bine înainte de fiecare manevră pe care o efectuează, să mărească distanța de siguranță între autovehicule, să evite depășirile riscante și să adapteze viteza la condițiile de drum, adoptând o conduită preventivă pe tot parcursul traseului!
Pe timp de ceaţă, în afară de reducerea vitezei, mărirea distanţei şi folosirea corespunzătoare a luminilor, în ceea ce priveşte autostrăzile trebuie respectate şi alte reguli specifice, respectiv:
nu opriţi pe benzile de circulaţie şi pe banda de urgenţă!
în cazul unei defecţiuni tehnice, porniţi luminile de avarie, echipaţi-vă cu vesta reflectorizantă, scoateţi pasagerii din autovehicul în afara părţii carosabile şi amplasaţi triunghiurile reflectorizante, unul după celălalt, la distanţe mai mari”, transmite Centrul Infotrafic.
Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, recomandă persoanelor care fac achiziţii online să verifice dacă operatorul economic este de încredere, confirmând datele de înregistrare ale companiei şi verificând feedback-ul şi reclamaţiile primite online.
Într-o postare pe o reţea de socializare, Anghel oferă Câteva sfaturi utile pentru siguranţa în online.
„Afacerile legitime acceptă în general plăţile electronice cu cardul şi nu solicită transferuri de bani.
Neacceptarea plăţii cu cardul este suspectă; Introduceţi contul bancar sau datele cardului pentru efectuarea plăţii doar pe o pagină web securizată.
O pagină web securizată va avea https:// la începutul denumirii afişate în bara de adrese şi o imagine cu un lacăt închis în browser; Nu trimiteţi niciodată contul bancar sau datele cardului prin e-mail, SMS sau mesagerie instant; Nu dezvăluiţi informaţii personale unui comerciant online”, sfătuieşte Anghel cumpărătorii.
Pentru protejarea informaţiilor, directorul general al ANPC recomandă verificarea dacă o afacere este legitimă – online sau telefonic.
„Asiguraţi-vă că website-ul este sigur. Căutaţi imaginea unui lacăt şi https:// în bara de adrese; Nu împărtăşiţi informaţii care ar putea fi folosite pentru a vi se ghici parolele şi fura identitatea.
De exemplu, nu folosiţi data naşterii ca parolă; Asiguraţi-vă că aveţi instalate pe toate dispozitivele personale, inclusiv pe laptop, tabletă şi telefon, o soluţie împotriva programelor malware şi un software antivirus; Asiguraţi-vă că le menţineţi actualizate; Nu vă trimiteţi niciodată datele bancare sau datele cardului de credit prin e-mail”, se spune în postarea de pe Facebook.
În vederea protejării dispozitivelor, cumpărătorii sunt sfătuiţi să seteze întotdeauna o parolă, un cod PIN sau un cod de acces pentru a opri alte persoane să le folosească dispozitivele.
De asemenea, trebuie actualizate aplicaţiile şi sistemele de operare de îndată ce sunt versiuni noi disponibile.
„Puteţi utiliza funcţia de actualizare automată a dispozitivului dvs. în acest scop”, subliniază Paul Anghel.
În plus, cumpărătorii online trebuie să se asigure că dispozitivul lor nu se conectează automat la noi reţele wifi fără permisiunea lor expresă. În cazul conectării la reţele necunoscute sau reţele wifi publice, aceştia trebuie să evite să introducă orice informaţii confidenţiale sau sensibile, cum ar fi nume de utilizator, parole, datele cardului.
„Instalaţi aplicaţii doar de la furnizori de încredere. Pentru parole, utilizaţi o combinaţie de majuscule, minuscule, numere şi simboluri.
Parolele lungi sunt puternice, gândiţi-vă mai degrabă la fraze decât la parole. Nu folosiţi aceleaşi parole pentru conturi diferite.
Nu deschideţi ferestre pop-up suspecte sau faceţi clic pe linkuri sau ataşamente din e-mailuri sau mesaje text de la persoane pe care nu le cunoaşteţi.
Nu răspundeţi la apeluri telefonice care vă cer să acceseze de la distanţă calculatorul dumneavoastră – închideţi imediat apelul.
