Lucrările de reabilitare la unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România sunt aproape finalizate.
În acest an se vor finaliza lucrările de modernizare la Transapuseana, drumul care străbate Munții Apuseni prin Țara Moților și care oferă peisaje spectaculoase.
Primul lot în lungime de 43 de kilometri, între Aiud și Ponor, a fost recepționat în luna decembrie 2023.
Lotul 2, de 35 de kilometri, între Ponor și Bucium, va fi finalizat în prima jumătate a anului 2024.
Traseul străbate Țara Moților, zonă cu peisaje pline de farmec și atracții turistice locale. Este un proiect de peste 73 de milioane de euro, finanțat în proporție de 80% din fonduri europene.
Drumul, în lungime de 78 de kilometri, face legătura între municipiul Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74).
Skandenbergul nu e un sport extrem de cunoscut în România. Și cu atât mai puțin în Sibiu. Nu mulți dintre noi au auzit că undeva prin sălile de sport sau apartamentele orașului de pe Cibin se practică acest sport care măsoară ”bărbăția” masculilor din zonă. Deși am fi tentați să asociem această practică cu barurile și cu berea, skandenbergul e mai mult de atât.
Am avut ocazia zilele trecute să cunosc un loc unde oamenii îmbină dragostea de sport cu performanțele. E seară, opt-opt și ceva, când intru pe ușile sălii de sport, unde trebuie să mă întâlnesc cu ”lupii”, băieții (și fetele) care își pun la încercare brațele pentru un loc pe podium. Întâlnirea a fost la 8:30, însă mi-am propus să ajung mai repede. Întotdeauna fac aceasta, pentru că vreau să mă încarc cu energia locului înainte să dau drumul la povești.
Întreb de ”Clubul Lupilor”. O domnișoară se uită la mine, îmi spune: ”O parte din băieți sunt sus” și îmi dă o cheie, cu indicația de a merge la vestiare să-mi las lucrurile. Am intrat buimac. Nu mai frecventasem până acum un asemenea loc. Băieți care mai de care mai musculoși, transpirați, se uitau la mine, eu la ei, mă simțeam ca într-un film cu Sylvester Stallone. Nu-l anunț pe băiatul cu care am vorbit că am ajuns. Mă reazem de un dulap și observ cum mișună sportivii pe lângă mine. Am stat acolo, gură cască, până dau cu ochii cu un băiat ce purta un tricou pe care scria ”Clubul Lupilor”. Îl întreb: ”Faci parte din Clubul de skandenberg?” Îmi confirmă. Îl mai întreb: ”Unde e șeful haitei?” Îmi spune să vin după el. Îl urmez, până ajung într-un loc ce emana forță și aburi de transpirație: băieți, fete, trăgeau de zor cu forță la aparate. Am așteptat câteva minute gândindu-mă: ”Oare de unde găsesc acești oameni forța să se ridice din pat să muncească, în timp ce alții zac ca sardinele în conservă?”.
Alexandru Străuțiu
În scurt tip apare Alexandru Străuțiu, un tip foarte prietenos. Acesta m-a luat și m-a purtat prin toată sala de sport, până au ajuns ceilalți ”lupi”. Mă întreabă: ”Faci sală?” Nu știu ce a fost cu curiozitatea aceasta…
Mi-a făcut un tur prin imensa sală, iar pentru că locul vuia a rap american, asociat cu tot felul de alte zgomote, în special de aparate, ne-am retras spre vestiare, unde a început să-mi spună povestea lui.
