ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a declarat că oamenii care fumează nu se pot împărtăși.
Potrivit ÎPS Teodosie, este o atenționare pentru enoriașii creștin – ortodocși, care consideră că e suficient să țină post, adică să se abțină de la mâncare.
„Este o iresponsabilitate. Feriţi-vă de aşa ceva. Mă mir, nu ştiu de unde este. Sper că nu e de la mine că l-aş opri de la slujbă.
Şi eu am pe unii cărora le spun şi pe unii îi mai şi sun: ai ţinut canonul? Pe fumători, în special. Te-ai lăsat de fumat?
Şi anumite păcate, trebuie preotul să fie pedagog, să fie atent, să îl atenţioneze pe fiul duhovnicesc, să nu se mai amăgească şi să nu se mai întoarcă la păcat”, a spus ÎPS Teodosie.
Teodosie a venit cu precizări și pentru proaspetele mame, despre care spune că nu pot atinge diverse icoane sau obiecte din biserică.
„Nu are voie să se atingă de cele sfinte, dar poate să se roage. Însă nu intră în biserică, nu atinge cele sfinte. Are grijă să păstreze curățirea celorlalți”, a spus ÎPS Teodosie.
Investiția în atelierul de panificație și patiserie a fost de aprox. 260.000 euro și constă în utilarea cu echipamente noi similare cu cele din mediul industrial de profil, care înlocuiesc utilajele uzate moral și fizic, cu vechime de 40 de ani.
Proiectul a fost inițiat de Mihai Dăncilă în 2022, care a primit aprobarea finanțării de la Fundația Rotary în august 2023.
Susținere pentru implementarea proiectului a venit și de la mediul de afaceri sibian, Primăria Sibiu, Cluburile Rotary si Rotaract Sibiu, cluburi din Germania si membrii ai cluburilor iar implementarea efectivă a fost realizată de Rotary Club Sibiu, Rotaract Sibiu si Interact Sibiu.
Primăria Municipiului Sibiu a răspuns pozitiv solicitării președintelui Clubului Rotary Sibiu, Grobnicu Laurențiu și a susținut modernizarea atelierului la standardele impuse de mediul de practică.
Retehnologizarea atelierului de panificatie-patiserie a Liceului Tehnologic de Industrie Alimentara „Terezianum” Sibiu.
Mulțumim companiilor, instituțiilor , organizațiilor și prietenilor care au susținut finanțarea și implementarea proiectului. Beneficiile proiectului sunt: elevi pregătiți și instruiți pe echipamente de ultima generație, acces mai ușor pe piață muncii la companiile de profil, cadre didactice motivate, părinți mulțumiți de calitatea pregătirii, angajatori satisfăcuți pentru forță de muncă calificată.
președintele Clubului Rotary Sibiu, Grobnicu Laurențiu
foto Rotary
La eveniment a fost prezent primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, domnul Mircia Gutău, absolvent al Liceului „Terezianum“, precum și domnul Mircea Ureche – Boromir, și dânsul fost elev al liceului LIA.
…noi am făcut partea noastră de treabă, cum am știut mai bine. Atelierul este pregătit pentru generațiile care urmează să pătrundă în tainele panificației și patiseriei.
ne spune domnul Mircea Ureche – Moara Cibin, grup Boromir
Finanțarea proiectului a fost susținută de mediul de afaceri din Sibiu, reprezentat în mod deosebit de firmele Boromir, Consilo web, Simpa
Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară asigura pregătirea elevilor din centrele de plasament și pregătirea de specialitate a elevilor cu cerințe educaționale speciale(CES) Instituția are 678 de elevi și 75 de cadre didactice și personal calificat pentru învățământul tehnic de specialitate în domeniul industriei alimentare.
1. Atelierul „Conectăm Generații în lumea digitală”
Locație: Str. Oţelarilor 48
Orar: Miercuri, 11:00 – 11:00
Descriere: Seniorii vor avea oportunitatea să învețe și să exerseze utilizarea tehnologiilor esențiale pentru societatea modernă, precum aplicațiile de mesagerie și rețelele sociale, plățile și cumpărăturile online, și securitatea datelor personale și navigarea online în siguranță.
Bilete: Gratuit
2. Yoga & Gong Bath EQUINOX
Locație: La Maison Verte, Str. Ecaterina Teodoroiu 22
Orar: Miercuri,18:15 – 20:45
Descriere: În cadrul echinocțiului de primăvară, acest eveniment oferă o experiență de echilibru și introspecție prin practicile de yoga și meditație cu sunete sacre, inclusiv sesiuni de Yoga Nidra și meditație cu sunete de gonguri planetare.
Facilitatori: Simona Cornea și Ioana Mohanu Costin
Prețul biletului: Early booking 180 lei până luni 17.03, 200 lei din 18.03. Locuri limitate.
