4 persoane au fost rănite, vineri după amiaza, după un accident rutier produs pe DN 14, între Ruși și Șeica Mare.
„Din primele cercetări efectuate s-a stabilit că, în timp ce conducea un autoturism spre Mediaș, o tânără în vârstă de 22 de ani, din Ruși, a virat la stânga pentru a intra într-o stație de carburant, nu a acordat prioritate și a intrat în coliziune cu autoturismul condus din sens opus de către un bărbat în vârstă de 51 de ani, din Dârlos”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Cei doi conducători auto și cei doi pasageri din al doilea autoturism, o femeie în vârstă de 42 de ani și un tânăr de 16 ani, din Dârlos, au fost transportați la spital conștienți.
„Echipajele de descarcerare au acționat pentru descarcerarea unui bărbat de 51 de ani.
Acesta a fost preluat de echipajul SMURD cu medic și transportat la UPU Sibiu conștient, având un traumatism cranio-cerebral și politraumatisme.
Celălatt echipaj SMURD a preluat o femeie de 22 de ani cu o plagă la picior. Și aceasta a fost transportată la UPU Sibiu”, a declarat Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
„Echipajul de la Ambulanță a asistat medical femeia de 42 de ani, care a suferit un traumatism lombar și tânărul de 16 ani, care s-a ales cu un traumatism la mână.
Cele două victime au fost transportate la UPU Sibiu, respectiv CPU Luther”, transmite Ambulanța Sibiu.
L-am cunoscut anul acesta înainte de Sărbătorile Pascale pe cercetătorul în etnologie, Ilie Moise. M-a ajutat atunci cu tradiții și obiceiuri de Paști. Am remarcat obiectele ceramice deosebite ce îi decorau biroul de la Institutul de Cercetări Socio-Umane (ICSU) Sibiu. Mi-a vorbit despre bogata colecție pe care o adunase și mi-a promis că mă va invita să o văd.
Lucrurile s-au aranjat fericit pentru ca vizita mea să aibă loc cu puțină vreme înainte de Târgul Olarilor, evenimentul anual din primul weekend al lunii septembrie. Eveniment legat și de Ilie Moise, începând cu ediția din anul 1972, prima la care a participat.
Am vrut să fac direct interviul cu el. M-a sfătuit să trec prima dată pe la Muzeul ASTRA, să văd expoziția ce i-a fost dedicată anul acesta, la împlinirea vârstei de 75 de ani. Expoziția, Ilie Moise: 75 de ani în 75 de artefacte, a fost realizată de Muzeul ASTRA în colaborare cu ICSU Sibiu al Academiei Române. Este cea de-a doua expoziție ce i-a fost dedicată aici, prima fiind în 2014. Curator la amândouă a fost muzeografa Olga Popa.
O parte dintre distincțiile primite de-a lungul timpului, în expoziția din Muzeul ASTRA. Foto Sibiu 100%
”Am vrut să îl sărbătorim pe Ilie Moise nu doar ca și profesor, ci cu toate laturile lui: de scriitor, publicist, folclorist și, mai ales, de colecționar. Am fost extrem de surprinsă să îl descopăr colecționar, atunci când am făcut prima expoziție. Atunci s-a creat o legătură între noi, care a continuat cu cea de-a doua expoziție și, sperăm să continue și cu cel de-al doilea volum!”, ne spune muzeografa.
”Amintiri pentru copii și jurnaliști”
Olga Popa mi-a vorbit cu pasiune despre istoricul ambelor expoziții, despre istoricul personal al lui Ilie Moise, pe care a ajuns să îl cunoască. M-a pregătit pentru întâlnirea cu colecționarul, în spațiul casei lui, locul unde a adunat de-a lungul anilor peste 2.000 de obiecte, majoritatea din ceramică. Pereți, dulapuri, scările, mansarda, totul este împodobit cu frumoasele opere ale meșterilor populari.