Fiţi precaut la orice solicitare neobişnuită de a plăti pentru bunuri sau servicii pe care nu vă amintiţi să le fi cumpărat.
Puteţi fi tras la răspundere legal dacă furnizaţi datele de plată unei surse implicate în activităţi frauduloase – verificaţi întotdeauna dacă beneficiarul plăţii este legitim.
Nu deschideţi e-mailuri de la persoane pe care nu le cunoaşteţi.
Verificaţi e-mailurile care pretind că provin de la prieteni sau de la membri ai familiei, asigurându-vă că adresa de e-mail este corectă”, mai spune oficialul ANPC.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Sportului Militar, marcând data constituirii Consiliului Internațional al Sportului Militar (C.I.S.M.), studenții de la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu au demonstrat unitatea și spiritul sportiv în cadrul unei serii de activități desfășurate în incinta instituției.
Tinerii militari au participat la diverse competiții și evenimente sportive organizate special pentru această ocazie. Aceste inițiative nu doar sărbătoresc importanța și contribuția sportului în rândul militarilor, dar și promovează spiritul de echipă între militari.
Lucrările de reabilitare la unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România sunt aproape finalizate.
În acest an se vor finaliza lucrările de modernizare la Transapuseana, drumul care străbate Munții Apuseni prin Țara Moților și care oferă peisaje spectaculoase.
Primul lot în lungime de 43 de kilometri, între Aiud și Ponor, a fost recepționat în luna decembrie 2023.
Lotul 2, de 35 de kilometri, între Ponor și Bucium, va fi finalizat în prima jumătate a anului 2024.
Traseul străbate Țara Moților, zonă cu peisaje pline de farmec și atracții turistice locale. Este un proiect de peste 73 de milioane de euro, finanțat în proporție de 80% din fonduri europene.
Drumul, în lungime de 78 de kilometri, face legătura între municipiul Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74).
Skandenbergul nu e un sport extrem de cunoscut în România. Și cu atât mai puțin în Sibiu. Nu mulți dintre noi au auzit că undeva prin sălile de sport sau apartamentele orașului de pe Cibin se practică acest sport care măsoară ”bărbăția” masculilor din zonă. Deși am fi tentați să asociem această practică cu barurile și cu berea, skandenbergul e mai mult de atât.
Am avut ocazia zilele trecute să cunosc un loc unde oamenii îmbină dragostea de sport cu performanțele. E seară, opt-opt și ceva, când intru pe ușile sălii de sport, unde trebuie să mă întâlnesc cu ”lupii”, băieții (și fetele) care își pun la încercare brațele pentru un loc pe podium. Întâlnirea a fost la 8:30, însă mi-am propus să ajung mai repede. Întotdeauna fac aceasta, pentru că vreau să mă încarc cu energia locului înainte să dau drumul la povești.
Întreb de ”Clubul Lupilor”. O domnișoară se uită la mine, îmi spune: ”O parte din băieți sunt sus” și îmi dă o cheie, cu indicația de a merge la vestiare să-mi las lucrurile. Am intrat buimac. Nu mai frecventasem până acum un asemenea loc. Băieți care mai de care mai musculoși, transpirați, se uitau la mine, eu la ei, mă simțeam ca într-un film cu Sylvester Stallone. Nu-l anunț pe băiatul cu care am vorbit că am ajuns. Mă reazem de un dulap și observ cum mișună sportivii pe lângă mine. Am stat acolo, gură cască, până dau cu ochii cu un băiat ce purta un tricou pe care scria ”Clubul Lupilor”. Îl întreb: ”Faci parte din Clubul de skandenberg?” Îmi confirmă. Îl mai întreb: ”Unde e șeful haitei?” Îmi spune să vin după el. Îl urmez, până ajung într-un loc ce emana forță și aburi de transpirație: băieți, fete, trăgeau de zor cu forță la aparate. Am așteptat câteva minute gândindu-mă: ”Oare de unde găsesc acești oameni forța să se ridice din pat să muncească, în timp ce alții zac ca sardinele în conservă?”.
