Un biciclist a fost rănit, sâmbătă seara, într-un accident rutier produs pe DJ 106A, între Sibiu și Rășinari, în zona Tropinii Noi.
Din primele cercetări efectuate a rezultat faptul că, în timp ce conducea un autoturism spre Rășinari, o sibiancă în vârstă de 18 ani nu a păstrat distanță laterală de siguranță și a acroșat o bicicletă condusă pe aceeași direcție de către un sibian în vârstă de 57 de ani.
Biciclistul a fost rănit în urma impactului. Un echipaj al Ambulanței Sibiu a intervenit pentru a-i acorda biciclistului asistență medicală.
Acesta s-a ales cu leziuni la mâini și picioare și a fost transportat la Unitatea de Primire Urgențe Sibiu pentru investigații suplimentare.
FC Hermannstadt s-a impus în deplasarea de sâmbătă, scor 2-0, cu CS Mioveni și le-a făcut suporterilor un cadou frumos înaintea Sărbătorilor Pascale.
Sibienii au avut prima oportunitate a meciului, în minutul 9. Călin Popescu a tras puternic de la marginea careului, dar șutul a fost pe centrul porții și reținut ușor de Greab.
Jucătorii lui Marius Măldărășanu au deschis scorul în minutul 34. Daniel Paraschiv a fost faultat de Adrian Scarlatache, iar arbitrul a indicat lovitură de la 11 metri. Același Paraschiv a executat și a deschis scorul. CS Mioveni a acut prima ocazie a partidei în prelungirile primei reprize. Benchaib a primit o pasă în careu și a șutat puțin pe lângă poarta sibienilor.
Tot gazdele au avut prima oportunitate a reprizei secunde. Același Benchaib a ajuns la o centrare în careu, a șutat din unghi, dar nu a reușit să înscrie. Sibienii au replicat în minutul 64. O centrare din stânga l-a găsit pe Balaure, a cărui lovitură de cap a trecut peste poartă. FC Hermannstadt a încheiat conturile în minutul 66. Limaj i-a pasat lui lui Paraschiv, iar acesta a profitat de ieșirea lui Greab și a înscris.
Sibienii sunt neînvinși de şase etape, în care au patru victorii şi două egaluri. Hermannstadt se află acum pe locul 4 în play-out, cu 24 de puncte, la 3 de liderul FCU Craiova.
În aceste zile, polițiștii sibieni, împreună cu celelalte structuri cu care se acționează în sistem integrat, vor fi la datorie pentru ca Sărbătoarea Paștelui Creștin Ortodox să fie celebrată în siguranță.
În acțiuni sunt angrenați polițiști din toate structurile operative: de ordine publică, poliție rutieră, investigații criminale, investigarea criminalității economice, luptători de intervenție rapidă, criminaliști şi polițiști de la arme, explozivi şi substanțe periculoase.
Pe linie rutieră, polițiștii sibieni vor acționa cu precădere în zonele și pe căile de acces spre sau dinspre lăcașurile de cult sau punctele turistice și de agrement, pe drumurile naționale și județene, în punctele cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere şi la orele cu trafic intens, pentru combaterea excesului de viteză, prevenirea accidentelor şi blocajelor rutiere, dirijarea, fluidizarea şi controlul circulației rutiere şi pietonale.
La nivelul municipiului Sibiu, o atenție deosebită va fi acordată zonei centrale, îndeosebi în sectorul Catedralei Mitropolitane Sibiu, unde efectivele de poliție rutieră vor fi sprijinite de către Poliția Locală Sibiu pentru gestionarea fluxului ridicat de persoane și auto.
De asemenea, în zona Complexului Muzeal Astra Sibiu vor fi mobilizate echipaje ale Serviciului Rutier pentru asigurarea fluenței traficului în Noaptea de Înviere. Măsuri similare de fluidizare a traficului rutier sunt dispuse la nivelul fiecărei unități de poliție municipală și orășenească.
Pe linia transportului feroviar, polițiștii vor intensifica activitățile de verificare în stațiile CF și în trenurile pe care se înregistrează un număr mare de călători, pentru asigurarea unui climat corespunzător de ordine şi siguranță publică, prevenirea şi combaterea furturilor din buzunare, de/din bagaje, a tâlhăriilor şi descurajarea comiterii de fapte anti-sociale pe căile ferate și în zonele adiacente.
Pe linie judiciară, vor fi efectuate controale îndeosebi în zona lăcașurilor de cult, a locurilor de cazare, unităților de alimentație publică şi altor zone pretabile, în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor comise cu violență, a tâlhăriilor, a infracțiunilor de furt din buzunare, de și din auto, dar și pentru monitorizarea situațiilor conflictuale și aplicarea măsurilor legale care se impun.
În ceea ce privește infracțiunile din domeniul economic, polițiștii sibieni vor desfășura acțiuni, împreună cu alte autorități ale statului, după caz, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și verificarea legalității activităților desfășurate de către unitățile de alimentație publică şi de cazare a turiștilor.
„Pentru siguranța dumneavoastră, vă recomandăm să fiți prudenți când interacționați cu persoane necunoscute, să nu transmiteți prin intermediul rețelelor de socializare informații privind lipsa dumneavoastră de acasă sau privind bunurile de valoare pe care le dețineți și să vă supravegheați atent lucrurile, îndeosebi portofelul, telefonul sau alte dispozitive electronice atunci când vă aflați în spații publice aglomerate. La fel de important este să nu lăsați bunuri de valoare în mașinile parcate.