Ar putea vorbi despre fiecare dintre ele, despre cei care le-au făurit, despre cei de la care le-a cumpărat. Ilie Moise chiar a avut un Jurnal, care s-a numit ”Povestea lucrurilor mele”. Acesta a stat la baza primei expoziții și este acum în colecția Muzeului ASTRA.
La masa din mansardă, cu ”amintiri pentru copii și jurnaliști”. Foto Sibiu 100%
În mansarda transformată în spațiu de expoziție, avea o masă cu mici obiecte ceramice. ”Amintiri pentru copii și jurnaliști”, mi-a spus și m-a invitat să îmi aleg unul. A amenajat camera din pod atunci când a realizat ”că nu își poate stăpâni colecția”. A avut norocul că soția l-a sprijinit întotdeauna.
Ilie Moise a ajuns să colecționeze ceramică datorită lui Horst Klusch
Cred că este o întrebare pe care o auziți des, dar, cum ați ajuns să colecționați ceramică?
Întâi am adunat icoane, pe parcurs m-am reprofilat pe ceramică, după ce am venit la Sibiu și am întâlnit olarii de la Târgul Olarilor. Și pe Horst Klusch, principalul organizator, care a fost amic de-al meu și cu care am rămas în relații foarte apropiate până la moarte. Am fost la primul târg în 1972, am o farfurie de atunci, care a luat premiul întâi la capitolul Tineret, a unui tânăr din Horezu, Ion Popa.
Mai există o secțiune de concurs la Târgul Olarilor?
Există un juriu care jurizează, dar nu mai există un concurs în sensul de altădată. Se dau premii pentru păstrarea tradiției, pentru inovație. Lucrurile au evoluat, nu mai poți să faci ce făceai atunci. În anii 70, când am venit eu în Sibiu, târgul nici nu se făcea în Piața Mare, se făcea în Piața Mică. Fiecare olar avea câte 2 sau 3 m, expunea, venea primul secretar, era prima acțiune din cadrul Festivalului Cultural Artistic ”Cibinium”. Săptămâna de festival se deschidea cu Târgul Olarilor și se închidea, de regulă, duminica următoare, prin inaugurarea unui muzeu sătesc.
Din colecția de ceramică. Foto Sibiu 100%
”Cred că cel mai bine mă definește activitatea de cercetător”
În 2014, anul primei expoziții de la Muzeul ASTRA, cu obiecte din colecția dumneavoastră de ceramică, aveați aproximativ 1500 de piese, cum a evoluat de atunci?
În fiecare an, colecția a crescut cu cel puțin 20-30 de obiecte de ceramică, plus altele. Când ajung în târguri, de fiecare dată găsesc câte ceva. Sau primesc. De exemplu, la aniversarea celor 75 de ani, a venit și mi-a adus cadou o icoană, Florin Poenariu, din Laz, un foarte talentat ”tezaur uman viu”, care nu are încă 50 de ani.
Ce v-ar defini mai mult din tot ce ați făcut în viață? Partea de colecționar, partea de etnolog, partea de folclorist?
Cred că cel mai bine mă definește activitatea de cercetător. Am lăsat după mine douăzeci și ceva de volume. Și activitatea de dascăl. Mi-am ”plantat” studenți în toate zonele României. Am foști studenți, directori de unități artistice sau instituții de cultură. Fetele de la Muzeu, mi-au fost studente jumătate, fetele de la Junii, toate.
În urma mea rămâne și un periodic al Academiei Române, ajuns deja la volumul 30, Studii și Comunicări de Etnologie. Cu toate greutățile pe care le-a implicat și le implică trecerea de la comunism la capitalism, volumul a apărut în fiecare an. Din surse ale Academiei Române, sau ale județului Sibiu, sau ale Junilor, am găsit întotdeauna pe cineva care să-l tipărească.
Ilie Moise este optimist, nu crede că vor dispărea vechile meșteșuguri
Legat de activitatea dumneavoastră de președinte al juriului Olimpiadei „Meşteşuguri artistice tradiţionale”, cum vedeți noile generații? Există încă interes la noi pentru vechile meșteșuguri?