Alexandru Străuțiu
În scurt tip apare Alexandru Străuțiu, un tip foarte prietenos. Acesta m-a luat și m-a purtat prin toată sala de sport, până au ajuns ceilalți ”lupi”. Mă întreabă: ”Faci sală?” Nu știu ce a fost cu curiozitatea aceasta…
Mi-a făcut un tur prin imensa sală, iar pentru că locul vuia a rap american, asociat cu tot felul de alte zgomote, în special de aparate, ne-am retras spre vestiare, unde a început să-mi spună povestea lui.
De la ignorant, la performer
Alex a ținut de la început să menționeze că nu el e președintele clubului, ci reprezentantul lui, ”marele lup alfa” fiind Nicolae-Lucian Lup. ”Sportiv din naștere, aș putea spune, această pasiune pentru skandenberg am început-o acum aproximativ 14 ani. Eram prin liceu, când am început să fac sală, iubeam mișcarea. După cam un an de când am început să-mi lucrez intensiv trupul, a venit cineva la mine în timp ce făceam ceva exerciții de antebraț. S-a uitat la mine, eu la el, și m-a întrebat dacă fac skandenberg. Nu am mai avut contact cu așa ceva. Auzind asta, m-a provocat la un meci demonstrativ în sală. Am acceptat, pentru că oricum nu aveam nimic de pierdut. Ne-am pus la masă, și-a încleștat mâna de a mea, iar eu încercam să trag, m-am chinuit câteva minute, dar nu am clintit nimic la el, parcă avea brațul prins în ciment. Însă după mai mult timp de așteptare, ”m-a dat” și mi-a spus că sunt bun. Nu am știu ce să cred, mă uitam la el și mă gândeam: “bine, eu sunt bun, dar cum? Nu am mișcat nimic la omul ăsta”. M-a văzut nedumerit, așa că mi-a spus: ”Păi ești bun, dar nu știi să-ți folosești forța pentru sportul ăsta”. M-a pus pe gânduri. Am cumpănit un pic la cele spuse. Ulterior, m-a chemat la un antrenament oficial, oficial însemnând la cineva acasă, pe vremea aceea. Nu existau sedii pentru un asemenea sport. Am acceptat, normal. M-am dus și m-am lăsat purtat de acest val la noutății și competiției. Acolo l-am cunoscut pe Vali Bădescu. Cu el am început să învăț tehnici speciale, să progresez pe ele și ușor-ușor, după ore de antrenamente, am început să particip la concursuri”.
Îl priveam cu admirație, în timp ce zeci de băieți veneau și treceau pe lână noi, tot salutându-l pe Alex, și implicit pe mine. Deh, eram băiatul ce stătea de vorbă cu Instructorul și reprezentantul lupilor. A continuat povestea, spunând că tot în acea perioadă a participat la primele campionate. ”Primul meu concurs național a fost la 17 ani, la Palatul Copiilor din București. Îmi amintesc de parcă a fost ieri. Pentru că am avut frustrări, n-am obținut nicio medalie. Am cumpănit un pic, dar știam că nu de forță duceam lipsă, ci de experiență. Dar au trecut anii și am început să mai și iau podiumuri. Am început cu un loc trei pe brațul stâng, apoi am continuat cu locul doi pe ambele brațe. Pe urmă am ieșit vice-campion național. Am fost extaziat, dar mereu îmi spun că pot mai mult. Recent am intrat în lotul național. E o mândrie să reprezint România, desi aceasta nu prea ne ajută“, mărturisește sportivul. ”La început ne strângeam la alții acasă, după cum am mai spus, dar cu timpul am început să ne organizăm ulterior pe cluburi, își întregește povestea Alex. Așa că acum patru ani a pornit “Clubul Lupilor“. Ca să ne dăm startul, am creat și un eveniment care să devină ulterior emblematic pentru noi: “Cupa Lupilor“. La prima ediție au venit 70 de oameni din toată țara. Am rămași uimiți. Cine ar fi crezut că sunt atâția iubitori a acestui sport? Fiecare în parte a fost binevenit. La ediția doi am avut o locație mai mare, am făcut-o într-un mall, și au venit un număr de 90 de persoane, semne că evenimentul nostru a devenit tot mai popular. La ediția trei, anul trecut, am vrut să mergem un pic mai departe, să evoluăm, și am făcut un camapionat pe trei sporturi. Cele trei sporturi au fost skandenberg, împins la piept și îndreptări-debit, sporturi nu prea cunoscute, dar care au avut succes. La un Campionat Național se strâng între 300 și 400 de oameni. Dar, din păcate, nu prea avem spectator. Chiar am ridicat această problemă în federație. Părerea mea este că ar trebui să schimbăm un pic regulile și să nu facem demonstrațiile doar în spații cu scenă, mai ales când avem spectatori. Ar trebui să mergem într-un spațiu mai mare, cum ar fi într-o casă de cultură. Cât despre vânzare de bilete, e absurd, acest sport nu are renumele necesar ca să plătească cineva să îl vadă, deși sportul e spectaculos. La ediția trecută oamenii s-au îmbulzit în jurul nostru, lumea era curioasă “, mi-a relatat Alex.
