Acasă Blog Pagina 2242

Oul de Paşti

M-am gândit să-I dăruiesc lui Hristos, Domnul meu, Dumnezeul meu şi Mântuitorul meu, un ou de Sfintele Paşti. E ziua Învierii Sale, ziua când lumina Lui luminează tuturor, vine de două mii de ani la Ierusalim şi adie peste lume în Duminica Sfintelor Paşti ca o mătase de lumină.

În faţa acestei măreţii, oul meu de Paşti va fi mai mic chiar decât un grăunte şi totuşi trebuie să fie şi românesc, şi încondeiat pe deasupra. Adică „pictat” cu condeiul astfel încât din câteva imagini alese pe sprânceană dintre cele păstrate în inima mea, Domnul să vadă că românii, neamul acesta, pe care El l-a alcătuit într-un chip minunat şi pe care tot El l-a sădit aici, pe un picior de plai, pe o gură de rai, încă Îl iubeşte cu inima şi a păzit cuvântul Său şi nu a tăgăduit numele Său, de la Apostolul Andrei încoace şi până azi. Şi asta în pofida tuturor vicleniilor satanei care-l munceşte în fel şi chip prin păcat, ca să-l rupă de Hristos şi să-i fure mântuirea. Dar Tu, Doamne, ocroteşte-i pe români!

Acum să trecem la treabă. Mai întâi se cuvine a împodobi oul românesc de Paşti cu Icoana Maicii Domnului, la care neamul acesta are adâncă evlavie şi în a cărei purtare de grijă îşi pune toată nădejdea.

De aici încolo vă invit să pictăm împreună. Eu caut în inima mea, iar dumneavoastră, fiecare în inima sa. În felul acesta ne vom afla în bucuria comuniunii, iar Iisus, Mântuitorul nostru, va primi de Paşti nu un singur ou românesc, ci atâtea câte poate cuprinde inima plină de dor şi omenie a acestui vechi neam creştinesc.

Din inima mea eu propun chipul părintelui Iustin Pârvu şi cuvintele lui: „Eu aşa am mers prin viaţă, cu Evanghelia înainte şi poporul român după mine!” Apoi chipul părintelui Zosim Oancea pe fundalul bisericii din Sibiel şi al muzeului de icoane pe sticlă, lăsat preţioasă moştenire nouă, celor aşezaţi de Dumnezeu pe mirificele meleaguri ale Sibiului şi mărginimii sale. Mai propun imaginea bisericii de lemn din Dretea de Cluj, sfinţită într-o zi de vară în Muzeul satului din Sibiu de vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, în zumzet de albine, mireasmă de otavă şi cântările româncelor, aidoma unor regine în distinsul lor port în alb-negru, păstrat cu sfinţenie din vremea dacilor străbuni.  Atunci ne-a spus şi o poveste: pe o corabie cuprinsă de furtună oamenii alergau înspăimântaţi de colo-colo, numai o fetiţă cu ochi luminoşi şedea liniştită într-un loc mai ferit. Atunci oamenii au întrebat-o: „Dar ţie nu-ţi e frică?” Ea a răspuns cu un zâmbet cald: „Nu, căci la cârmă e Tatăl meu cel ceresc!” Şi a încheiat povestea cu un sfat: „Numai cu acea corabie să călătoriţi, care are Sfânta Cruce la catarg şi pe Hristos la cârmă. Atunci sigur veţi ajunge la destinaţie!” De atunci, de câte ori trec prin Muzeul satului pe lângă bisericuţa din Dretea, o văd ca pe Corabia lui Hristos.

Mai am de propus aici chipuri de ţărani,  printr-unul anume: Elisabeta Rizea, dintre mulţi pe care-i port cu dragoste şi profund respect în inima şi în pomelnicele mele şi prin care am avut prilejul să cunosc fineţea borangicului din care Creatorul a ţesut sufletul românesc. După cum spunea marele erudit român Ilie Bădescu: „…omul românesc a apărut în istorie dintr-o alcătuire de natură cristică”. Cine vrea să înţeleagă această alcătuire, s-o caute în „Memorialul durerii” al doamnei Hossu-Longin pe Elisabeta Rizea din Nucşoara, când povesteşte ce bătăi crunte a încasat de la brutele securiste ca să-şi trădeze consătenii. „Şi mă rugam – spune ea în interviu –, Doamne, ajută-mă să nu spui! Doamne, ajută-mă să nu spui! Şi n-am spus!”  

Pe oul de Paşti e momentul să conturăm acum un locşor special, ca o inimioară, în care fiecare să se poată cuibări cu bunicii, părinţii, copiii, nepoţii, ba chiar şi cu strănepoţii săi, tradiţionala familie românească luminată de chipul mamei creştine, prin care Dumnezeu a lucrat destinul etnic al neamului, precum a lucrat şi destinul său cosmic prin preoţii, monahii şi monahiile pe care aceste mame i-au născut şi i-au afierosit Lui.