Trebuie să vă spun că și anul acesta am avut peste 30 de județe participante și am senzația că oamenii încep din nou să își caute rădăcinile. A fost o perioadă de relativă derută, cu integrarea noastră europeană, dar oamenii se întorc. Am găsit, de exemplu, icoane pe sticlă făcute în Moldova. Acestea erau tipice numai Transilvaniei. Dar acum, încep să apară în tot spațiul românesc. Deci, sunt meșteșuguri tradiționale care ”prind” și în lumea copiilor. Eu sunt optimist, nu cred că vor dispărea.
Diptic cu Ilie și Moise, realizat de sculptorul Gheorghe Cercel, cruci de mână, din expoziția de la Muzeul ASTRA. Foto Sibiu 100%
În privința meșteșugurilor, se păstrează trăsăturile tradiționale sau se merge către modernitate? Se adaptează?
Nu poți să le adaptezi întotdeauna la modernitate, la realitatea imediată. Spre exemplu, Mircea Lac, ce rămâne cel mai bun profesor de arte tradiționale din spațiul românesc, are la ora actuală 78 de ani, e încă în activitate. Vine cu pandantive țărănești, celebrele cheițe de la brâu ale pădurencelor, din Pădurenii Hunedoarei. Nu poți să le schimbi, e un fel de siderurgie tradițională, le lucrează chiar în timpul Olimpiadei. Din punctul meu de vedere, este cel mai complet și complex profesor de tradiții, am și scris o carte despre el, este singurul despre care am reușit să scriu un volum. Am reușit să scriu eventual articole, am o carte care se cheamă Quo Vadis Cultura Populară?
”Quo Vadis Cultura Populară?”
Și, în ce parte ”merge” cultura populară?
Cultura populară merge în mai multe direcții. Inclusiv, spre kitsch. Sunt niște oameni care evoluează în această direcție, dar sunt și cei care mențin tradiția. Eu cred că vor fi tot mai mulți oameni care vor realiza că procentul de identitate românesc este foarte ridicat în acest domeniu, cel al etnologiei. Niciun domeniu nu produce într-un procent atât de mare identitate românească.
Icoane pe sticlă, de exemplu, nu se mai produc nicăieri în spațiul european, decât la noi. Sunt eternul președinte al juriului pentru că sunt cel mai în vârstă și sunt încă în activitate. De 10 ani m-am pensionat de la Universitate și am rămas cercetător la Institut. Este o șansă deosebită pentru mine și nu știu cum să le mulțumesc celor care m-au acceptat, pentru că am reușit să îmi finalizez proiectele. Am avut atât de multe…
A reușit să facă tot ce și-a dorit
Există ceva ce să vă fi dorit mult să faceți și să nu fi reușit?
Nu. Am tot felul de proiecte, dar sunt din cele mai mici, ce vin pe parcurs. Nu mai pot să iau proiecte foarte ample. Știu eu dacă timpul mai are răbdare cu mine?
Legat de apariții editorale, am înțeles că va apărea un nou volum despre dumneavoastră?
Muzeul vrea să scoată un al doilea volum, pe ideea Ilie Moise, 75 de ani în 75 de artefacte. Vor lua 75 de obiecte din colecția mea și vor publica poveștile meșterilor din spatele lor. Eu am scris despre majoritatea dintre aceștia. Dacă nu am scris eu, vor putea prelua din ce au scris alți cercetători.
Fotografia cu Ilie Moise în brațele mamei sale. Foto arhiva personală
Îmi puteți spune povestea coperții primului volum, fotografia în care apăreți bebeluș în brațele mamei dumneavoastră?
Tata era un tip destupat, era zidar, dar cu regim de țăran, avea pământ. Când m-am născut, era în armată. Trebuia să vină acasă să termine secerișul. Pentru a primi permisie, avea nevoie de o dovadă că i s-a născut un copil, un băiat. Așa se face că un fiu de țăran are o fotografie cu el atât de repede, la 2 luni și jumătate. Altfel, țăranii nu mergeau la oraș să facă fotografii la vremea respectivă. A devenit celebră. Muzeograful, Ana Grama, a numit-o pe mama, Madona de la Cut.