Skandenbergul, un joc al respectului reciproc
Dar totuși… Cum decurge un meci de skandenberg? Cât durează în medie?, l-am întrebat și, ca să-mi arate, m-a dus în sala lor de antrenament, căci se făcuse și ora de întrunire a echipei. Am plecat din vestiar, am urcat niște scări, și la mese, pe același ritm de rap american, băieți – și spre surprinderea mea, și poate și a dumneavoastră -, fete, își măsurau fiecare priceperea la mese de skandenberg. M-am uitat la Alex, el la mine și mi-a zis să mă pun la o masa de joc cu el. Am acceptat bucuros. Și cum ne încleștam mâinile, a început să mă lămurească: ”Meciul poate dura între o secundă și 5 minute. Recordul de durată a fost acum doi ani, parcă cinci minute, până când unul dintre concurenți a făcut o greșeală de cot. Ca să înțelegi mai bine, atunci când ridici cotul sau îl scoți în afara cotierei, se consideră greșeală. La două astfel de greșeli te scoate afară arbitrul. Sunt ca și cartonașele galbene. La o greșeală ai cartonaș galben, la două ai pierdut meciul. Jocul decurge în felul următor: Se duc ambii sportivi la o masă , se salută, de regulă, cu mâna opusă celei cu care trag. Dacă tragi cu dreapta, te saluți cu stânga, și vice versa. Ca observatori, sunt doi arbitrii la masa: unul principal și unul secund, care ajută. Arbitrul principal are responsabilitatea de a așeza concurenții într-o poziție corectă a brațului, a încheturii, le îndreaptă mâinile din toate punctele de vedere: înălțimea, centrul mesei, toate detaliile acestea. După, se dă startul: “ready go”, și concurenții dau tot ce-i mai bun din ei. Meciul se poate finaliza prin prin ceea ce înseamnă că încheietura adversarului a atins nivelul padului, jos, sau prin greșeli. Greșelile sunt de mai multe tipuri. Cele mai frecvente cele de cot, cum am mai spus, dar pot să fie staturi false adunate, poate să fie mișcare în priză de arbitru… Există un regulament stufos“.
În timp ce îmi explica, dădeam ce-i mai bun din mine. Brațul meu de ziarist, care ține pixul și laptopul în mână, contra brațului antrenat al instructorului: era clar cine va învinge. La meci, Alex ”m-a pus”, normal! Dar mi-a zis că sunt destul de puternic și că i-ar plăcea să fac parte din echipa lui. Nu știu dacă a fost serios sau a spus-o doar să mă simt bine, ar eu aș prefera-o clar pe prima variantă.
De ce se apucă oamenii de sportul acesta?, l-am întrebat. ”Pentru bani, sigur nu! Pentru că nu se prea câștigă din asta. Cred că din aceleași motive pentru care se apucă oricine de orice sport. Pentru socializare, să zicem. Găsești o mulțime de oameni frumoși aici. De exemplu, la primul Campionat Național am avut ocazia să-l cunosc pe Valahu. Eram doar un puști pe atunci, care a făcut o poză cu el. Acum am ajuns amândoi să conducem cluburi. E uimitor cum se așază lucrurile! Ne mai vedem pe la evenimente, suntem amici, pot spune, e cu adevărat un munte de om, dar și de dragoste și voință. Skandebergul este un sport al brațelor și a voinței. Contează foarte mult și forța musculară, greutatea își spune și ea cuvântul, dar voința e foarte importantă.”