De la ignorant, la performer
Alex a ținut de la început să menționeze că nu el e președintele clubului, ci reprezentantul lui, ”marele lup alfa” fiind Nicolae-Lucian Lup. ”Sportiv din naștere, aș putea spune, această pasiune pentru skandenberg am început-o acum aproximativ 14 ani. Eram prin liceu, când am început să fac sală, iubeam mișcarea. După cam un an de când am început să-mi lucrez intensiv trupul, a venit cineva la mine în timp ce făceam ceva exerciții de antebraț. S-a uitat la mine, eu la el, și m-a întrebat dacă fac skandenberg. Nu am mai avut contact cu așa ceva. Auzind asta, m-a provocat la un meci demonstrativ în sală. Am acceptat, pentru că oricum nu aveam nimic de pierdut. Ne-am pus la masă, și-a încleștat mâna de a mea, iar eu încercam să trag, m-am chinuit câteva minute, dar nu am clintit nimic la el, parcă avea brațul prins în ciment. Însă după mai mult timp de așteptare, ”m-a dat” și mi-a spus că sunt bun. Nu am știu ce să cred, mă uitam la el și mă gândeam: “bine, eu sunt bun, dar cum? Nu am mișcat nimic la omul ăsta”. M-a văzut nedumerit, așa că mi-a spus: ”Păi ești bun, dar nu știi să-ți folosești forța pentru sportul ăsta”. M-a pus pe gânduri. Am cumpănit un pic la cele spuse. Ulterior, m-a chemat la un antrenament oficial, oficial însemnând la cineva acasă, pe vremea aceea. Nu existau sedii pentru un asemenea sport. Am acceptat, normal. M-am dus și m-am lăsat purtat de acest val la noutății și competiției. Acolo l-am cunoscut pe Vali Bădescu. Cu el am început să învăț tehnici speciale, să progresez pe ele și ușor-ușor, după ore de antrenamente, am început să particip la concursuri”.
Îl priveam cu admirație, în timp ce zeci de băieți veneau și treceau pe lână noi, tot salutându-l pe Alex, și implicit pe mine. Deh, eram băiatul ce stătea de vorbă cu Instructorul și reprezentantul lupilor. A continuat povestea, spunând că tot în acea perioadă a participat la primele campionate. ”Primul meu concurs național a fost la 17 ani, la Palatul Copiilor din București. Îmi amintesc de parcă a fost ieri. Pentru că am avut frustrări, n-am obținut nicio medalie. Am cumpănit un pic, dar știam că nu de forță duceam lipsă, ci de experiență. Dar au trecut anii și am început să mai și iau podiumuri. Am început cu un loc trei pe brațul stâng, apoi am continuat cu locul doi pe ambele brațe. Pe urmă am ieșit vice-campion național. Am fost extaziat, dar mereu îmi spun că pot mai mult. Recent am intrat în lotul național. E o mândrie să reprezint România, desi aceasta nu prea ne ajută“, mărturisește sportivul. ”La început ne strângeam la alții acasă, după cum am mai spus, dar cu timpul am început să ne organizăm ulterior pe cluburi, își întregește povestea Alex. Așa că acum patru ani a pornit “Clubul Lupilor“. Ca să ne dăm startul, am creat și un eveniment care să devină ulterior emblematic pentru noi: “Cupa Lupilor“. La prima ediție au venit 70 de oameni din toată țara. Am rămași uimiți. Cine ar fi crezut că sunt atâția iubitori a acestui sport? Fiecare în parte a fost binevenit. La ediția doi am avut o locație mai mare, am făcut-o într-un mall, și au venit un număr de 90 de persoane, semne că evenimentul nostru a devenit tot mai popular. La ediția trei, anul trecut, am vrut să mergem un pic mai departe, să evoluăm, și am făcut un camapionat pe trei sporturi. Cele trei sporturi au fost skandenberg, împins la piept și îndreptări-debit, sporturi nu prea cunoscute, dar care au avut succes. La un Campionat Național se strâng între 300 și 400 de oameni. Dar, din păcate, nu prea avem spectator. Chiar am ridicat această problemă în federație. Părerea mea este că ar trebui să schimbăm un pic regulile și să nu facem demonstrațiile doar în spații cu scenă, mai ales când avem spectatori. Ar trebui să mergem într-un spațiu mai mare, cum ar fi într-o casă de cultură. Cât despre vânzare de bilete, e absurd, acest sport nu are renumele necesar ca să plătească cineva să îl vadă, deși sportul e spectaculos. La ediția trecută oamenii s-au îmbulzit în jurul nostru, lumea era curioasă “, mi-a relatat Alex.