Indiferent de categoria de drum pe care circulă, le recomandăm conducătorilor auto să respecte regimul legal de viteză impus pe tronsonul în cauză, să semnalizeze din timp și să se asigure foarte bine înainte de a schimba direcția de deplasare, să păstreze distanța de siguranță față de cel care circulă în față și să acorde atenție sporită pietonilor, bicicliștilor, utilizatorilor de trotinete și motocicliștilor.
În caz de nevoie sau dacă aţi asistat ori aveţi cunoştinţă despre comiterea unei fapte care aduce prejudicii vieții sau bunurilor unei persoane, apelaţi cu încredere la cel mai apropiat poliţist sau sunaţi la numărul unic pentru situații de urgență 112 ! Forțele de ordine vor asigura o reacție rapidă în cazul semnalării unei situații de urgență, conform competenței”, a transmis Elena Welter, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Sărbătoarea Paștelui reprezintă un moment de cotitură în viața creștinilor. Ea aduce, în fapt, argumentul ființial pentru care rămânem candidați, la rândul nostru, la nemurire, prin Învierea Celui ce ni s-a făcut ”începătură nouă”. Pentru că ”Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”. I-am invitat pe Pr. Conf. Univ. Dr. Irimie Marga (Facultatea de Teologie Sf. Andrei Șaguna din Sibiu) și pe Pr. Dr. Constantin Totolici (Protoiereu Modena, Italia) să ne ”descifreze” câte ceva din tainele acestei sărbători, încercând să descoperim împreună măcar puțin din semnificația ei.
Timp al Învierii sau timp al consumerismului?
Romeo Petrașciuc:Paștele e o sărbătoare cu o îndelungată tradiție, care a comportat, de-a lungul istoriei sale, o multitudine de accepțiuni și dispute. Pornind de la perspectivele teologice diferite legate de data la care și felul în care e sărbătorit, aducând în discuție obiceiurile păgâne atașate, și până la componenta sa tot mai comercială, sărbătoarea aceasta a rămas însă una de referință în viața fiecăruia dintre noi. Aș vrea să vă întreb însă ce reprezintă, în esența sa, Paștele?
Pr. Conf. Univ. Dr. Irimie Marga. Foto: Ovidiu Matiu
Pr. Irimie Marga: Vă felicit pentru titlul ales: Paștele, între trecere și petrecere. E o alegere foarte inspirată. Fiindcă în aceste cuvinte găsim, de fapt, toată această evoluție a Sărbătorii Paștelui. Paștele, la început, a semnificat trecerea prin Marea Roșie, eliberarea poporului evreu din robia egipteană. De aceea și cuvântul ”Paște” vine de la termenul ebraic ”pasha”, care înseamnă trecere. Acesta a fost Paștele cel vechi, regăsirea omului aici, pe pământ. Însă Hristos ne-a adus Paștele cel nou. Ne-a făcut să ne regăsim nu numai aici, pe pământ, ci pentru veșnicie. Pentru aceasta a făcut ca trecerea care la nivel orizontal era pentru poporul evreu, să se transforme într-o trecere verticală, de aici, de pe pământ, la cer, o trecere de la viața trecătoare, la viața cea veșnică. Aceasta este semnificația deplină a Paștelui creștinesc: trecerea spre Împărăția Cerurilor.
Felul în care creștinii își duceau viața, încă de la începuturi, se regăsea și în felul în care trăiau, de fapt, esența credinței creștine. Credința în Învierea lui Hristos, trecerea aceasta, prin Înviere, la veșnicie. Și creștinii și-au trăit viața lor duhovnicească într-un mod deplin, au serbat Paștele într-un mod cu totul deosebit și, mai mult decât atât, l-au petrecut într-un mod creștinesc cu totul deosebit. A petrece, inițial, avea o semnificație spirituală. Plecau de la trecerea aceasta de la pământ la cer și petreceau, împreună cu Hristos, acest drum către veșnicie. În această perspectivă, Mitropolitul Dosoftei, când a publicat pentru prima dată în limba română viețile sfinților, i-a dat titlul Viața și petrecerea sfinților. Când citești pentru prima dată titlul, te întrebi: ”Dar ce, sfinții au petrecut?” Nu. Ci sensul inițial al petrecerii era acesta, legat de serbarea pascală. Cum ne petrecem noi viața aici, pe pământ, cu Hristos, ca să trăim veșnic în Hristos?
Cu timpul însă, petrecerea aceasta, încet-încet, s-a golit de spiritual, și am ajuns la sensul etimologic cel mai restrâns, gol, pe care îl avem astăzi, prin care înțelegem numai veselie, distracție, muzică și celelalte, pierzând toată încărcătura care vine din trecut și semnificația sa spirituală autentică. Iar Biserica are și această menire, de a-i învăța pe oameni să înțeleagă petrecerea adevărată a Paștelui. În sensul acesta istoric, teologic, și în sensul profund al cuvântului petrecere.