”Mama îmi spunea de parcă era real, și eu o credeam…”
Aveți un tablou interesant în colecție, pictură naivă, Priculiciu. Care este povestea lui?
Îmi aduce aminte de o legendă a familiei. Un strămoș de-al meu, Teofil, avea un vecin despre care se spunea că ar fi fost pricolici sau spricurici. Într-o seară, Teofil, cu furcoiul în mână, s-a întâlnit cu un câine. Lătra câinele la el, să îl rupă. Cum acest Teofil nu se temea de nimic, a vârât furcoiul în câine. Și, dacă s-a făcut sânge, s-a transformat în om imediat. Și a zis: ”Iartă-mă, vecine, că dacă taci, îți dau un pământ!” Și i-a dat un pământ. Mama îmi spunea de parcă era real, și eu o credeam. Din poveștile din familie, exista teama de pricolici. Teofil era un fel de străbunic de-al meu. Tatăl bunicii tatălui meu.
Pictură Vasile Frunzete, colecția Ilie Moise. Foto Sibiu 100%
Pe mine mă interesează să cunosc trecutul și explicația anumitor trăsături de caracter sau reacții pe care le am. Mă întreb cu cine seamăn din neam. Inclusiv puținul talent pe care îl am la scris. Am avut o bunică analfabetă, care mi s-a părut cea mai inteligentă, cu o memorie uluitoare. Într-o zi, mi-a spus 81 de cântece. Cântece nu înseamnă strigături, înseamnă doine, balade. Mi le-a spus într-o zi, în timp ce țesea, am scris tot.
”Oare toată tenacitatea s-a încheiat cu mine?”
Dragostea pentru folclor, pentru tradiții, vine așadar din familie sau ați câștigat-o pe parcurs?
Eu sunt produsul acelei lumi. Chiar spuneam undeva că tot ce am mai bun și mai frumos în structura ființei mele s-a plămădit aici, în această lume, în care am întâlnit secole întregi de aristocrație rurală. La Cut. Eu și acum raportez lumea de astăzi la lumea de acolo și nu îmi vine să cred unde am ajuns. Erau de o corectitudine dumnezeiască. Bunicul meu era un adevărat Guru al străzii. Ca să lași ceva după tine trebuie să te încrâncenezi, să consideri toate obstacolele vieții ca niște lucruri necesare. De asta sunt puse, ca să fie trecute! A trebuit și tenacitate să ajung aici. Uneori, mă întreb, stând între tineri, chiar și lângă copiii mei, ”oare toată tenacitatea s-a încheiat cu mine?”
Aveți două fete. Nu vă moștenesc?
Nu îmi calcă pe urme niciuna. Aș fi vrut să ducă mai departe aceste lucruri. E una când ai o tradiție în familie și alta când o iei de la zero. Cea mare este dăscăliță, cea mică, doctoriță. Aș fi vrut amândouă să fie niște filoloage de excepție. Cea mare a fost șefă de promoție, a fost invitată să meargă asistent la Germanistică, nu s-a dus. A preferat să fie dăscăliță la Pedagogic. A fost alt mod de a gândi, de a vedea lumea, a fost opțiunea lor.
Cea mică este extrem de talentată. A luat câteva premii la Olimpiada copiilor meșteșugari. Am încurajat-o să meargă la Conservare – Restaurare. Dar, ea a vrut medicină.
”Avem motive să fim mândri de rădăcinile noastre, atunci când privim arta populară!” – Ilie Moise
Dacă nu fiicelor, ați transmis altcuiva mai departe pasiunea dumneavoastră?