Înscrieri: SMS sau Whatsapp la numărul 0740.36.96.77
3. Lansarea cărții „Piesă de rezistență” de Teodora Coman
Locație: Cărturești, Strada Lector 1-3A
Orar: Miercuri, 19:00 – 20:00
Descriere: Lansarea cărții „Piesă de rezistență” semnată de Teodora Coman, urmată de discuții cu autorii și prezentări speciale. Evenimentul face parte din seria Zilele Poeziei la Cărturești.
Participare: Gratuită în limita locurilor disponibile.
4. Atelier de Creație „Piticii pricepuți” – Păpușile de mână
Locație: Teatrul Gong, Strada Alexandru Odobescu 4,
Orar: Miercuri, 18:00 – 19:00
Descriere: În cinstea Zilei Mondiale a Teatrului de Păpuși, copiii vor învăța să creeze păpuși de mână și să le personalizeze. Activitatea îi va ajuta să dezvolte imaginația și abilitățile creative.
Prima campanie din acest an pentru dezinsecția împotriva căpușelor pe domeniul public al Sibiului este programată mai repede în acest an, având în vedere temperaturile neobișnuit de ridicate din ultima perioadă.
Astfel, în perioada 21-29 martie 2024, se vor desfășura acțiuni de dezinsecție împotriva căpușelor, pe o suprafață de aproape 1 milion de mp compusă din parcuri, spații verzi, locuri de joacă, inclusiv Grădina Zoologică și Cimitirul Municipal.
Au fost reluate lucrările la DJ 141C, limită județ Alba – Broșteni – Bogatu Român – Dealul Bogatului, prin care se reabilitează atât cei 10,5 kilometri de șosea, cât și podul de peste Secaș din localitatea Broșteni, după ce șantierul a fost suspendat pe perioada iernii.
De beneficiile drumului modernizat se vor bucura locuitorii din cele două localități sibiene, cât și cei care folosesc acest drum în direcția Cenade, județul Alba.
„Se toarnă primul strat de asfalt pe tronsonul dintre Broșteni și Bogatu Român, iar în Dealul Bogatului se fac lucrări de consolidare a terenului, prin montarea de grinzi și piloți forați.
Gradul de realizare al investiției se apropie de 80%, în condițiile în care ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în urmă cu un an de zile.
Pentru această lucrare, Consiliul Județean Sibiu a obținut finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” în valoare de 37,1 milioane lei, la care a adăugat o contribuție de 250.000 lei din bugetul propriu”, a transmis Consiliul Județean Sibiu.
România a evitat plata penalităţilor după ce Garda de Mediu din Sibiu a închis depozitul neconform de deşeuri industriale periculoase al Sometra SA din Copşa Mică, oraş care zeci de ani s-a numărat printre cele mai poluate din ţară, a anunțat instituția.
„Datorită eforturilor comune depuse, depozitul neconform de deşeuri industriale periculoase al SOMETRA SA aflat pe lista de infringement a fost închis înainte de termenul impus de Comisia Europeană, evitându-se astfel plata de penalităţi către C.E. de către Romania”, a anunţat Garda Mediu Sibiu.
SC Sometra SA a plătit 4.125.000 lei (825.000 euro), banii necesari închiderii depozitului, mai susţin cei de la Garda de Mediu Sibiu.
Potrivit Gărzii de Mediu, SC Sometra SA, deţine un depozit neconform pentru deşeuri industriale periculoase.
Halda de deşeuri industriale în suprafaţă de 19,6 ha este situată la limita vestică a platformei industriale, fiind mărginită în vest de cursul râului Visa, iar pe o porţiune redusă, în nord, de cursul râului Târnava Mare.
Pe această haldă au fost depozitate deşeurile rezultate din activitate în perioada 1939 – 2006.
În perioada 2010 – 2017 pe depozit au fost executate lucrări de operare-exploatare în vederea închiderii, conform Proiectului unic de execuţie şi Acordului de mediu nr. 10/10.11.2010, emis de ARPM Sibiu pentru realizarea proiectului.
Numai 16,25% din deşeurile de pe halda din Copşa Mică au fost valorificate, arată Garda de Mediu.
„Cantitatea totală de deşeuri valorificată de pe haldă a fost de 436.912,84 to, reprezentând un procent de 16,25%, raportat la cantitatea estimată de 2.688.000 to.
Depozitul a fost inclus în lista de depozite care fac obiectul procedurii de infringement cauza C-301/17, în urma căreia România a fost condamnată prin Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18.10.2018 şi prin care a fost acceptat ca termen final de închidere 31.12.2023.