Pr. Dr. Constantin Totolici (Protoiereu Modena, Italia). Foto: Arhiva personală
Pr. Constantin Totolici: Asistăm la o desacralizare a lumii. Nu e vorba doar de o ieșire din înțelesul sărbătorii, ci pur și simplu de o desacralizare a vremurilor noastre și despre o sărbătoare comercializată. Se comercializează fiecare sărbătoare. Și nu mă refer doar la sărbătoare de Paște. De pildă, aici, în Occident, am înțeles că există anumite indicații prețioase date de către forurile superioare laice care impun ca de acum încolo, de pildă, sărbătorile Crăciunului, ale Anului Nou, Bobotezei, să se numească doar ”sărbători de iarnă”, fără nicio referire la semnificația lor profundă. Dacă în perioada comunistă noi am avut de-a face cu așa ceva, înlocuindu-l pe Moș Crăciun cu Moș Gerilă, iată că a venit vremea ca și Occidentul să meargă pe aceeași linie. Când, de fapt, ce este Sărbătoarea Paștelui? ”Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!” Dacă noi credem aceasta, nu ne desacralizăm. Pentru că aceasta începe în momentul în care ieșim din înțelesul sacrului, dezbrăcăm misterul, desființăm sacrul din ziua respectivă și în loc să trăim într-un timp al Învierii, trăim într-unul al consumismului.
Unde s-a produs fractura de sens, acest derapaj de la semnificația corectă a Paștelui?
Pr. Irimie Marga: Răspunsul este complicat, dar este și simplu. Și aș porni de la cuvinte banale, arhicunoscute, din viața noastră creștinească. Orice ecfonis se încheie cu: ”Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!” Or aceste cuvinte vor să arate tocmai taina existenței noastre! Noi trăim între ”acum” și ne îndreptăm spre ”pururea”. Ei bine, viața pe care o ducem acum, în ultimul timp, din păcate pierde unul din cele două piloane: adică veșnicia. Se pune tot mai mult accent pe acum. Acum, acum, acum! Și când se întâmplă acest lucru, pierzi această viziune a veșniciei, a lui ”pururea”. În fond, în aceasta stă tot tâlcul. Ce ne dorim noi crezând în ceva, având un ideal? Ne dorim să nu murim, să trăim veșnic. Și atunci când vin Paștile, este ocazia de a-l scoate pe om din cotidian, din ”acum” și să-l îndrepte spre ”pururea”, spre viața veșnică pe care ne-o dorim. Iar acest accent pus pe ”acum” e născut din secularizare, ceea ce ne face să pierdem substratul adevărat al tradițiilor și să le vedem ca și cum doar ele ar trăi prin ele însele și că nu ar avea, de fapt, un scop mai înalt de înălțare. Numai că atunci când pierzi originea și ultimul scop al acestei tradiții, riști să ratezi tocmai sensul sărbătorii.
Convertim iepurașul?
Știm foarte bine că multe din sărbătorile, chiar practicile păgâne, au fost preluate de către creștinism și convertite. Am o dilemă. Încreștinăm, convertim iepurașul?
Pr. Constantin Totolici: Doar dacă iepurașul îl aducem pe tavă, la biserică, în noaptea de Paști, spre a fi binecuvântat și servit apoi împreună cu familia sau cu credincioșii, așa cum se obișnuia în agapele lor primii creștini. Nu mi se pare firesc să înlocuim sărbătoarea cea mare a Învierii Domnului cu o credință comercială.
Pr. Irimie Marga: Întrebarea e una foarte bună. Ce facem? Respingem sau încreștinăm? Problema aceasta nu e nouă în Biserică. Încă de la început, Biserica s-a lovit de păgânism. Nu era secularism, nu era consumerism, ca acum, însă era păgânismul. Și atunci păgânismul avea și el forța lui. Dacă creștinismul intra în conflict cu păgânismul, nu l-ar fi învins atât de ușor. Însă creștinismul a zis: nu trebuie să avem această atitudine, ci să căutăm să îi înțelegem și să le oferim adevărata învățătură, adevărata credință, iar toată experiența spirituală pe care ei, ca păgâni, au câștigat-o, să fie convertită într-una creștinească. Așa au fost încreștinate Floriile, care era o sărbătoare păgână. Creștinii nu au zis: ”Terminăm cu Floriile! E o sărăbătoare păgână, o desființăm!” Nu, ci au transformat această sărbătoare păgână în sărbătoarea care ne aduce aminte de intrarea lui Hristos în Ierusalim. La fel au făcut cu Rusaliile, care era o sărbătoare păgână a trandafirilor. Au convertit-o și, până în ziua de astăzi, atunci când spui Rusalii, spui Pogorârea Duhului Sfânt. Nici nu te mai gândești la ceea ce a fost înainte. Acum, noi ne aflăm în aceeași situație. Creștinismul e pus într-o societate modernă, care nu neaparat își dorește să fie păgână, ci pune accent pe acest ”acum”. Nu trebuie să ne punem în conflict cu ea. Cred totuși că trebuie să o convertim cu instrumentele ei. Ai zis de iepuraș. Cred că și pe iepuraș trebuie să îl convertim! Să ne gândim la vechile icoane cu nașterea Domnului! Ce frumos apare țăranul român, cu cojocul și cu oile. A fost țăranul român la Betleem, la nașterea lui Hristos, cu oile sale, acolo? Nu, e o convertire a elementelor noastre, regăsite și convertite cu elemente ale nașterii lui Hristos. Așa și iepurașului îi putem găsi un loc undeva sub crucea lui Hristos. Până la urmă, și el e creația lui Dumnezeu. Pentru că a încerca acum să îl elimini, dacă suntem un pic realiști, ne dăm seama că e o imposibilitate. În toate grădinițele se desenează numai iepurași și ouă, în toate școlile copiii sunt deja învățați cu acest șablon… Ideea e că interzicându-le, îi trumatizezi puțin pe copii. Pentru că lor le place! Ei iubesc animalele. Iar iepurașul e o ființă atât de atrăgătoare și plăpândă. Dar haideți să îi facem să înțeleagă că poate iepurele, ca și mielul și ca întreaga natură, suferă de patimile lui Hristos. Și că bucuria noastră e bucuria întregului cosmos, inclusiv a animalelor, pentru că a înviat Hristos.