”Principalul obiectiv pentru noi este să dăm României campioni”
Clubul Lupilor este format din aproximativ 40 de membri. I-am văzut în mare parte: băieți vânjoși, dar și trei fete. Cel mai tânăr membru are 13 ani, iar cel mai matur, 51. Cei mulți dintre membri au câștigat medalii la campionate. Am stat de vorbă cu mai mulți dintre ei. Sunt cu adevărat campioni, au încrederea și mentalitatea potrivită, plus că sunt ca într-o familie. “Încercăm să evoluăm de la un an la altul. În fiecare an ne-am mărit numărul de sportivi și numărul de medalii, avansăm constant în clasamentul național. După mine, principalul obiectiv pentru noi este să dăm României campioni”, concluzionează Alex.
I-am lăsat sportivi să se antreneze și am plecat spre alte povești și povestiri. Următorul campionat, unde vor participa sportivii, va fi pe la sfârșitul lui martie. Cât despre ”Cupa lupilor”, nu au stabilit încă o dată fixă la care va avea loc. Cei care doriți să vă alăturați ”haitei”, îi găsiți pe Facebook: ”Clubul lupilor”.
În Filocalia 1, Sf. Marcu Ascetul spune: „Din fum cunoaștem materia care mocnește înăuntru”. Un cuvânt înțelept, pentru că din fumul degajat se poate face diferența, când arde, de exemplu, tămâia și când arde cauciucul. Dar, mai exact, Sf. Marcu Ascetul se referă la „materia” credinței care, așa cum spune Sf. Ap. Petru, va fi lămurită prin focul încercărilor (I Petru 1, 7). Iar „fumul” care se va răspândi din focul încercărilor va arăta elocvent, ce fel de „materie” are credința noastră.
Acest „fum” al focului credinței noastre ne urmărește pe toți, oriunde ne-am afla și oricine am fi. El nu poate fi nici camuflat, nici „împachetat”, pentru că, dincolo de voința noastră, se întinde nestingherit, dând pe față, cu veridicitate maximă, „stofa care mocnește înăuntru” nostru. Iar fumul, ca și stofa, e diferită de la om la om.
În mod asemănător, Mântuitorul a descoperit „stofa” femeii cananeience. Din focul încercării ei țâșnea un „fum” ca o mireasmă. Era strigătul ei insistent după ajutor. De aceea Mântuitorul S-a oprit și a stat de vorbă cu ea, motivând refuzul Lui aparent. Atunci femeia, asemănându-se câinilor, s-a smerit și a spus celebra replică: „Și câinii mănâncă din firimiturile ce cad de la masa stăpânilor lor”. După care, firește, a urmat minunea vindecării fiicei ei.Astfel, femeia cananeiancă s-a dovedit a avea o „stofă” deosebită. Din „fumul” inimii ei arse de durere s-a cunoscut ce fel de om era.
„Fum” în slavonește se traduce cu „sfară”. Termenul se întâlnește în proverbul „a da sfară (nu sfoară!) în țară”, adică a da de veste. Pentru că, în trecut, prin fum se anunțau invaziile turcești. Acum, unind cuvântul Sf. Marcu Ascetul cu proverbul românesc, am putea spune așa:Stofa credinței noastre se lămurește prin focul încercărilor, iar „o stofă precară dă sfară amară, în țară. Doar stofa țesută cu zel dă fum care suie la cer”.
Președintele PNL Sibiu, Raluca Turcan, a prezentat beneficiile programelor de investiții publice derulate cu finanțare guvernamentală, pentru județul Sibiu, ce se ridică la 2 miliarde de lei, doar prin fonduri venite de la Guvern, fără a lua în calcul cele europene. Este vorba despre programele PNDL și Anghel Saligny.
„Noi, liberalii, am susținut tot timpul că pentru a crește standardul de viață al sibienilor este necesar să aducem în județ nu numai investiții străine de calitate, ci și investiții publice materializate în drumuri rapide și moderne, trotuare refăcute, școli reabilitate, spitale dotate, rețele de utilități la care doar am sperat și astăzi, în cele mai multe situații, acestea sunt realizate. Amintesc că județul Sibiu este unul dintre județele puternic dezvoltate ale țării”, afirmă Raluca Turcan, ministrul Culturii.
PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală), pentru Sibiu, a însemnat 165 de proiecte deosebit de utile:
– 47 de comune și orașe din Sibiu au înființat sau extins rețele de apă și canalizare.
– Sute de km de drumuri județene, comunale și străzi orășenești au fost modernizate în cca. 35 de localități sibiene.
– 13 unități sanitare (dispensare, clinici, secții de spital) au fost dotate sau reabilitate.
– 16 creșe, grădinițe, școli sau licee reabilitate sau modernizate.
PNDL, prin cele 2 etape, a însemnat pentru Sibiu investiții publice extrem de utile în valoare de 832 milioane lei, din care 790 au fost deja plătiți și puțin peste 42 milioane vor fi decontate în perioada imediat următoare.
Prin Programul național de investiții Anghel Saligny, Sibiul a mai câștigat proiecte de peste 1,1 miliarde lei. Astăzi, Programul Național de Investiții Anghel Saligny înseamnă pentru Sibiu:
– 98 de proiecte de investiții finanțate pentru drumuri, poduri, apă și canalizare, cu o valoare totală de peste 927 milioane de lei (66 de obiective în valoare de 584 milioane lei sunt deja contractate și deja s-au decontat 105 milioane lei).
– 18 proiecte pentru distribuție gaze naturale, cu o valoare de peste 176 milioane de lei. 1 proiect major în valoare de 33 milioane de lei , la Rășinari, contractat în luna februarie, a fost preluat în acest Program pentru că nu mai putea fi finanțat prin fonduri europene.
– 90% din UAT-urile din județul Sibiu au cel puțin un proiect finanțat prin Anghel Salingny și toate UAT din Sibiu au beneficiat de acest program.
Alte două investiții deosebit importante pentru infrastructura de învățământ din județul Sibiu au fost reaprobate printr-un ordin recent al ministrului de resort și se vor desfășura prin Compania Națională de Investiții:
– Construire gradiniță cu 3 grupe pe str. Scolii nr. 65, în satul Blăjel, comuna Blăjel, județul Sibiu – valoarea investiției se ridică la 5,156,805 lei.
– Construire gradiniță cu program prelungit în comuna Sadu, județul Sibiu– valoarea investiției se ridică la 7,002,507 lei.
Unele dispozitive nu vor mai putea suporta aplicația, chiar dacă vor primi o notificare în prealabil, arată Tecnoandroid.
Este vorba despre cei care au telefoane mobile care nu au sistemul de operare Android 5.0 sau o versiune ulterioară și cel puțin 300 MB de spațiu de stocare.
Lista modelelor de smartphone-uri care nu vor mai fi compatibile cu WhatsApp începând cu 29 februarie:
Investițiile majore din județ, după Revoluție, derulate de Primăria Sibiu, Consiliul Județean sau din fonduri guvernamentale, prin intermediul autorităților locale sau direcțiilor deconcentrate ministerelor se nasc greu și se finalizează și mai greu, la mare distanță de termenul stabilit inițial, fiind, de multe ori, vecine cu disperarea sibienilor. Este un fenomen pe care îl trăim de 35 de ani în Sibiul democratic și european. Practic, bucuria finalizării unor proiecte majore nu mai este plină de entuziasm pentru sibieni, așa cum ar fi normal, ci te face să te întrebi de ce au întârziat atât de mult timp, ce n-a mers, de ce a lipsit viziunea aleșilor și politicienilor locali și, ce este mai important, de ce se întâmplă mai mereu acest lucru.
Inițiativele celor care conduc administrația locală se nasc rapid, mai ales că și aceștia locuiesc în Sibiu și văd problemele de zi cu zi ale sibianului. Atragerea finanțărilor, în majoritatea cazurilor din fonduri europene, merge ceva mai repede, deoarece se știu din timp când apar aceste oportunități și se pregătesc proiectele. Urmează apoi construcția efectivă.