Pentru închiderea finală a depozitului, conform ‘Proiectului tehnic de execuţie închidere haldă de zgură a societăţii SC SOMETRA SA’, APM Sibiu a emis Acordul de mediu nr. SB1 din 31.01.2023, cu termen de finalizare 31.12.2023.
Proiectul prevedea lucrări de relocare zgură, realizare strat acoperire cu pământ vegetal, lucrări de înierbare, realizare rigolă perimetrală, sistem de monitorizare a tasărilor şi puţuri de monitorizare a calităţii apei subterane”, a precizat Garda de Mediu Sibiu.
În perioada 2017 – 2023 Comisariatul Judeţean Sibiu al Gărzii Naţionale de Mediu a efectuat 181 inspecţii iar pentru neconformităţile constatate au fost aplicate trei sancţiuni contravenţionale cu amendă în cuantum total de 100.000 lei.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, marţi, o informare de vreme rea, cu precipitaţii slabe, dar şi ninsori la munte, însoţite de rafale de vânt, valabilă până joi seara, la nivelul întregii ţări.
Potrivit meteorologilor, în intervalul 19 martie, ora 10:00 – 21 martie, ora 20:00, temporar vor fi precipitaţii slabe, sub formă de ninsoare în nordul şi centrul Moldovei şi mixte în sudul Moldovei, Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei şi în sudul şi estul Transilvaniei.
De asemenea, vor fi intensificări ale vântului cu rafale în general de 40 – 50 km/h în estul, sud-estul ţării şi la munte, iar în cursul zilei de marţi şi în vest.
În județul Sibiu, ultima săptămână a adus modificări semnificative în ceea ce privește infecțiile respiratorii, potrivit rapoartelor autorităților de sănătate. Iată detaliile:
Infecțiile acute de căi respiratorii superioare (IACRS):
Scădere semnificativă: Numărul total de cazuri de IACRS a scăzut cu 489 de la 1825 la 1336, reflectând un declin de aproximativ 32%.
Distribuție pe categorii de vârstă: Reducerea cazurilor a fost observată în mod similar în rândul grupelor de vârstă 5-14 ani și 15-49 ani.
Internări: Datele privind internările rămân stabile, cu un număr redus de 37 de cazuri, majoritatea fiind copii în vârstă de 0-14 ani, cu accent pe sugari.
Pneumonii:
Ușoară creștere: Numărul cazurilor de pneumonii a crescut ușor, de la 406 la 427.
Grupul cel mai afectat: Majoritatea cazurilor s-au înregistrat în rândul grupului de vârstă 15-49 ani, cu 118 de cazuri.
Internări: Numărul persoanelor internate a crescut, cu 148 de cazuri, concentrându-se în special în rândul sugariilor (0-1 an) și vârstnicilor peste 65 de ani.
Gripa:
Continuarea trendului descendent: Numărul cazurilor de gripă a continuat să scadă pentru a șaptea săptămână consecutiv, coborând de la 22 la 15.
Internări: Niciun pacient nu a necesitat spitalizare în această săptămână, iar numărul cazurilor confirmate prin PCR a scăzut la 2.
De la începutul sezonului (săpt. 40, 2 – 8.10.2023) și până la 17.03.2024 au fost raportate, în total: – 849 cazuri de gripă, virusul gripal de tip A, 111 dintre ele fiind confirmate PCR. – 46082 cazuri IACRS – 10351 pneumonii.
Vinul, acea licoare bahică ce unora le dă poezii, iar altora episoade de furie și violență, a intrat în tradiția noastră de secole. Fie că e înmormântare, fie că e botez, vinul a fost, și e, nelipsit de pe masă. De veacuri această licoare a fost alături oamenilor la momente de bucurie, dar și de tristețe. Vinul a însemnat prieteni, dar și dușmani, a însemnat bogăție, dar și sărăcie.
Astăzi cultul și cultura vinurilor a crescut, este asimilat cu finețea și momentele tandre, în ciuda berii, care a rămas, de regulă, băutura burlacilor și a microbiștilor. Vinul în România este, de cele mai multe ori, produs acasă, orice gospodărie din mediul rural are măcar o boltă cu struguri, dar ce te faci când vrei să guști ceva mai rafinat? Cum îți dai seama că un vin este de calitate? Ce-i trebuie unui vin ca să aibă arome aparte? Este bun pentru sănătate?
Diana Pavelescu este Secretar General al Asociației Degustătorilor Autorizați. De-a lungul timpului a fost implicată în lumea viticolă din ţară şi de peste hotare, jurizând în cadrul multor concursuri internaţionale de vin. Cu peste 15 ani experienţă în industria viticolă din România şi nu numai, e o prezență activă şi în mediul online, devenind o sursă de inspirație pentru pasionații de vin din întreaga lume. De aceea, Diana e cea mai în măsură să ne de niște răspunsuri la aceste întrebări. Iar dacă citiți până la final, veți afla dacă vinul se bea sau nu cu apă.