Am vorbit de semnificația de facto a Paștelui, despre vămuirile sale de către o mulțime de factori ce țin fie de consumerism, fie de exces de rutină a vieții de creștin căldicel. Să facem un exercițiu de imaginație. Vă bate la poartă cineva, spunându-vă că ar vrea măcar Paștele din acest an să îl petreacă într-un mod autentic. Ce l-ați sfătui? Cu ce ați începe?
Pr. Constantin Totolici: Eu cred că trebuie să îl introducem pe om în bucuria Învierii, ca dar primit din partea lui Dumnezeu. Dumnezeu ni Se dăruiește. Și aceasta e cea mai mare bucurie pe care o poate trăi un om. Bucuria de a fi nemuritor! Eu le spun deseori credincioșilor: ”Vrei să știi ce înseamnă postirea? Apucă-te și postește!” Nu poți înțelege ceva, dacă nu vrei să încerci să cunoști acel ceva. Postește și vei cunoaște bucuria postului. I-aș vorbi în primul rând despre bucuria Paștelui, nu despre suferința Patimilor. Pentru că Hristos, în fond, asta înseamnă: bucurie! Iar întâlnirea cu Hristos e taina îndumnezeirii noastre. Și a deplinei bucurii…
Peste 200 de pompieri sibieni vor fi zilnic la datorie, pentru asigurarea măsurilor de protecție respectiv intervenție în cazul producerii unor situații de urgență.
De asemenea, în scop preventiv și pentru asigurarea climatului de siguranță peste 45 de pompieri și 11 autospeciale de stingere vor efectua misiuni de asigurare la lăcașurile de cult din municipiile Sibiu și Mediaș, dar și în Agnita, Orlat, Cârțișoara și Pelișor, Miercurea Sibiului și Dumbrăveni, unde se preconizează prezența unui număr mare de credincioși.
Pentru a evita producerea unor situații nedorite ce pot pune în pericol viața, în special în noaptea de Înviere, ISU Sibiu a transmis o serie de recomandări.
Lumânările și candelele aprinse să fie așezate într-un suport incombustibil și să nu fie amplasate în apropierea materialelor textile sau a altor materiale ușor inflamabile și în nicio situație nu lăsați lumânările sau candelele aprinse nesupravegheate și nu adormiţi cu lumânările aprinse.
Nu blocați cu autoturismele căile de acces la lăcașurile de cult și menţineți uşile de acces/evacuare în poziţie deschisă, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase.
„În cazul sesizării unui incendiu sau a altei situații de urgență, care poate pune în pericol viața dumneavoastră sau a celor din jur, sunați de îndată la numărul unic de urgență 112 și transmiteți cât mai clar date de la locul evenimentului și locația exactă”, a spus purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sergentul major Andreea Ștefan.
M-am gândit să-I dăruiesc lui Hristos, Domnul meu, Dumnezeul meu şi Mântuitorul meu, un ou de Sfintele Paşti. E ziua Învierii Sale, ziua când lumina Lui luminează tuturor, vine de două mii de ani la Ierusalim şi adie peste lume în Duminica Sfintelor Paşti ca o mătase de lumină.
În faţa acestei măreţii, oul meu de Paşti va fi mai mic chiar decât un grăunte şi totuşi trebuie să fie şi românesc, şi încondeiat pe deasupra. Adică „pictat” cu condeiul astfel încât din câteva imagini alese pe sprânceană dintre cele păstrate în inima mea, Domnul să vadă că românii, neamul acesta, pe care El l-a alcătuit într-un chip minunat şi pe care tot El l-a sădit aici, pe un picior de plai, pe o gură de rai, încă Îl iubeşte cu inima şi a păzit cuvântul Său şi nu a tăgăduit numele Său, de la Apostolul Andrei încoace şi până azi. Şi asta în pofida tuturor vicleniilor satanei care-l munceşte în fel şi chip prin păcat, ca să-l rupă de Hristos şi să-i fure mântuirea. Dar Tu, Doamne, ocroteşte-i pe români!
Acum să trecem la treabă. Mai întâi se cuvine a împodobi oul românesc de Paşti cu Icoana Maicii Domnului, la care neamul acesta are adâncă evlavie şi în a cărei purtare de grijă îşi pune toată nădejdea.
De aici încolo vă invit să pictăm împreună. Eu caut în inima mea, iar dumneavoastră, fiecare în inima sa. În felul acesta ne vom afla în bucuria comuniunii, iar Iisus, Mântuitorul nostru, va primi de Paşti nu un singur ou românesc, ci atâtea câte poate cuprinde inima plină de dor şi omenie a acestui vechi neam creştinesc.