Skandenbergul, un joc al respectului reciproc
Dar totuși… Cum decurge un meci de skandenberg? Cât durează în medie?, l-am întrebat și, ca să-mi arate, m-a dus în sala lor de antrenament, căci se făcuse și ora de întrunire a echipei. Am plecat din vestiar, am urcat niște scări, și la mese, pe același ritm de rap american, băieți – și spre surprinderea mea, și poate și a dumneavoastră -, fete, își măsurau fiecare priceperea la mese de skandenberg. M-am uitat la Alex, el la mine și mi-a zis să mă pun la o masa de joc cu el. Am acceptat bucuros. Și cum ne încleștam mâinile, a început să mă lămurească: ”Meciul poate dura între o secundă și 5 minute. Recordul de durată a fost acum doi ani, parcă cinci minute, până când unul dintre concurenți a făcut o greșeală de cot. Ca să înțelegi mai bine, atunci când ridici cotul sau îl scoți în afara cotierei, se consideră greșeală. La două astfel de greșeli te scoate afară arbitrul. Sunt ca și cartonașele galbene. La o greșeală ai cartonaș galben, la două ai pierdut meciul. Jocul decurge în felul următor: Se duc ambii sportivi la o masă , se salută, de regulă, cu mâna opusă celei cu care trag. Dacă tragi cu dreapta, te saluți cu stânga, și vice versa. Ca observatori, sunt doi arbitrii la masa: unul principal și unul secund, care ajută. Arbitrul principal are responsabilitatea de a așeza concurenții într-o poziție corectă a brațului, a încheturii, le îndreaptă mâinile din toate punctele de vedere: înălțimea, centrul mesei, toate detaliile acestea. După, se dă startul: “ready go”, și concurenții dau tot ce-i mai bun din ei. Meciul se poate finaliza prin prin ceea ce înseamnă că încheietura adversarului a atins nivelul padului, jos, sau prin greșeli. Greșelile sunt de mai multe tipuri. Cele mai frecvente cele de cot, cum am mai spus, dar pot să fie staturi false adunate, poate să fie mișcare în priză de arbitru… Există un regulament stufos“.
În timp ce îmi explica, dădeam ce-i mai bun din mine. Brațul meu de ziarist, care ține pixul și laptopul în mână, contra brațului antrenat al instructorului: era clar cine va învinge. La meci, Alex ”m-a pus”, normal! Dar mi-a zis că sunt destul de puternic și că i-ar plăcea să fac parte din echipa lui. Nu știu dacă a fost serios sau a spus-o doar să mă simt bine, ar eu aș prefera-o clar pe prima variantă.
De ce se apucă oamenii de sportul acesta?, l-am întrebat. ”Pentru bani, sigur nu! Pentru că nu se prea câștigă din asta. Cred că din aceleași motive pentru care se apucă oricine de orice sport. Pentru socializare, să zicem. Găsești o mulțime de oameni frumoși aici. De exemplu, la primul Campionat Național am avut ocazia să-l cunosc pe Valahu. Eram doar un puști pe atunci, care a făcut o poză cu el. Acum am ajuns amândoi să conducem cluburi. E uimitor cum se așază lucrurile! Ne mai vedem pe la evenimente, suntem amici, pot spune, e cu adevărat un munte de om, dar și de dragoste și voință. Skandebergul este un sport al brațelor și a voinței. Contează foarte mult și forța musculară, greutatea își spune și ea cuvântul, dar voința e foarte importantă.”
”Principalul obiectiv pentru noi este să dăm României campioni”
Clubul Lupilor este format din aproximativ 40 de membri. I-am văzut în mare parte: băieți vânjoși, dar și trei fete. Cel mai tânăr membru are 13 ani, iar cel mai matur, 51. Cei mulți dintre membri au câștigat medalii la campionate. Am stat de vorbă cu mai mulți dintre ei. Sunt cu adevărat campioni, au încrederea și mentalitatea potrivită, plus că sunt ca într-o familie. “Încercăm să evoluăm de la un an la altul. În fiecare an ne-am mărit numărul de sportivi și numărul de medalii, avansăm constant în clasamentul național. După mine, principalul obiectiv pentru noi este să dăm României campioni”, concluzionează Alex.
I-am lăsat sportivi să se antreneze și am plecat spre alte povești și povestiri. Următorul campionat, unde vor participa sportivii, va fi pe la sfârșitul lui martie. Cât despre ”Cupa lupilor”, nu au stabilit încă o dată fixă la care va avea loc. Cei care doriți să vă alăturați ”haitei”, îi găsiți pe Facebook: ”Clubul lupilor”.
În Filocalia 1, Sf. Marcu Ascetul spune: „Din fum cunoaștem materia care mocnește înăuntru”. Un cuvânt înțelept, pentru că din fumul degajat se poate face diferența, când arde, de exemplu, tămâia și când arde cauciucul. Dar, mai exact, Sf. Marcu Ascetul se referă la „materia” credinței care, așa cum spune Sf. Ap. Petru, va fi lămurită prin focul încercărilor (I Petru 1, 7). Iar „fumul” care se va răspândi din focul încercărilor va arăta elocvent, ce fel de „materie” are credința noastră.