Diana Pavelescu. Foto: Arhiva personală
Degustător… din nevoie
Pasiunea ei a început de nevoie, cum ne mărturisește chiar ea: ”Această pasiune pentru vin a pornit de nevoie, aș putea spune. Eram prin `97 când m-am angajat la o firmă care vindea enzime pentru producerea berii și a alcoolului. Un an mai târziu, aflu că se dezvoltă un nou sector, al vinului. Și fiindcă era un domeniu nu tocmai important, comparativ ca și cifră de afaceri cu celelalte, mi s-a oferit mie șansa să mă ocup de el. Și așa a început pasiunea pentru vin, văzând, efectiv, materiale pentru toate procesele prin care trece. Ulterior am început să studiez mai multe despre acest lichid al lui Bachus și m-am îndrăgostit, așa am decis să fac cursurile de degustători autorizați, iar în 1999 am intrat în această lume a vinului, și iată-mă tot aici”.
Foto: Arhiva personală
Ce este vinul
Vinul înseamnă foarte multe pentru foarte mulți oameni. Poate însemna viciu, poate însemna liniște, poate însemna blestem, dar la fel cum vinul își pune amprenta asupra omului, așa se întâmplă și invers. ”Pentru mine vinul înseamnă cultură, artă, vinul este o altă ființă vie, ce este într-o permanentă evoluție. Vinul este singurul aliment cu memorie. Acesta poartă pe sticlă însemnele: eticheta și locul de unde vine, gradul alcoolic, și așa mai departe, dar în interiorul sticlei poartă tot anul viticol curent. Strugurele care s-a copt de-a lungul anului a simțit ploaia și nutrienții din sol, a simțit frigul și căldura. Acestea se simt în fiecare pahar de vin”, declară degustătoarea.
Vița de vie dacă nu suferă puțin, nu dă struguri buni
Omul are foarte multe lucruri în comun cu vinul. Așa cum se spune că pământul de unde te tragi te recomandă ca și individ, așa este și cu această licoare bahică. ”Se spune că vița de vie dacă nu suferă puțin nu dă struguri buni. Solul pe care este cultivată vița de vie, la fel și temperatura, își pun amprenta în gustul vinului. De exemplu, solurile calcaroase dau vinuri la care se simte o anumită mineralitate în gustul lui. Pe pământurile bogate în fier se recomandă a se cultiva struguri negri, în vederea obținerile vinurilor roșii de calitate. Importantă pentru vinurile roșii este și o climă caldă, ele au nevoie de temperaturi ridicate. Și alt lucru important pentru gustul vinului este o diferență de temperatură între zi și noapte, fiindcă favorizează acumularea de arome. Cu cât există diferențe mai mari de temperaturi între zi și noapte, cu atât vinurile ies mai aromate.
Și acum ne întrebăm dacă această diferență de temperatură, între zi și noapte, nu afectează planta, nu, strugurii se adaptează, dacă este frig pielița bobului devine mai groasă. Dar de la an la an se schimbă gustul vinului. Cum am mai spus, vinul este un produs cu memorie, însă chiar dacă anul este diferit, adică dacă e mai ploios, sau dacă dă înghețul în primăvară, se păstrează caracteristica de soi. Sunt foarte multe aspecte ale nașterii vinului și nu are cum să existe o constanță de gust. Acum, cu încălzirea globală și cu schimbările climatice, trebuie să avem cu atât mai multă grijă. Repet, nu ai cum să faci un vin cu același gust an de an. În schimb, dacă recoltezi mai repede, vinul are o aciditate puțin mai ridicată. Dacă recoltezi mai târziu și strugurii sunt maturați, atunci vinul are o aciditate mai scăzută. Se pot combina aceste recolte pentru a se face un echilibru, astfel putem obține de la an la an un vin cu gust asemănător. Clar este că soiul nu își schimbă însușirile, indiferent de an vinul rămâne cu acele arome”, ne spune Diana Pavelescu.