Din inima mea eu propun chipul părintelui Iustin Pârvu şi cuvintele lui: „Eu aşa am mers prin viaţă, cu Evanghelia înainte şi poporul român după mine!” Apoi chipul părintelui Zosim Oancea pe fundalul bisericii din Sibiel şi al muzeului de icoane pe sticlă, lăsat preţioasă moştenire nouă, celor aşezaţi de Dumnezeu pe mirificele meleaguri ale Sibiului şi mărginimii sale. Mai propun imaginea bisericii de lemn din Dretea de Cluj, sfinţită într-o zi de vară în Muzeul satului din Sibiu de vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, în zumzet de albine, mireasmă de otavă şi cântările româncelor, aidoma unor regine în distinsul lor port în alb-negru, păstrat cu sfinţenie din vremea dacilor străbuni. Atunci ne-a spus şi o poveste: pe o corabie cuprinsă de furtună oamenii alergau înspăimântaţi de colo-colo, numai o fetiţă cu ochi luminoşi şedea liniştită într-un loc mai ferit. Atunci oamenii au întrebat-o: „Dar ţie nu-ţi e frică?” Ea a răspuns cu un zâmbet cald: „Nu, căci la cârmă e Tatăl meu cel ceresc!” Şi a încheiat povestea cu un sfat: „Numai cu acea corabie să călătoriţi, care are Sfânta Cruce la catarg şi pe Hristos la cârmă. Atunci sigur veţi ajunge la destinaţie!” De atunci, de câte ori trec prin Muzeul satului pe lângă bisericuţa din Dretea, o văd ca pe Corabia lui Hristos.
Mai am de propus aici chipuri de ţărani, printr-unul anume: Elisabeta Rizea, dintre mulţi pe care-i port cu dragoste şi profund respect în inima şi în pomelnicele mele şi prin care am avut prilejul să cunosc fineţea borangicului din care Creatorul a ţesut sufletul românesc. După cum spunea marele erudit român Ilie Bădescu: „…omul românesc a apărut în istorie dintr-o alcătuire de natură cristică”. Cine vrea să înţeleagă această alcătuire, s-o caute în „Memorialul durerii” al doamnei Hossu-Longin pe Elisabeta Rizea din Nucşoara, când povesteşte ce bătăi crunte a încasat de la brutele securiste ca să-şi trădeze consătenii. „Şi mă rugam – spune ea în interviu –, Doamne, ajută-mă să nu spui! Doamne, ajută-mă să nu spui! Şi n-am spus!”
Pe oul de Paşti e momentul să conturăm acum un locşor special, ca o inimioară, în care fiecare să se poată cuibări cu bunicii, părinţii, copiii, nepoţii, ba chiar şi cu strănepoţii săi, tradiţionala familie românească luminată de chipul mamei creştine, prin care Dumnezeu a lucrat destinul etnic al neamului, precum a lucrat şi destinul său cosmic prin preoţii, monahii şi monahiile pe care aceste mame i-au născut şi i-au afierosit Lui.
Iar semnătura pe lucrarea noastră propun să o punem cu o rugăciune, pe care am auzit-o rostită la icoană de o dăscăliţă, într-o casă mărunţică, de sub munte, care mi-a rămas în minte pentru cel mai însorit şi plin de muşcate pridvor văzut vreodată şi care sună cam aşa: „Doamne, Tu toate le poţi, câte le voieşti. Întoarce neamul nostru românesc la frumuseţea lui cea dintâi”.
O masă bogată de Paşte se consumă până la 163 de E-uri, 208,6 grame de zahăr şi 31,6 grame de sare, susţin reprezentanţii asociaţiei InfoCons, într-o analiză publicată vineri.
„Masa de Paşte este întotdeauna îmbelşugată, iar în jurul acesteia se adună întreaga familie – o masă cu de toate, pentru toţi! Dar ştiaţi că masa de Paşte poate ajunge până la 163 E-uri, 31,86 grame de sare şi 208,6 grame de zahăr ?!
Masa de Paşte începe adesea cu un aperitiv format din pâine, mezeluri (crenvurşti de pui, crenvurşti de porc, parizer, şuncă Praga, cabanos, bacon), iar alături de acestea se găsesc câteva sosuri de ketchup, muştar şi maioneză.
Dar, acest aperitiv ajunge până la 83 E-uri, 31,6 grame de sare şi 69,8 grame de zahăr pentru un singur fel de mâncare. Dacă vă îndreptaţi către nelipsitul cozonac, îngheţată, bomboane de ciocolată, croissant de ciocolată sau un iaurt cu fructe, ajungeţi să consumaţi până la 40 de E-uri şi 116,1 grame de zahăr doar pentru desert.
Pe lângă acestea, veţi consuma şi un suc tip ceai, o băutură energizantă sau poate o bere cu fructe, adăugându-se încă 29 E-uri şi 22,7 grame de zahăr. Astfel, doar pentru desert consumaţi 69 E-uri şi 138,8 grame de zahăr! După masa de Paşte, consumaţi o gumă de mestecat, adăugând astfel încă 11 E-uri”, precizează sursa citată.
Conform InfoCons, informaţii despre produsele de pe masa de Paşte se pot afla prin accesarea aplicaţiei gratuite InfoCons.
Astfel, aceasta redă consumatorilor direct pe telefonul mobil numărul de E-uri şi tipurile acestora, cantitatea de sare, cantitatea de zahăr, numărul caloriilor, alergenii, precum şi ingredientele din produsele folosite la masa de Paşte.
De asemenea, cu ajutorul calculatorului integrat în aplicaţia InfoCons, consumatorii îşi pot seta cantitatea de produs pe care urmează să o consume, iar aplicaţia le va dezvălui cantitatea de sare, cantitatea de zahăr şi caloriile regăsite în cantitatea de produs selectată, dar şi cât trebuie să meargă, pedaleze sau alerge pentru a arde caloriile consumate.
Aplicaţia InfoCons este un instrument indispensabil pentru consumatori, mai ales în contextul în care la o singură masa de Paşte consumăm cu 537% mai multă sare şi cu 734% mai mult zahăr decât cantităţile recomandate pe zi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, respectiv 5 grame de sare şi 25 grame de zahăr, susține InfoCons.