Acest „fum” al focului credinței noastre ne urmărește pe toți, oriunde ne-am afla și oricine am fi. El nu poate fi nici camuflat, nici „împachetat”, pentru că, dincolo de voința noastră, se întinde nestingherit, dând pe față, cu veridicitate maximă, „stofa care mocnește înăuntru” nostru. Iar fumul, ca și stofa, e diferită de la om la om.
În mod asemănător, Mântuitorul a descoperit „stofa” femeii cananeience. Din focul încercării ei țâșnea un „fum” ca o mireasmă. Era strigătul ei insistent după ajutor. De aceea Mântuitorul S-a oprit și a stat de vorbă cu ea, motivând refuzul Lui aparent. Atunci femeia, asemănându-se câinilor, s-a smerit și a spus celebra replică: „Și câinii mănâncă din firimiturile ce cad de la masa stăpânilor lor”. După care, firește, a urmat minunea vindecării fiicei ei.Astfel, femeia cananeiancă s-a dovedit a avea o „stofă” deosebită. Din „fumul” inimii ei arse de durere s-a cunoscut ce fel de om era.
„Fum” în slavonește se traduce cu „sfară”. Termenul se întâlnește în proverbul „a da sfară (nu sfoară!) în țară”, adică a da de veste. Pentru că, în trecut, prin fum se anunțau invaziile turcești. Acum, unind cuvântul Sf. Marcu Ascetul cu proverbul românesc, am putea spune așa:Stofa credinței noastre se lămurește prin focul încercărilor, iar „o stofă precară dă sfară amară, în țară. Doar stofa țesută cu zel dă fum care suie la cer”.
Președintele PNL Sibiu, Raluca Turcan, a prezentat beneficiile programelor de investiții publice derulate cu finanțare guvernamentală, pentru județul Sibiu, ce se ridică la 2 miliarde de lei, doar prin fonduri venite de la Guvern, fără a lua în calcul cele europene. Este vorba despre programele PNDL și Anghel Saligny.
„Noi, liberalii, am susținut tot timpul că pentru a crește standardul de viață al sibienilor este necesar să aducem în județ nu numai investiții străine de calitate, ci și investiții publice materializate în drumuri rapide și moderne, trotuare refăcute, școli reabilitate, spitale dotate, rețele de utilități la care doar am sperat și astăzi, în cele mai multe situații, acestea sunt realizate. Amintesc că județul Sibiu este unul dintre județele puternic dezvoltate ale țării”, afirmă Raluca Turcan, ministrul Culturii.
PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală), pentru Sibiu, a însemnat 165 de proiecte deosebit de utile:
– 47 de comune și orașe din Sibiu au înființat sau extins rețele de apă și canalizare.
– Sute de km de drumuri județene, comunale și străzi orășenești au fost modernizate în cca. 35 de localități sibiene.
– 13 unități sanitare (dispensare, clinici, secții de spital) au fost dotate sau reabilitate.
– 16 creșe, grădinițe, școli sau licee reabilitate sau modernizate.
PNDL, prin cele 2 etape, a însemnat pentru Sibiu investiții publice extrem de utile în valoare de 832 milioane lei, din care 790 au fost deja plătiți și puțin peste 42 milioane vor fi decontate în perioada imediat următoare.
Prin Programul național de investiții Anghel Saligny, Sibiul a mai câștigat proiecte de peste 1,1 miliarde lei. Astăzi, Programul Național de Investiții Anghel Saligny înseamnă pentru Sibiu:
– 98 de proiecte de investiții finanțate pentru drumuri, poduri, apă și canalizare, cu o valoare totală de peste 927 milioane de lei (66 de obiective în valoare de 584 milioane lei sunt deja contractate și deja s-au decontat 105 milioane lei).
– 18 proiecte pentru distribuție gaze naturale, cu o valoare de peste 176 milioane de lei. 1 proiect major în valoare de 33 milioane de lei , la Rășinari, contractat în luna februarie, a fost preluat în acest Program pentru că nu mai putea fi finanțat prin fonduri europene.
– 90% din UAT-urile din județul Sibiu au cel puțin un proiect finanțat prin Anghel Salingny și toate UAT din Sibiu au beneficiat de acest program.