Foto: Arhiva personală
Cum se degustă profesional un vin
Cei mai mulți dintre noi cunoaștem pe cineva care ”crede” că se pricepe la vinurile rafinate. Dar lucrurile sunt mult mai complexe decât par. Să fii degustător este o meserie în adevăratul sens al cuvântului, să bei mult nu e destul. ”În general, degustările profesionale se fac dimineața, imediat când te-ai trezit, după ora 9-10, la o pauză de măcar o jumătate de oră după micul dejun. Este un act de concentrare pe valoarea vinurilor, practic. Sunt mai multe criterii de evaluare a vinului și desigur mai mulți pași. Primul pas este de apreciere vizuală, turnăm vinul într-un pahar transparent cu picior. Important e să nu-l apucăm de balon, fiindcă nu ne dorim să lăsăm amprente pe el. Pe urmă ne uităm la culoare, ea spune foarte multe despre vârsta vinului. Spre exemplu, la vinurile albe, vinul tânăr are o culoare alb-verzui, galben deschis sau galben-pai, aș putea spune. Un vin evoluat începe să vireze către auriu. Dacă are tente de maro, atunci vinul are o problemă. Un vin roșu tânăr are în culoarea sa note violacee, dar în general este rubiniu și apoi pe măsură ce trece timpul se duce spre cărămiziu.
După ce observăm culoarea vinului, rotim paharul și îl mirosim. Se știe că mirosul este simțul care obosește cel mai repede și de aceea trebuie să-l mirosim de mai multe ori. La fiecare rotire de pahar apar alte arome. Desigur, poate să fie un vin simplu, care să aibă două-trei arome, sau poate fi un vin complex, de obicei unul vechi, care dezvoltă de fiecare dată alte note. După ce ne-am făcut o imagine despre câte arome găsim, trecem de la evaluarea olfactivă la cea organoleptică, cea de gust. Luăm o gură de vin, rotim acea cantitate în toată cavitatea bucală, fiindcă se știe că papilele gustative sunt împărțite pe limbă separat. Întâi simțim gustul de dulce și pe urmă vine mai departe sărat și chiar la final cel amar, iar aciditatea o simțim pe lateral.
După ce am rotit vinul în toată cavitatea bucală, ori îl înghițim ori îl scuipăm, iar aerul îl expirăm pe nas, fiindcă atunci când ținem vinul în cavitatea bucală acesta se încălzește. Încălzindu-se, se degajă alte arome, pe care noi le simțim doar gustativ. Totodată, în cavitatea bucală evaluăm care este structura vinului: dacă este corpolent, cum se simte, dacă este catifelat, onctuos, subțire, cu aciditate ridicată și este fresh, proaspăt. Este un întreg limbaj care se folosește și se poate descrie consistența vinului. Mai apreciem lungimea lui, adică cât timp durează în gură după ce l-am înghițit. Și, într-un final, avem aprecierea generală, dacă toate cele trei elemente, aspect, miros, gust, se îmbină armonios, atunci avem unui vin echilibrat”, ne relatează Diana Pavelescu.
Foto: Arhiva personală
Cum alegem vinul în funcție de mâncare
Chiar dacă noi, românii, avem acea vorbă din popor: ”Mâncarea e fudulie, băutura-i temelie”, adevărul este că ele se îmbin perfect. Fiecare om are propriile gusturi și nu este neapărat o regulă că o fel de mâncare este asociat cu un anumit tip de vin.
”Suntem diferiți și asta este foarte bine, fiecare dintre noi preferăm altceva. De fiecare dată când recomand un vin, o fac în funcție de mâncarea servită de persoana respectivă, deoarece hrana poate afecta foarte mult gustul vinului și atunci nu dai vina pe mâncare, ci dai vina pe vin, spui că el e de proastă calitate. De exemplu, dacă avem o mâncare cu aciditate mare, cu sos de roșii sau salată, luăm totdeauna un vin cu aciditate mai ridicată ca să se compenseze. La deserturi o să servim un vin mai dulce decât dulciurile respective. O mâncare condimentată face ca vinul să pară mai lipsit de arome, de aceea trebuie consumat un vin mai puternic aromat.
Întotdeauna mâncarea sărată potențează vinul și-l face să fie mai fructos și mai plăcut, cu mai mult corp. În principal, fiecare dintre noi trebuie să își găsească vinul preferat, să încerce până găsește ceva ce i se potrivește”, ne spune degustătoarea.
”Recomand vinurile certificate”
Oamenii în continuare își fac vinul acasă, de regulă, pentru că este mai ieftin și că ”știu ce pun în el”, dar ce te faci când nu ai o vie și ți-e poftă de un pahar de vin? ”Recomand un vin produs industrial. Vinul produs acasă nu are cum să fie extraordinar, fiindcă, în primul rând, nu e produs în condiții de igienă, iar în al doilea rând, nu se îndeplinesc anumite condiții de temperatură.
Vinul are nevoie de să fie păstrat la o temperatură scăzută pentru a se obține un vin cu arome fructuoase. Desigur, sunt oameni care își produc un vin bun acasă, dar au grijă să nu intre în contact cu aerul; puțini reușesc să facă lucrul acesta, însă majoritatea vinurilor devin oxidate. Eu întotdeauna recomand vinurile certificate. Există un semn cu care putem recunoaște aceste sticle, și anume semnul Oficiului Național al Viei și Produselor Vinicole, format dintr-un cod QR, pe fond argintiu, însoțit de un steag al României. Această emblemă este o garanție că acel vin a fost evaluat și luat în evidență de o comisie de experți, membri ADAR. Acest fapt demonstrează că ceea ce găsim pe etichetă, găsim și în vin.