Asta sigur, zecilor de elevi pe care i-am avut. Este și Andreea Buzaș, cercetător la Institut, care a scos un volum omagial deosebit, atunci când am împlinit 70 de ani. Este deosebit nu pentru că îi este dedicat lui Ilie Moise, ci pentru că arată foarte bine. În privința Andreei Buzaș, ”am tras cartea cea bună”. La mijloc nu este soarta familiei mele, ci e soarta identității românești, înțelegeți? Atunci, pe mine mă interesează să găsesc succesori spirituali. De aceea și vreau ca întreaga colecție să ajungă la Muzeu, să se bucure toată lumea de ea. Cu bani sau fără, ea trebuie să ajungă acolo. Pentru că eu m-am bucurat destul de mult de ea. În 2014, primele 100 de bucăți, cele mai bune, au ajuns la Muzeu. Îmi doresc să ajungă alte câteva sute, și așa mai departe.
Din colecția Ilie Moise. Foto Sibiu 100%
Suntem în perioada Târgului Olarilor, de ce ar trebui să cumpere românii ceramică tradițională?
În primul rând, obiectele de ceramică continuă să fie de calitate, atât tehnică, cât și artistică. Din punct de vedere estetic, poate fi încadrată în orice context. Am solicitat românilor cât am putut, prin presă sau prin alte canale, să frecventeze târgul. Să își cumpere vase frumoase, dacă nu pentru uz, măcar decorative. Sunt un mod de a conserva tradițiile, de a-ți păstra rădăcinile. În definitiv, trebuie să fii mândru de rădăcinile tale! Și avem motive să fim mândri de rădăcinile noastre, atunci când privim arta populară!
Mulțumim, Ilie Moise, pentru poveștile frumoase și pentru lecțiile de mândrie națională!
Poliţiştii sibieni caută o minoră în vârstă de 13 ani, care a plecat de acasă vineri dimineața, fără a mai reveni.
Vineri, în jurul orei 12.30, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie, cu privire la faptul că, în această dimineață, în jurul orei 10.30, fiica sa, Cercea Mihaela Minodora, în vârstă de 13 ani, a plecat voluntar de la domiciliu, din localitatea Șaroșu pe Târnave, fără a mai reveni acasă.
Tânăra are 1,55 metri înălțime, 47 de kilograme, ochi căprui, păr brunet, constituție atletică.
În momentul plecării, minora purta o bluză cu mâneci lungi de culoare roșie, pantaloni blue-jeans de culoare albaștri și adidași culoare închisă.
Persoanele care pot oferi informaţii despre această minoră sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Două persoane au fost rănite, vineri, în Mediaș, după ce motocicleta pe care se aflau s-a izbit de un autoturism care nu a acordat prioritate.
„Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism pe strada Axente Sever, un localnic în vârstă de 71 de ani a pătruns în intersecția cu strada Avram Iancu fără să acorde prioritate și a intrat în coliziune cu o motocicletă condusă regulamentar de către un medieșean în vârstă de 35 de ani”, a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Motociclistul, dar și pasagera de pe motocicletă, o tânără în vârstă de 27 de ani, din județul Suceava, au fost răniți.
Două echipaje ale Ambulanței Mediaș le-au acordat îngrijiri medicale celor două persoane rănite.
Motociclistul și tânăra au suferit traumatisme la mâini, picioare și traumatisme craniene.
Ambele victime au fost transportate la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Municipal Mediaș.
O conducătoare auto a fost rănită, vineri, într-un accident rutier produs pe strada Avram Iancu din Mediaș.
Din primele cercetări efectuate, polițiștii au stabilit că, în timp ce conducea un microbuz transport marfă, un tânăr în vârstă de 23 de ani, din Richiș, nu a păstrat distanța de siguranță și a intrat în coliziune cu autoturismul condus în fața sa de către o medieșeancă în vârstă de 42 de ani.
Un echipaj al Ambulanței Mediaș a intervenit pentru a-i acorda femeii primul ajutor. Conducătoarea auto a suferit politraumatisme la picioare și un traumatism toracic.