Alte două investiții deosebit importante pentru infrastructura de învățământ din județul Sibiu au fost reaprobate printr-un ordin recent al ministrului de resort și se vor desfășura prin Compania Națională de Investiții:
– Construire gradiniță cu 3 grupe pe str. Scolii nr. 65, în satul Blăjel, comuna Blăjel, județul Sibiu – valoarea investiției se ridică la 5,156,805 lei.
– Construire gradiniță cu program prelungit în comuna Sadu, județul Sibiu– valoarea investiției se ridică la 7,002,507 lei.
Unele dispozitive nu vor mai putea suporta aplicația, chiar dacă vor primi o notificare în prealabil, arată Tecnoandroid.
Este vorba despre cei care au telefoane mobile care nu au sistemul de operare Android 5.0 sau o versiune ulterioară și cel puțin 300 MB de spațiu de stocare.
Lista modelelor de smartphone-uri care nu vor mai fi compatibile cu WhatsApp începând cu 29 februarie:
Investițiile majore din județ, după Revoluție, derulate de Primăria Sibiu, Consiliul Județean sau din fonduri guvernamentale, prin intermediul autorităților locale sau direcțiilor deconcentrate ministerelor se nasc greu și se finalizează și mai greu, la mare distanță de termenul stabilit inițial, fiind, de multe ori, vecine cu disperarea sibienilor. Este un fenomen pe care îl trăim de 35 de ani în Sibiul democratic și european. Practic, bucuria finalizării unor proiecte majore nu mai este plină de entuziasm pentru sibieni, așa cum ar fi normal, ci te face să te întrebi de ce au întârziat atât de mult timp, ce n-a mers, de ce a lipsit viziunea aleșilor și politicienilor locali și, ce este mai important, de ce se întâmplă mai mereu acest lucru.
Inițiativele celor care conduc administrația locală se nasc rapid, mai ales că și aceștia locuiesc în Sibiu și văd problemele de zi cu zi ale sibianului. Atragerea finanțărilor, în majoritatea cazurilor din fonduri europene, merge ceva mai repede, deoarece se știu din timp când apar aceste oportunități și se pregătesc proiectele. Urmează apoi construcția efectivă.
Aici este mare problemă: nu sunt luate în calcul tot felul de probleme tehnice, mutarea unor utilități, scumpirea materialelor de construcții și actualizarea prețurilor, unele firme sunt pur și simplu depășite de situație și renunță, iar termenul inițial depășit peste măsură. În final, după întârzieri majore (și, câteodată, obiective), se ajunge la inaugurarea cu mare fast, ignorându-se, cel mai adesea, toate lacunele procesului de până aici.
Să vedem cum au decurs principalele investiții făcute în județ după 1989. Cel mai important proiect a fost construcția noului aeroport și refacerea pistei. Un proiect care a mers șnur până la inaugurarea din 2007, însă care după niciun an, rambleul din capătul pistei a luat-o la vale. O investiție absolut necesară, dusă apoi spre lipsă de profesionalism din partea proiectanților, consultanților și constructorului. Vă amintiți scandal din acea vreme.
Centura Sibiului a scos și ea peri albi. Începută cu un constructor italian, apoi reziliat contractul cu acesta și, în cele din urmă, ruptă în mai multe bucăți, a fost inaugurată la mai bine de 6 ani de la pornirea lucrărilor.
A urmat o altă investiție importantă: refacerea drumului județean ce străbate Dealul Dăii. Aceeași situație ca și la centura ocolitoare, numai că aici a fost vorba despre un mare constructor sibian. Numai cei care făceau zilnic naveta între Sibiu și Agnita și retur știu calvarul pe care l-au trăit în acea perioadă, la cumpăna dintre deceniile 2000/2010.
Este și cazul drumului județean 106B, inaugurat joi, ce leagă Ocna Sibiului de Șura Mică și Micăsasa, după aproape 10 ani de la debutul proiectului și cu întârzieri majore. Să nu mai punem la socoteală și noul stadion municipal, mândria orașului, unde și aici lucrurile au evoluat, evitându-se o mare rușine. Inițial, trebuia doar refăcută tribuna oficială a vechiului Municipal, pentru ca în cele din urmă să fie demolată de tot și construită o nouă tribună. O bâlbă a municipalității care, în final, a fost reparată, dar cu costuri mai mari. Plus regretul că actualul stadion este mai mic decât cel făcut de comuniști în anii 80.