În pastorala Învierii Domnului din acest an, așa cum precizează Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, atenția este îndreptată, cu precădere, asupra bucuriei acestei Sărbători.
”În fiecare an, în cuvântul nostru pastoral am încercat să descifrăm împreună în ce constă taina aceasta mare a sărbătorii Învierii și am insistat asupra unui aspect pe care l-am considerat important pentru înțelegerea semnificației acestui Praznic împărătesc. Anul acesta vom încerca să descriem și să înțelegem mai bine ce este bucuria noastră pascală, de unde vine ea, cui se datorează ea și cum putem noi să ne împărtășim mai cu adevărat”de ea, după cum suntem îndemnați prin frumoasele compoziții imnografice ale Penticostarului”, a menționat Mitropolitul Ardealului.
Redăm, în continuare, cuvântul Înaltpreasfințitului Mitropolit Laurențiu Streza adresat credincioșilor din Ardeal:
Iubiți credincioși,
În tradiția creștinească a poporului nostru, sărbătoarea Învierii este cel mai important eveniment al anului bisericesc, fiindcă, astăzi, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur rostit la acest praznic, toți suntem așteptați la Cina de bucurie a lui Hristos, cei care am postit și cei care nu am postit, cei care am fost mereu la biserică și cei care nu am reușit să o facem. Astăzi, toți suntem primiți în atmosfera de bucurie a Bisericii și, astăzi, cu toții putem să cântăm cântările de biruință ale slujbei pascale. Din această bogăție a imnografiei noastre suntem încredințați că bucuria noastră este bucuria celei mai mari biruințe, și anume a biruinței Mântuitorului asupra păcatului, asupra diavolului și asupra morții. Iar bucuria noastră vine de la Hristos, căci El nu a fost biruitor pentru Sine, ci pentru noi. Biruința Lui nu L-a făcut pe El mai mare sau mai viu sau mai bogat, ci pe noi ne-a făcut astfel mai bogați. Biruința Lui nu este egoism, ci dragoste, nu este stăpânire, ci dăruire. Domnul cel înviat ne dăruiește fiecăruia dintre noi această mare biruință a Lui și noi o gustăm, ne împărtășim de ea când participăm la fiecare Sfântă Liturghie din cursul anului bisericesc, și în mod special la Liturghia acestei sfinte zile, numită de Sfântul Ioan Damaschin, în Canonul Învierii, „una a sâmbetelor, Împărăteasă și Doamnă, al praznicelor Praznic și sărbătoare a sărbătorilor”[2].
Important este pentru noi să reținem un fapt deosebit. Noi participăm la viața Bisericii nu pentru a ne întâlni cu trecutul, pentru a comemora liturgic evenimente din viața Mântuitorului, ci pentru a intra în comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos și pentru a trece, așa cum El a trecut, de la moarte la viață, de pe pământ la cer, de la bucuriile trecătoare ale lumii acesteia la bucuriile vieții veșnice din Împărăția cerurilor. Trecerea aceasta ne aduce bucurie, și nu orice bucurie, ci bucuria pe care El ne-o dăruiește, așa cum a făcut-o cu ucenicii Săi, cărora le-a promis că: „voi veni și vă voi lua la Mine, ca să fiți și voi unde sunt Eu” (In 14, 3) și că: „iarăși vă voi vedea și se va bucura inima voastră și bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (In 16, 22).
Sărbătoarea Învierii Domnului este numită și Paști, termen care vine din limba ebraică și înseamnă trecere. Evreii prăznuiau bucuria unei treceri minunate, geografice, fizice prin Marea Roșie și a intrării lor sub povățuirea lui Moise în pământul făgăduinței. Noi însă sărbătorim bucuria unei alte treceri, a unei treceri tainice, nevăzute, pe care o facem împreună cu Mântuitorul de la moarte la viață, de la cele trecătoare la cele veșnice, așa cum cântăm în cântările Învierii. Bucuria noastră nu vine din rememorarea trecutului, ci din saltul, din trecerea pe care o putem face uniți cu Mântuitorul din lumea aceasta plină de dureri și necazuri spre o altă lume, spre lumea bucuriei veșnice a Împărăției cerurilor. Aceasta este adevărata bucurie a vieții noastre: a ști și a simți că există și o altă lume, o lume a vieții viitoare pe care o putem gusta și pentru care ne putem pregăti încă de acum. Bucuria noastră este că Îl cunoaștem, Îl iubim și că putem să ne împărtășimcu Cel care ne-a deschis nouă calea spre această lume minunată a bucuriei iubirii Sale, cu Cel împreună cu care la fiecare Liturghie facem această trecere tainică de pe pământ la cer.
Iubiți credincioși,
Trecerea noastră tainică spre lumea bucuriei cerești pe care o trăim în această noapte de mântuire este atât de bine descrisă în imnografia acestui praznic. Cuvintele cântărilor ne deschid și ne sensibilizează și ne îndreaptă mintea spre cele cerești. Ele au menirea, dar și puterea să ne scoată din logica lumească, din grijile și necazurile acestei vieți trecătoare și să ne dăruiască copleșitoarea bucurie a vieții viitoare. Cântându-le, simțim o mare mângâiere, că oricât de multe încercări și strâmtorări avem în această viață, există o altă viață, o viață viitoare, o viață a bucuriei veșnice pe care o putem gusta încă din lumea aceasta.