Victima a fost transportată la Compartimentul Primire Urgențe al Spitalului Municipal Mediaș.
Polițiștii rutieri au deschis o anchetă în acest caz.
La 1 septembrie 2023 este marcată, anual, Ziua informaticienilor militari. De-a lungul istoriei, Sibiul a fost un punct important în acest domeniu al Armatei Române. În perioada 1986-1990, pregătirea analiştilor de stat major s-a realizat în cadrul Academiei Militare prin cursuri postacademice, iar inginerii de sistem s-au format la Academia Tehnică Militară. De asemenea, maiştrii militari pentru tehnica de calcul s-au format în cadrul Şcolii Militare de Maiştri şi Subofiţeri „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Astăzi, unităţi de învăţământ superior militar din Sibiu duc tradiţia militară IT mai departe.
În 1963, a avut loc înfiinţarea, prin ordinul Marelui Stat Major al Armatei, Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării, care gestiona atribuţii de concepţie, de coordonare şi de înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
La 1 martie 1970, Staţia Centrală de Calcul a devenit Centrul de Calcul al Ministerului Apărării Naţionale (M.Ap.N.), cu rol de organ de execuţie, dar şi înfiinţarea, la 15 iulie 1971, a Direcţiei Mecanizare şi Automatizarea Conducerii Trupelor (ACT), ca organ de concepţie în domeniul Marelui Stat Major, acesta preluând în subordine Centrul de Calcul al M.Ap.N. Noua structură se ocupă de elaborarea unei perspective unitare pentru introducerea de sisteme informatice în M.Ap.N. şi pentru înfiinţarea structurilor organizatorice subordonate M.Ap.N.
În 1975 a fost înfiinţat Centrul de Calcul al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului, iar în 1977 se constituia Centrul de Calcul al Marinei Militare. Domeniul „informatică şi ACT” (IACT) a fost asimilat, la 15 februarie 1994, ca „serviciu”, având ca specialităţi: ofiţeri ingineri calculatoare şi echipamente de ACT, ofiţeri ingineri automatizarea conducerii acţiunilor de luptă ale armelor, ofiţeri informatică, maiştri militari tehnică de calcul şi ofiţeri pentru automatizarea conducerii acţiunilor Marinei Militare. Cu această ocazie, au fost instituite emblema pentru domeniul IACT şi semnul de armă specific, potrivit volumului citat.
Perfecţionare continuă
În data de 30 octombrie 1993, s-a înfiinţat Comandamentul Transmisiunilor, Informaticii şi Electronicii, rezultat din comasarea Inspectoratului General al Transmisiunilor, Direcţia Informatică, şi Automatizarea Conducerii Trupelor şi Secţia Luptă Electronică, potrivit cci.mapn.ro. La 1 mai 1997 s-a constituit Comandamentul Transmisiunilor prin reorganizarea Comandamentului Transmisiunilor, Informaticii şi Electronicii şi la 30 aprilie 1997, a fost înfiinţată Direcţia Comunicaţii şi Informatică din Statul Major General (J6).
Comandamentul Transmisiunilor şi-a schimbat denumirea în Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii la 1 mai 2006, potrivit agerpres.ro. Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii este subordonat Statului Major al Apărării, care conduce unităţile din subordine pentru planificarea şi desfăşurarea operaţiilor în infrastructura CIS din responsabilitate în scopul furnizării de servicii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei necesare Armatei României la nivel strategic şi sprijinului cu sisteme şi servicii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei la nivel operativ şi tactic, concomitent cu menţinerea securităţii cibernetice a infrastructurii utilizate. Din 13 iulie 2018, Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii are drept patron spiritual pe Sfântul Arhanghel Gavriil, care este îngerul bunătăţii şi al milostivirii lui Dumnezeu.
Conform DSP Sibiu, o sibiancă în vârstă de 73 de ani a fost confirmată cu virusul West Nile. Aceasta este internată la ATI.