Colegii salvamontistului decedat vineri în urma unei avalanșe la Bâlea Lac au postat un mesaj pe pagina de Facebook.
„Un înger în roșu a plecat în înaltele crestelor.
Munții au însemnat totul pentru el, aici și-a găsit sfârșitul făcând ce-i plăcea. Unul dintre cei mai buni freerideri din Romania, colegul nostru și nu în ultimul rând fratele nostru.
Pogo ne vei păzi din „Alaska”.
Vei rămâne veșnic în amintirea noastră”, a fost mesajul transmis de Salvamont Sibiu.
Bărbatul se afla în timpul liber, nefiind în patrulare.
Potrivit lui Dan Popescu, salvamontistul care a decedat a fost prins într-o avalanşă de mari dimensiuni şi a decedat în urma impactului cu nişte stânci peste care a fost aruncat de avalanşă.
FC Hermannstadt a pierdut duelul de vineri seara din Giulești, scor 0-2, iar play-off-ul pare un vis tot mai îndepărtat.
Rapidiștii au avut prima mare ocazie a partidei în minutul 7. Jayson Papeau a primit foarte bine în careu și din poziție bună a șutat, însă Cătălin Căbuz a reușit să respingă în lateral.
Sibienii au replicat patru minute mai târziu. Acesta a fost angajat foarte bine în careu, însă a șutat peste poartă.
Rapid a continuat ofensiva, iar Borza a prins un șut foarte bun în minutul 18, însă mingea, deviată de un apărător al Sibiului, a trecut peste poartă.
Giuleștenii au deschis scorul în minutul 53 al partidei. După o fază foarte bine construită, Burmaz a centrat în careu, iar Krasniqi a șutat cu stângul, fără speranță pentru Căbuz.
Golul doi al Rapidului a venit în minutul 66. Albion Rrahmani a reușit să înscrie din centrarea lui Ermal Krasaniqi.
S-a terminat 2-0 pentru Rapid, iar lupta pentru intrarea în play-off este tot mai grea pentru FC Hermannstadt.
Fostul candidat la prezidențiale al lui Klaus Iohannis din partea USR, Dan Barna, a avut, astăzi, un mesaj clar pentru votanții sibieni în perspectiva alegerilor locale, într-o conferință de presă susținută la sediul partidului de pe str. Hipodromului.
Acesta le-a transmis sibienilor să nu se mai lase păcăliți cu proiectul noului spital județean, gestionat de Consiliul Județean Sibiu și susținut de PNL Sibiu. „Dacă ești păcălit o dată este vina celui care te-a păcălit. Dacă ești păcălit o doua oară, este vina ta. În schimb, dacă ești păcălit și a treia oară, înseamnă că ești prost. Este o vorbă populară, plecată de la sat către oraș”, le-a transmis Dan Barna sibienilor.
Acesta a avut un atac virulent la adresa președintelui țării, Klaus Iohannis, și PNL, afirmând că împreună cu PSD, prin ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, au împins proiectul noului spital în afara criteriilor eligibile de finanțare, prevăzute de noul proiect de hotărâre de Guvern, care va permite o finanțare de maxim un miliard de lei. Valoarea noului spital județean Sibiu se apropie de 500 milioane de euro. Dan Barna, deputat de Sibiu și fost lider USR, afirmă noul spital județean nu are șanse, în actualul context, să prindă finanțare. „Spitalul județean Sibiu e doar o marionetă vândută cetățenilor fără nicio legătură cu realitatea. Variantele pentru spitalul județean sunt trei: găsirea unei soluții de finanțare, fazarea și găsirea unei variante de finanțare pe mai multe etape, adică refacerea proiectului într-o formă fazată, sau parteneriat public-privat pe model facility-management, cum s-a construit în Israel. Proiectul Spitalului Județean Sibiu este împins afară și din finanțarea europeană. Ca să înțelegem foate clar cât de irelevant este subiectul spitalului județean Sibiu pentru cuvântul PNL la masa Guvernului. În momentul de față, dacă această Ordonanță a MIPE se adoptă în actuala formulă, cu acest plafon, nu vom avea finanțare nici din fonduri europene”, spune Dan Barna.
În acest context, Ruxandra Cibu Deaconu, candidatul USR Sibiu la Primăria Sibiu, propune că municipalitatea să facă un spital municipal, care să includă și spitalul CFR, recent transferat la Primăria Sibiu. Trebuie spus că imobilul spitalului este revendicat, astfel că și aici există o problemă majoră.