Totodată, scanând acel QR, putem găsi informațiile nutriționale sau despre crama respectivă. Calitatea vinurilor pe piața românească a crescut enorm în ultimii 20 de ani. S-au investit foarte multe fonduri europene, iar producătorii români de vin le-au accesat. În unele zone, proporții de 100% de suprafețe viticole au fost replantate, s-au modernizat crame și, în plus s-au oferit fonduri pentru promovare”, ne spune Diana Pavelescu.
Foto: Arhiva personală
Cum stă Sibiul cu vinul
Noi, sibienii, nu ne putem lăuda cu o recoltă impresionantă de struguri, dar asta nu înseamnă că nu avem și noi producătorii noștri. ”Sibiul nu este un județ cu niște podgorii foarte mari, adică n-am avut niciodată foarte mult vin, foarte multă suprafață viticolă. Cred că cea mai mare a fost de aproximativ 1800 de hectare. Dar am avut viță de vie în Ațel, Biertan, Richiș, pe lângă Mediaș, la Dumbrăveni, la Apold, aici am avut o suprafață mare de iordană, care era folosită la vin spumant și chiar la vinars.
Acest soi acumulează aciditate și cantitate mare la hectar, era super potrivit pentru pentru vinars. În clipa de față avem o plantație de viticolă destul de mare, de 62 de hectare, la Apold, ce cuprinde cinci soiuri: sauvignon blanc, pinot gris, gewurztraminer, muscat și riesling italian. Mai sunt plantații în alte zone, cu cam aceleași soiuri albe. Avem și tipuri de struguri care ne aparțin, cum e feteasca regală, care s-a născut la Daneș. De aceea i se spunea «Dănșană», deoarece aici a fost descoperit prima dată, la începutul secolului trecut”, ne relatează degustătoarea.
Vinul – un medicament?
Sunt mute contraziceri între doctori, unii recomandă vinul, alții ba. Dar ca orice aliment, după cum ne va spune Diana Pavelescu, dacă este consumat moderat, face bine pentru sănătate: ”De obicei vinul se consumă la masă, fiindcă este un agent foarte bun pentru metabolism. Pe stomacul gol vinul nu se recomandă, deoarece este un lichid foarte volatil și trece foarte repede în sânge, neavând un strat protector. Ficatul nostru poate metaboliza doar o anumită cantitate de alcool, iar când este depășit, și nu mai face față, atunci apar problemele. Din punctul meu de vedere, consumul moderat de vin este chiar indicat. Avem aici paradoxul francez și exemplu lor: acei oameni au la fiecare masă câte un pahar de vin și au cea mai mică rată de obezitate și cea mai mică incidență a bolilor cardiovasculare. Deci, este demonstrat științific faptul că un consum moderat de alcool face bine la sănătate”.
Mituri despre vin
Sunt o mulțime de idei preconcepute și mituri legate de vin, dar câte dintre ele sunt adevărate și câte sunt false doar degustătoarea noastră ne poate spune: ”Mulți cred că gustul de sulf se simte în vin, și este dăunător pentru corp, însă lucrurile nu stau chiar așa. Sulful este folosit pentru igiena vinului și este imposibil ca un producător nu folosească sulf. Totul însă e să fie folosit cu moderație. Da, într-adevăr, înainte se folosea mai mult sulf, fiindcă producătorul dorea să fie sigur că vinul este ținut în condiții bune, că e protejat și nu se întâmplă nimic cu el, deoarece poate fi afectată destul de repede calitate vinului.
Un mit ar fi că vinul se face din pastile. Nu a existat și nu există niciun vin să fie făcut din pastile, nici măcar celebrul caz din comunism nu e adevărat. Desigur, a există o variantă mai ieftină de a face ”vin”. Se vindeau la un moment dat sub formă de vin niște băuturi fermentate liniștit. Acestea se făceau din tescovină și drojdie, ele refermentau și pe urmă se adăugau arome, ieșea un fel de băutură ce se numește pichet, liur pe la noi.
Alt mit este că dacă pui zahăr în mustuială te doare capul; nu e tocmai adevărat. Evident că te poate durea capul, dar capul te doare fiindcă alcoolul consumă apa din organism și te deshidratează. De aceea se recomandă să bei foarte multă apă în timp ce consumi orice gen de băutură alcoolică. Acel zahăr se transformă în alcool și vinul devine mai tare. Acest proces, numit ”șaptalizare”, este unul obișnuit și este permis, în anumite condiții, în diverse zone din Europa”.