În data de 24.08 a fost comunicat la DSP Sibiu rezultatul pozitiv pentru setul de probe de laborator. Boala se manifestă prin febră, frison, cefalee, redoare de ceafă, stare confuzivă, dezorientare. Femeia a ajuns în stare gravă la spital, iar în prezent este internată în secția ATI – SCJ. Fără istoric de călătorie în zone cu activitate cunoscută a populației de țânțari sau călătorii recente în alte țări.
Un număr de 28 de cazuri au fost confirmate cu infecţie cu virusul West Nile de la începutul perioadei de supraveghere a acestei afecţiuni (6 iunie) până pe 30 august, a informat, joi, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Potrivit INSP, au fost înregistrate patru decese în urma infecţiei cu virusul West Nile – în judeţele Satu Mare, Ilfov şi Prahova şi încă unul „probabil” în Dolj.
În funcţie de unitatea teritorială de expunere, cazurile de infecţie cu virus West Nile au avut următoarea distribuţie: Municipiul Bucureşti (7), Bacău (1), Bihor (1), Ilfov (3), Dolj (2), Ialomiţa (1), Iaşi (2), Prahova (1), Sibiu (1), Satu Mare (1), Galaţi (3), Olt (2), Tulcea (2) şi Vaslui (1).
„Suntem onorați să colaborăm cu parteneri de renume, printre care se numără Consiliul Județean Sibiu, Fundația Communitas, Uniunea Democrată Maghiară din România și Fundația Bethlen Gábor.
Aceste colaborări ne permit să oferim un program de înaltă calitate și facilități excelente pentru toți participanții”, au transmis organizatorii evenimentului.
Apă Canal Sibiu S.A. anunță abonatii din localitate că marti, 05 septembrie, în intervalul orar 09.00 – 16.00, se va întrerupe alimentarea cu apă potabilă pentru populație și agenți economici.
În vederea efectuării unor lucrări de extindere-modernizare a rezervorului de înmagazinare apă potabilă aferent localității Cristian, Apă Canal Sibiu S.A. anunță abonatii din localitate că marti, 05.09.2023, în intervalul orar 09.00 – 16.00, se va întrerupe alimentarea cu apă potabilă pentru populație și agenți economici.
Lucrările sunt executate de către firma Universal Business, cu asistența tehnică a Apa Canal Sibiu SA, în cadrul unui proiect derulat de investitori privați.
Apă Canal Sibiu va pune la dispoziția consumatorilor din zona afectată, apă pentru utilizare menajeră, prin intermediul unor autocisterne ce vor staționa în următoarele puncte: zona Primăriei Cristian, zona intersecției străzilor IV și XIII ( DN1) și la intersecția străzilor XI si XIII ( DN1). Alte cisterne vor putea fi de asemenea solicitate în alte puncte, prin intermediul Call Center Apa Canal Sibiu, tel.0269/222777 si tel.0269/962. La reluarea furnizării, sunt posibile modificari ale turbidității apei.
Testarea alcoolscopică a conducătorului auto a indicat un rezultat de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat, bărbatul fiind însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
Polițiștii rutieri au deschis un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță cea de-a 17-a ediție a TIFF Sibiu, care se va desfășura în perioada 7 – 10 septembrie în Piața Mare și la CineGold.
În programul festivalului se găsesc peste 25 de proiecții: unele dintre cele mai așteptate filme românești ale anului, prezentate în premieră, dar și documentare, filme clasice sau hit-uri de box office internaționale. TIFF Sibiu a pregătit și proiecții pentru copii, dar și întâlniri cu invitați speciali. Biletele au fost puse în vânzare pe tiff.eventbook.ro. Proiecțiile din Piața Mare, dar și proiecțiile dedicate copiilor au acces gratuit.