Aici este mare problemă: nu sunt luate în calcul tot felul de probleme tehnice, mutarea unor utilități, scumpirea materialelor de construcții și actualizarea prețurilor, unele firme sunt pur și simplu depășite de situație și renunță, iar termenul inițial depășit peste măsură. În final, după întârzieri majore (și, câteodată, obiective), se ajunge la inaugurarea cu mare fast, ignorându-se, cel mai adesea, toate lacunele procesului de până aici.
Să vedem cum au decurs principalele investiții făcute în județ după 1989. Cel mai important proiect a fost construcția noului aeroport și refacerea pistei. Un proiect care a mers șnur până la inaugurarea din 2007, însă care după niciun an, rambleul din capătul pistei a luat-o la vale. O investiție absolut necesară, dusă apoi spre lipsă de profesionalism din partea proiectanților, consultanților și constructorului. Vă amintiți scandal din acea vreme.
Centura Sibiului a scos și ea peri albi. Începută cu un constructor italian, apoi reziliat contractul cu acesta și, în cele din urmă, ruptă în mai multe bucăți, a fost inaugurată la mai bine de 6 ani de la pornirea lucrărilor.
A urmat o altă investiție importantă: refacerea drumului județean ce străbate Dealul Dăii. Aceeași situație ca și la centura ocolitoare, numai că aici a fost vorba despre un mare constructor sibian. Numai cei care făceau zilnic naveta între Sibiu și Agnita și retur știu calvarul pe care l-au trăit în acea perioadă, la cumpăna dintre deceniile 2000/2010.
Este și cazul drumului județean 106B, inaugurat joi, ce leagă Ocna Sibiului de Șura Mică și Micăsasa, după aproape 10 ani de la debutul proiectului și cu întârzieri majore. Să nu mai punem la socoteală și noul stadion municipal, mândria orașului, unde și aici lucrurile au evoluat, evitându-se o mare rușine. Inițial, trebuia doar refăcută tribuna oficială a vechiului Municipal, pentru ca în cele din urmă să fie demolată de tot și construită o nouă tribună. O bâlbă a municipalității care, în final, a fost reparată, dar cu costuri mai mari. Plus regretul că actualul stadion este mai mic decât cel făcut de comuniști în anii 80.
Colegii salvamontistului decedat vineri în urma unei avalanșe la Bâlea Lac au postat un mesaj pe pagina de Facebook.
„Un înger în roșu a plecat în înaltele crestelor.
Munții au însemnat totul pentru el, aici și-a găsit sfârșitul făcând ce-i plăcea. Unul dintre cei mai buni freerideri din Romania, colegul nostru și nu în ultimul rând fratele nostru.
Pogo ne vei păzi din „Alaska”.
Vei rămâne veșnic în amintirea noastră”, a fost mesajul transmis de Salvamont Sibiu.
Bărbatul se afla în timpul liber, nefiind în patrulare.
Potrivit lui Dan Popescu, salvamontistul care a decedat a fost prins într-o avalanşă de mari dimensiuni şi a decedat în urma impactului cu nişte stânci peste care a fost aruncat de avalanşă.
FC Hermannstadt a pierdut duelul de vineri seara din Giulești, scor 0-2, iar play-off-ul pare un vis tot mai îndepărtat.
Rapidiștii au avut prima mare ocazie a partidei în minutul 7. Jayson Papeau a primit foarte bine în careu și din poziție bună a șutat, însă Cătălin Căbuz a reușit să respingă în lateral.
Sibienii au replicat patru minute mai târziu. Acesta a fost angajat foarte bine în careu, însă a șutat peste poartă.
Rapid a continuat ofensiva, iar Borza a prins un șut foarte bun în minutul 18, însă mingea, deviată de un apărător al Sibiului, a trecut peste poartă.
Giuleștenii au deschis scorul în minutul 53 al partidei. După o fază foarte bine construită, Burmaz a centrat în careu, iar Krasniqi a șutat cu stângul, fără speranță pentru Căbuz.
Golul doi al Rapidului a venit în minutul 66. Albion Rrahmani a reușit să înscrie din centrarea lui Ermal Krasaniqi.
S-a terminat 2-0 pentru Rapid, iar lupta pentru intrarea în play-off este tot mai grea pentru FC Hermannstadt.