Foto: Arhiva personală
Vinul – o filosofie
Vinul a adus în jurul său o mulțime de povești, ode care îl ridică în slăvi. Diana Pavelescu, făcând parte din lumea aceasta a vinului, a dat de fel de fel de citate. ”Fănuș Neagu spunea odată: «Știi care este cel mai bun vin? Alb, sec, mult și degeaba». Există multe povești în jurul vinului. Louis Pasteur spunea că «există mai multă filozofie într-o sticlă de vin decât în cel mai gros manual». Dacă te așezi în jurul unei sticle de vin cu niște prieteni, și începeți să beți, poveștile și anecdotele încep să curgă. Vinul este o băutură socială, ea inspiră oamenii. Gheorghe Moisil spunea că un om are voie să bea câte un pahar de vin, că după fiecare pahar el devine un altul. Există și o filozofie întreagă a șprițului, dar ce pot spune este că vinul îmbunătățește apa, deci niciodată nu se pune apă în vin, ci vinul în apă. Cel care toarnă apă în vin strică vinul”.
Ca să povestim despre vin avem nevoie de o carte întreagă, nu de un simplu articol. Vinul consumat moderat are efecte benefice pentru sănătatea fizică și cea psihică, este un element social care dacă ar dispărea, lumea n-ar avea încotro și se va apuca să bea bere sau tărie.
Proiectul „Energie regenerabilă și eficiență energetică – pentru dezvoltarea durabilă în județul Sibiu” a încheiat cu succes implementarea sa în perioada aprilie 2023 – martie 2024.
Aproape 1.500 de locuitori din județul Sibiu au participat la atelierele de conștientizare și peste 300 de copii din școlile din județul Sibiu au participat la prezentările din cadrul programului Săptămâna Verde la Consiliul Județean Sibiu. De asemenea, un laborator al Universității a fost dotat cu materiale didactice și aparatură pentru susținerea activității, iar 38 de studenți au fost prezenți la Cursul de Protecția Mediului, cu durata de un semestru, organizat de Facultatea de Inginerie.
Obiectivul general al proiectului a fost acela de a crește cunoștințele privind energia regenerabilă și eficiența energetică prin acțiuni de conștientizare și instruire în rândul cetățenilor județului Sibiu, dar și a autorităților publice și a specialiștilor din companii, prin prezentarea de soluții de eficiență energetică prin surse regenerabile pentru un mediu curat, un mediu climatic stabil și economii de costuri.
Ce spune Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu
„Prin intermediul acestui proiect am oferit cetățenilor din județul Sibiu soluții pentru folosirea energiei regenerabile și pentru un viitor sustenabil, un viitor mai bun pentru noi, dar mai ales pentru generațiile viitoare. Tranziția către energia verde rămâne o temă de actualitate la nivel european. Comisia Europeană a lansat proiectul Pactul Verde European, un proiect ambițios la care am aderat și noi, și prin care ne dorim să fim parte din această viziune de a deveni un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, acționând local prin toate mijloacele de care dispunem. Și pentru că este nevoie ca toate soluțiile să fie adaptate în funcție de fiecare comunitate în parte, se discută deja de Pactul Verde 2.0, iar la cea de-a zecea ediție a Summit-ului European al Orașelor de la Mons, din Belgia, întâlnire la care particip în calitate de membră a Comitetului European al Regiunilor, voi prezenta feedbackul primit de la sibieni, pentru ca vocea lor să fie auzită și la nivel european”, a declarat Daniela Cîmpean.
Ce spune Sorin Radu, rector Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
„Sunt încântat de faptul că studenții ULBS, prin Facultatea de Inginerie, s-au aflat în centrul unui proiect care abordează o temă stringentă a viitorului, atât de prezentă pe agenda întâlnirilor la nivel european. Consider că pentru o parte dintre ei a fost o bună experiență de învățare, dar și o ocazie de a înțelege mai bine oportunitățile de carieră în contextul preocupărilor pentru sustenabilitate. Nu în ultimul rând, proiectul a venit cu șansa de a completa cu instrumente didactice de nouă generație un laborator al facultății, astfel încât experiența educațională a studenților și interacțiunea cu cadrele didactice să fie îmbunătățită”, a declarat prof. univ. dr. habil. Sorin Radu, rector Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
În cadrul proiectului au avut loc și schimburi de bune practici cu partenerul norvegian, atât la Sibiu, cât și la universitatea norvegiană.