Un reflex al acestei bucurii pline de nădejde este și atmosfera pascală pe care de la biserică o ducem în casele noastre. În viața noastră de creștini, sărbătoarea Învierii este astfel un reper unic de bucurie și de nădejde și un izvor nesecat de putere duhovnicească. Această bucurie tainică pe care Hristos ne-o dăruiește este o putere a veacului viitor(Evr 6, 5), este o ancoră neclintită și tare a sufletului (Evr 6, 19), cu care corabia sufletului nostru este legată de patria noastră cerească, căreia îi aparținem și spre care tindem și pe care o căutăm în toate zilele vieții noastre pământești.
Dar bucuria noastră este mare și pentru că noi nu primim această putere doar în ziua de Paști, ci la fiecare Sfântă Liturghie, căci, prin fiecare Liturghie, noi putem trece cu Mântuitorul, împărtășindu-ne de Trupul și Sângele Lui, în lumea veșnică a Împărăției Sale. Fiecare Liturghie este un Paște, fiecare Liturghie este Cina de Taină cea care se petrece veșnic în cer și la care luăm parte încă din lumea aceasta.
Fiecare duminică este un dar al Învierii, este un dar al Mântuitorului pentru noi. Paștile le serbăm nu doar astăzi, ci mereu, neîncetat, până ne vom muta cu toții, dacă vom fi găsiți vrednici, în Împărăția iubirii Preasfintei Treimi. De aceea noi toți trebuie să cinstim nu doar acest mare praznic împărătesc, ci și toate duminicile și sărbătorile de peste an, ca unele care ne trec și ele, permanent, spre o altă lume, care ne dau suflul și puterea veacului viitor, prin care putem să depășim toate încercările acestei vieți.
Să ne străduim fiecare după putință să participăm cât mai des la Sfânta Liturghie și, mai ales, să prețuim darul infinit și negrăit al dragostei Stăpânului nostru, Care vine neîncetat la noi ca să ne atragă la Sine, să ne treacă în patria Sa cea cerească.
Șansa noastră în zilele grele pe care le trecem nu poate fi alta decât să ne întoarcem cu toată inima la Stăpânulnostru și la dragostea Lui. Ne trebuie multă răbdare în necazuri și pocăință înainte de a nădăjdui ceva mai bun. Iar dacă vom alege această cale, neîntârziat vom primi răspuns de la Dumnezeu, care așteaptă să-i dăruim inimile noastre, pentru ca El să ni le umple cu bucuria harului Duhului Său cel Sfânt.
Să ne străduim să punem în lucrare darurile Învierii și să nădăjduim că puterea lui Hristos cel răstignit și înviat ne va ajuta să trecem peste toate. Mai mult ca niciodată, greutățile ne apasă și știm că doar mila lui Dumnezeu, pe care trebuie să o cerem stăruitor cu lacrimi, cu umilință și cu post, ne poate scoate din toate necazurile, ispitele și încercările ce ne împresoară. Nu avem altă nădejde decât prezența vie și lucrătoare a lui Hristos cel înviat în noi! Să nu o ignorăm, să nu o disprețuim, ci să omorâm în noi pe omul cel vechi, pentru ca omul cel nou să învieze împreună cu Hristos, în fiecare dintre noi.
Să cultivăm relația noastră cu Dumnezeu, să ne îngrijim de frumusețea noastră interioară, să dăm Chipului pe cel după chip, să fim împlinitori ai cuvântului lui Dumnezeu, nu doar propovăduitori, pentru ca toți împreună să ne desfătăm de bunurile gătite în Împărăția cerurilor celor ce curat l-au iubit pe Dumnezeu.
Iubiți frați creștini,
Aceasta e noaptea și ziua Învierii Domnului – ziua veșnică pe care a făcut-o Domnul ca să ne bucurăm și să ne veselim în ea!
Hristos cel înviat e șansa vieții noastre celei veșnice și doar El este scăparea și ajutorul nostru! Doar în El avem nădejdea noastră! Pentru aceasta, vă adresăm tuturor îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care să ne însoțească mereu:
Sibiul va găzdui, între 19-22 aprilie 2023, etapa națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română, clasele IX-XII.
Întâlniri cu scriitorii sibieni
Deschiderea evenimentului va avea loc în după amiaza zilei de 19 aprilie 2023, la Sala Thalia din Sibiu. Tot aici va fi organizată și premierea olimpicilor, în data de 22 aprilie 2023.
După desfășurarea probelor de concurs, scrisul în 20 aprilie și oralul în 21 aprilie, în așteptarea rezultatelor, elevii vor participa la oferta culturală a olimpiadei, propusă de organizatori. E vorba de o întâlnire cu poeți contemporani, moderată de președintele olimpiadei, domnul prorector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, prof univ. dr. habil. Andrei Terian-Dan: „Provocari ale poeziei contemporane. Lecturi și dezbateri”. Ca invitați, vor fi alături de elevi: Svetlana Cârstean, Dan Coman, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu și Radu Vancu. De asemenea, va avea loc și o inedită prezentare – realizată tot de prorectorul Andrei Terian, împreună cu Vlad Pojoga și cu David Morariu – a laboratorului de Digital Humanities a U.L.B. Sibiu: „Cum citesc literatură computerele”.
Elevii pot vizita centrul istoric al Sibiului, Complexul Național Muzeal Astra (Muzeul Satului), Muzeul Național Brukenthal, Biblioteca Județeană Astra și multe alte locuri care ar putea prezenta interes pentru oaspeți.