Despre filme și participanți
Libertate, noul film al regizorului Tudor Giurgiu inspirat din fapte reale petrecute la Sibiu în decembrie 1989, va fi prezentat într-o avanpremieră specială la care va participa echipa de producție. Libertate a făcut parte din selecția Festivalului de la Sarajevo și a câștigat premiul publicului pentru cel mai bun film românesc la TIFF.22. Din distribuție fac parte actori precum Andi Vasluianu, Alexandru Papadopol, Alex Calangiu, Marius Manole sau Mirela Oprișor. Sibienii vor avea ocazia să urmărească și Încă două lozuri, continuarea comediei de succes Două lozuri, regizată independent de același Paul Negoescu acum șapte ani. Fără a deconspira despre ce lozuri e vorba de data asta, cert este că spectatorii se vor reîntâlni nu doar cu cei trei actori din primul film (Dorian Boguță, Dragoș Bucur și Alexandru Papadopol), ci și cu faimoasa mașină albă (sau neagră?).Selecționat la Sarajevo și Rotterdam și câștigător al premiului pentru debut la TIFF.22, Tigru (r. Andrei Tănase) este un thriller inspirat, din nou, din fapte reale petrecute la Sibiu în 2011, când un tigru a scăpat de la Grădina Zoologică. În program se regăsește și comedia moldovenească Carbon (r. Ion Borș), cel mai de succes film de peste Prut din ultimii 30 de ani, dar și comedia Pup-o, mă! 3 – Ouăle, franceza și ardelenii (r. Tudor Botezatu).
Documentarul ocupă un loc important la TIFF Sibiu anul acesta. Planeta albastră de Daniel Sărăcuț este cronica dulce-amară a trupei rock Dio Family care se reunește pentru înregistarea piesei din titlu. Tandemul de jurnaliști Adina Popescu și Iulian Ghervase semnează cel de-al treilea lor film, Vulturii din Țaga, povestea antrenorului unei echipe de fotbal etern perdante dintr-un sat din România. David (r. Radu Muntean) urmărește o tabără de vară organizată de ultramaratonistul Tibi Ușeriu, ce a dat naștere traseului pentru familii „Drumul lui David”. Și cel mai nou documentar semnat de Oliver Stone, Nuclear, va fi prezentat în premieră la TIFF Sibiu.
Proiecții speciale vor avea și Phoenix. Har / Jar (r. Cornel Mihalache), o fereastră spre parcursul legendarei formații de rock românești, de la fondare până în prezent, și Cazul Inginerului Ursu (r. Liviu Tofan, Șerban Georgescu), care are în prim plan ancheta Securității față de disidentul Gheorghe Ursu – „Babu”.
Alte filme care pot fi văzute la TIFF Sibiu în premieră sunt comedia spaniolă Povești indiscrete (r. Cesc Gay), drama maghiară Vârfuri și abisuri (r. Csoma Sándor) și povestea queer Passages (r. Ira Sachs).
Casablanca (r. Michael Curtiz), un film care nu mai are nevoie de nicio prezentare, va fi proiectat pe ecranul din Piața Mare, într-o variantă restaurată, la 80 de ani de la premieră. Un alt clasic, de data asta al cinematografiei românești, filmul de debut al lui Nae Caranfil – E pericoloso sporgersi – face și el parte din program.
Un vâlcean a fost reținut de polițiștii sibieni, el fiind bănuit că a atacat și tâlhărit o femeie.
Joi, polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Sibiu au reținut un bărbat în vârstă de 33 de ani, din județul Vâlcea, domiciliat fără forme legale în județul Sibiu, cercetat penal pentru tâlhărie calificată.
Bărbatul este bănuit că, în 18 august, în jurul orei 3.30, în timp ce se afla în curtea unei societăți comerciale de pe raza municipiului Sibiu, prin acte de violență, i-a smuls poșeta unei femei, creând un prejudiciu de 1.800 de euro.
„În baza probatoriului administrat în cauză, polițiștii sibieni au luat măsura reținerii bărbatului pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat unității de parchet competente în vederea aplicării unei măsuri preventive.
Cercetările sunt continuate la nivelul Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Sibiu pentru identificarea și documentarea întregii activități infracționale a persoanei în cauză”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