„Județul Sibiu are de ce să fie mândru, deoarece astăzi am înțeles că la nivel local, sustenabilitatea nu este văzută ca un cost, ci ca un mod de a reduce costurile, iar această viziune asigură o dezvoltare durabilă. În cadrul celor două vizite în Norvegia le-am prezentat membrilor echipei sibiene un liceu eficient din punct de vedere energetic, am vizitat un spital care are proiecte referitoare la energia regenerabilă, aeroportul județului și au aflat informații despre gestionarea deșeurilor. Am auzit că vizitele din Norvegia au fost foarte bine primite de către colegii din România și sper că au aflat informații utile în Norvegia, dar doresc să menționez că acest lucru este reciproc. Și noi avem foarte multe lucruri de învățat de la Sibiu, mai ales cum să implementăm aceste traininguri și workshopuri la scară largă”, a precizat Lasse Berntzen – profesor University of South-Eastern Norway.
Biciclistul în vârstă de 63 de ani, rănit grav marți dimineața într-un accident rutier, a murit la spital.
Acesta a fost transportat în stare foarte gravă la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu, iar ulterior a decedat.
„Din păcate, pacientul în vârstă de 63 de ani, adus la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu în urma unui accident rutier produs în sensul giratoriu de pe Calea Șurii Mari, zona Hornbach, a decedat.
Acesta a ajuns la UPU Sibiu în stare gravă, în stop cardio-respirator.
Medicii au continuat manevrele de resuscitare începute de echipajul de pe ambulanță, însă din păcate bărbatul nu a mai răspuns manevrelor, fiind ulterior declarat decesul”, a declarat Cristina Bălău, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean Sibiu.
„Din primele cercetări efectuate de către polițiștii rutieri a rezultat că șoferul autoutilitarei nu s-a asigurat la efectuarea unui viraj la dreapta acroșând biciclistul care circula pe partea dreaptă a părții carosabile, în același sens, spre Șura Mare.
Cercetările continuă în cadrul unui dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
Este vorba despre o coliziune între un biciclist, sibian în vârstă de 63 de ani, și o autoutilitară condusă de către un bărbat în vârstă de 50 de ani, din Jina.
Un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Sibiu a intervenit pentru a-i acorda bărbatului asistență medicală.
„Bărbatul de 63 de ani care se afla în stop cardio-respirator cu multiple traumatisme în zona toracelui.
S-a procedat la inițierea manevrelor de resuscitare și transportul de urgență la UPU Sibiu” a spus Vasile Scridon, purtătorul de cuvânt al Ambulanței Sibiu.
Județul Sibiu va fi reprezentat de un lot numeros, format din 27 de elevi, pentru filiera tehnologică și filiera teoretică, profilul Științele Naturii, de la nivel liceal.
Concursul Național „Tehnici Matematice” va avea etapa națională la Râmnicu-Vâlcea în 23 martie 2024. Ediția a XIX-a a acestui concurs va fi găzduită de către Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Râmnicu-Vâlcea, elevii din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a participând între orele 10 – 12, iar cei din clasa a XII-a între orele 10 -13.
Elevii care vor reprezenta județul Sibiu sunt:
– Bondoc Nicolae Eduard, Mentemir Alexandru Gabriel, Lungu Ioan și Duca Ștefan la clasa a IX-a, filiera tehnologică, toți de la Colegiul Tehnic Energetic Sibiu;
– Diaconescu Ana-Maria și Andrășel Maria la clasa a X-a, filiera tehnologică, ambele de la Colegiul Economic „George Barițiu” Sibiu;
– Rostofoiu Robert Ioan (Liceul Tehnologic „Avram Iancu” Sibiu), Abraham Ludovic Ilie Iulian (Liceul Teoretic „Gustav Gündisch” Cisnădie), Dusciuc Daniel (Colegiul Economic „George Barițiu” Sibiu), Tarîta Alexandru Matei și Stănciulescu Marian Claudiu (Colegiul Tehnic Energetic Sibiu), filiera tehnologică, la clasa a XII-a;
– Pascu Daniel Matei, Puștea Horațiu Gabriel, Gozner Robert, Davel Ștefan și Manea Ștefan Iosif la clasa a IX-a, filiera teoretică, specializarea Științele naturii, ambii de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu;
– Ludoșan Darius-Vasile (Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu), Blezu Alexandra Andreea și Roșianu Iris Maria (Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu), filiera teoretică, specializarea Știjințele naturii, la clasa a X-a;
– Niță Delia (Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu), Podișor Christina Anne și Turean Vanessa (Colegiul Națonal „Octavian Goga” Sibu), filiera teoretică, specializarea Științele naturii, la clasa a XI-a;
– Albu Octavian Nicolae (Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” Sibiu), Ancuța Bogdan-Dumitru, Oaida Alexandra Ioana, Agârbiceanu Ovidiu Ioan și Vulcu David (toți de la Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu), filiera teoretică, specializarea Științele naturii, la clasa a XII-a.