278 olimpici naționaliși 92 profesoriînsoțitori
Organizată la Sibiu, de către Ministerul Educației și de către Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, etapa națională Olimpiadei de Limba și Literatura Română pentru elevii claselor IX-XII este o competiţie naţională de excelenţă ce se adresează elevilor din ciclul liceal, capabili de performanțe școlare înalte, creativi şi cu un orizont cultural adecvat vârstei.
”Tinerii care iubesc literatura română, vin la Sibiu într-un periplu intelectual, căci pentru ei personalități culturale care s-au născut sau care au trăit în Sibiu – precum scriitorii Octavian Goga, Radu Stanca, Mircea Ivănescu sau gânditorii ori criticii literari Emil Cioran, Constantin Noica, Ioana Em. Petrescu – sunt înalți prieteni întru visare și modele pentru cariere care încununează o vocație, devreme descoperită. Astfel găzduim în primăvară 278 de elevi, oaspeți binecuvântați cu talentul de a modela din cuvinte lumi minunate și 92 de profesori – membri ai Comisiei centrale a olimpiadei sau însoțitori ai elevilor – care, împreună cu organizatorii locali, vor transforma școala sibiană într-o sărbătoare culturală a viitorului literaturii românești”, a declarat Prof. Emilian-Marius Novac, Inspector Școlar General Sibiu și Președintele Comisiei de organizare a olimpiadei.
Unde vor fi găzduiți olimpicii
Participanții la această competiție sunt găzduiți în hoteluri din centrul orașului: My Continental și Continental Forum, aproape de Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, unde se vor desfășura probele de concurs. 38 de profesori și 20 elevi din școlile sibiene vor însoți loturile de participanți din toate județele țării, pentru a le face șederea cât mai frumoasă la Sibiu.
”Mai sunt doar câteva zile pană la debutul acestui eveniment, care se repetă în istoria școlii sibiene, primul având loc în anul 2001. Ne așteptăm oaspeții – profesori și elevi – cu inima deschisă și cu dorința ca aceștia să se simtă cât mai bine la noi în oraș, și atunci când se vor întoarce acasă, după o întrecere a condeielor și a inteligenței, să păstreze în suflet un loc pentru noi, organizatorii și pentru orașul nostru”, a adăugat Inspectorul Școlar General, Emilian-Marius Novac.
Vremea va fi, în general, instabilă în perioada Paştelui, însă valorile termice maxime vor fi generoase şi vor ajunge chiar şi la 22 de grade Celsius, a declarat, vineri, pentru Agerpres meteorologul de serviciu al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Raul Ilea.
„La nivel general, în ceea ce priveşte valorile de temperatură, în această perioadă minimele termice se vor încadra între -1 grad, în estul Transilvaniei, şi 11 grade pe Litoral, iar în Bucureşti vor fi 6 grade.
Pentru ziua de mâine, sâmbătă, vom avea o vreme caldă la nivelul întregii ţări în partea de sud şi est, cu maxime între 12 şi 22 de grade şi minime între -1 grad şi 11 grade. Vor fi înnorări temporar accentuate în rest, cu descărcări electrice local în nord, centru, vest şi, izolat, în rest”, a spus Ilea.
Acesta a precizat, totodată, că, în prima zi de Paşte, vremea va avea caracteristici normale pentru această perioadă.
„În ziua de Paşti, vreme normală din punct de vedere termic în toată ţara, cu maxime între 13 şi 22 de grade, cu cele mai mari valori în nord-vest, şi minime între 5 şi 10 grade. Din acest punct de vedere, vremea va fi şi instabilă, în sensul de temporar accentuată, în vest, centru şi nord, local în sud-est. Noaptea, şi în rest, pe alocuri”, a precizat specialistul.
Luni şi marţi, caracteristicile termice vremii vor fi similare cu cele din weekend, în general cu instabilitate atmosferică, dar apropiate de normalul perioadei.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, vineri, o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, valabilă până la orele serii, în județul Sibiu și peste jumătate din ţară.
Astfel, în intervalul orar 12:00 – 23:00, în Banat, Crişana, Maramureş, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi nordul Transilvaniei, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin intensificări ale vântului, vijelii (rafale de peste 60 – 65 km/h), averse cu caracter torenţial, descărcări electrice şi grindină. Cantităţile de apă vor depăşi pe alocuri 20 – 25 l/mp.
De asemenea, în Carpaţii Meridionali şi de Curbură, la altitudini mari, vor fi rafale de peste 90 – 100 km/h, iar pe arii restrânse, manifestări de instabilitate atmosferică vor fi şi în restul teritoriului.
Municipalitatea sibiană a anunțat că au fost instituite unele restricții de trafic în această seară și în noaptea de Înviere.
Procesiunile organizate cu ocazia sărbătorilor de Paște adună în jurul locașurilor de cult sute de oameni. Aceste evenimente implică deplasarea credincioșilor, iar pentru ca evenimentele să se desfășoare în liniște și fără incidente, traficul din zona unor biserici din Sibiu va fi restricționat pe o perioadă scurtă de timp.
Astfel, vineri, 14 aprilie, între orele 19:30- 20:30 circulația va fi restricționată în zona Bisericii din Valea Aurie, pe străzile Ludoș, Poiana, Valea Aurie și Iazului.
În noaptea de Înviere, sâmbătă, 15 aprilie spre duminică, 16 aprilie, între orele 23:30 și 1:00 traficul va fi restricționat în zona Catedralei Mitropolitane de pe strada Mitropoliei, bisericii de pe strada Justiției și bisericii din Valea Aurie pe străzile Ludoș, Poiana, Valea Aurie și Iazului.