UPDATE: Potrivit lui Dan Popescu, salvamontistul care a decedat a fost prins într-o avalanşă de mari dimensiuni şi a decedat în urma impactului cu nişte stânci peste care a fost aruncat de avalanşă.
Bărbatul decedat avea 33 de ani.
„Avalanşa a avut linie de fractură undeva la 250 metri şi cale de rulare 400 metri diferenţă de nivel, lungime 800 metri. Victima a suferit leziuni incompatibile cu viaţa din cauza impactului cu stâncile peste care a fost aruncat”, a spus Dan Popescu.
ȘTIREA INIȚIALĂ – Un angajat al Salvamont Sibiu a murit, vineri după amiaza, după ce a fost surprins de o avalanșă, în zona Bâlea Lac.
Bărbatul se afla în timpul liber, nefiind în patrulare.
Bărbatul nu a mai putut fi salvat de colegii săi, iar trupul neînsuflețit este coborât de la Bâlea Lac la Bâlea Cascadă.
”Serviciul Public Judeţean Salvamont Sibiu a fost informat asupra producerii unei avalanşe la Bâlea Lac, cu o victimă care, din păcate, nu a mai putut fi resuscitată.
Colegii mei au început transportul persoanei decedate către telecabina de la Bâlea Lac, o să încercăm transportul la Bâlea Cascadă pentru predare la IML”, a precizat Dan Popescu, directorul Salvamont Sibiu.
„În această după-masă a avut loc în zona Bâlea o avalanșă.
Întrucât informațiile primite indicau o persoană posibil surprinsă, ISU Sibiu a alocat la fața locului, în sprijinul Salvamont, o autospecială de stingere, o șenilată și o ambulanță SMURD.
Totodată, la locul indicat a fost solicitat și elicopterul SMURD”, a precizat sublocotenent Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Jandarmii sibieni au primit în dotare o autospecială marca Jeep Wrangler Rubicon și o autospecială Ssangyong Musso Grand.
În urma parteneriatului dintre Jandarmeria Română, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Salvamont, o autospecială marca Jeep Wrangler Rubicon achiziționată în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, prin proiectul „Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențe medicale”, a fost distribuită Inspectoratului de Jandarmi Județean Sibiu.
Această autospecială de înaltă performanță dotată cu remorcă specială pentru transportul câinilor de serviciu, utilizați în misiuni de căutare – salvare, aparatură și echipamente de prim – ajutor sporește eficiența intervenției și contribuie la asigurarea securității cetățenilor în situații de urgență.
Autospeciala marca Ssangyong Musso Grand este prevăzută cu dotări performante, menite a asigura intervenția rapidă și eficientă în cazul situațiilor de urgență.
Autovehiculul este prevăzut cu ecran de afișare a unor mesaje de avertizare a populației, camere cu termoviziune, precum și echipament care să asigure accesul în zone impracticabile.
Acesta face parte dintr-un lot de 51 de autospeciale achiziționate de Jandarmeria Română în cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială, valoarea totală a achiziției fiind de 12,88 milioane de lei.
Echipele medieșene de robotică reprezentând Liceul Teoretic „Roth – Oberth“ și Colegiul „Școala Națională de Gaz“ au fost prezente la sediul municipalității, alături de coordonatorii celor trei grupuri.
Elevii echipelor Code Warriors, The Resistance și SNGine Team s-au calificat la etapa națională a competiției First Tech Challenge, care va avea loc în perioada 22 – 24 martie 2024, la Iași, în urma rezultatelor excelente obținute la etapa regională de la începutul lunii februarie, din Cluj – Napoca.
În cadrul întâlnirii desfășurate alături de primarul municipiului Mediaș, Gheorghe Roman, membrii echipelor de robotică au discutat despre experiențele din cadrul concursurilor anterioare, dar și despre viitoarele competiții la care vor lua parte în perioada următoare.
„Am avut astăzi la sediul Primăriei municipiului Mediaș o întâlnire cu elevii care au reprezentat orașul nostru la faza zonală a concursului de robotică.
Pentru mine a fost o mare bucurie această întâlnire, i-am felicitat și le-am mulțumit pentru faptul că au reprezentat orașul nostru cu cinste.
De asemenea, le am promis susținere totală pentru faza națională, care va avea loc în luna martie la Iași”, a precizat edilul șef al Mediașului, Gheorghe Roman.