Iar semnătura pe lucrarea noastră propun să o punem cu o rugăciune, pe care am auzit-o rostită la icoană de o dăscăliţă, într-o casă mărunţică, de sub munte, care mi-a rămas în minte pentru cel mai însorit şi plin de muşcate pridvor văzut vreodată şi care sună cam aşa: „Doamne, Tu toate le poţi, câte le voieşti. Întoarce neamul nostru românesc la frumuseţea lui cea dintâi”.

Hristos a înviat!

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

InfoCons: Masa de Paște poate conține până la 163 E-uri, 208,6 grame de zahăr și 31,6 grame de sare

O masă bogată de Paşte se consumă până la 163 de E-uri, 208,6 grame de zahăr şi 31,6 grame de sare, susţin reprezentanţii asociaţiei InfoCons, într-o analiză publicată vineri.

„Masa de Paşte este întotdeauna îmbelşugată, iar în jurul acesteia se adună întreaga familie – o masă cu de toate, pentru toţi! Dar ştiaţi că masa de Paşte poate ajunge până la 163 E-uri, 31,86 grame de sare şi 208,6 grame de zahăr ?!

Masa de Paşte începe adesea cu un aperitiv format din pâine, mezeluri (crenvurşti de pui, crenvurşti de porc, parizer, şuncă Praga, cabanos, bacon), iar alături de acestea se găsesc câteva sosuri de ketchup, muştar şi maioneză.

Dar, acest aperitiv ajunge până la 83 E-uri, 31,6 grame de sare şi 69,8 grame de zahăr pentru un singur fel de mâncare. Dacă vă îndreptaţi către nelipsitul cozonac, îngheţată, bomboane de ciocolată, croissant de ciocolată sau un iaurt cu fructe, ajungeţi să consumaţi până la 40 de E-uri şi 116,1 grame de zahăr doar pentru desert.

Pe lângă acestea, veţi consuma şi un suc tip ceai, o băutură energizantă sau poate o bere cu fructe, adăugându-se încă 29 E-uri şi 22,7 grame de zahăr. Astfel, doar pentru desert consumaţi 69 E-uri şi 138,8 grame de zahăr! După masa de Paşte, consumaţi o gumă de mestecat, adăugând astfel încă 11 E-uri”, precizează sursa citată.

Conform InfoCons, informaţii despre produsele de pe masa de Paşte se pot afla prin accesarea aplicaţiei gratuite InfoCons.

Astfel, aceasta redă consumatorilor direct pe telefonul mobil numărul de E-uri şi tipurile acestora, cantitatea de sare, cantitatea de zahăr, numărul caloriilor, alergenii, precum şi ingredientele din produsele folosite la masa de Paşte.

De asemenea, cu ajutorul calculatorului integrat în aplicaţia InfoCons, consumatorii îşi pot seta cantitatea de produs pe care urmează să o consume, iar aplicaţia le va dezvălui cantitatea de sare, cantitatea de zahăr şi caloriile regăsite în cantitatea de produs selectată, dar şi cât trebuie să meargă, pedaleze sau alerge pentru a arde caloriile consumate.

Aplicaţia InfoCons este un instrument indispensabil pentru consumatori, mai ales în contextul în care la o singură masa de Paşte consumăm cu 537% mai multă sare şi cu 734% mai mult zahăr decât cantităţile recomandate pe zi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, respectiv 5 grame de sare şi 25 grame de zahăr, susține InfoCons.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Pastorala de Înviere a ÎPS Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, este despre ”bucurie”

În pastorala Învierii Domnului din acest an, așa cum precizează Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, atenția este îndreptată, cu precădere, asupra bucuriei acestei Sărbători.

”În fiecare an, în cuvântul nostru pastoral am încercat să descifrăm împreună în ce constă taina aceasta mare a sărbătorii Învierii și am insistat asupra unui aspect pe care l-am considerat important pentru înțelegerea semnificației acestui Praznic împărătesc. Anul acesta vom încerca să descriem și să înțelegem mai bine ce este bucuria noastră pascală, de unde vine ea, cui se datorează ea și cum putem noi să ne împărtășim mai cu adevărat”de ea, după cum suntem îndemnați prin frumoasele compoziții imnografice ale Penticostarului”, a menționat Mitropolitul Ardealului.

Redăm, în continuare, cuvântul Înaltpreasfințitului Mitropolit Laurențiu Streza adresat credincioșilor din Ardeal:

Iubiți credincioși,

În tradiția creștinească a poporului nostru, sărbătoarea Învierii este cel mai important eveniment al anului bisericesc, fiindcă, astăzi, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur rostit la acest praznic, toți suntem așteptați la Cina de bucurie a lui Hristos, cei care am postit și cei care nu am postit, cei care am fost mereu la biserică și cei care nu am reușit să o facem. Astăzi, toți suntem primiți în atmosfera de bucurie a Bisericii și, astăzi, cu toții putem să cântăm cântările de biruință ale slujbei pascale. Din această bogăție a imnografiei noastre suntem încredințați că bucuria noastră este bucuria celei mai mari biruințe, și anume a biruinței Mântuitorului asupra păcatului, asupra diavolului și asupra morții. Iar bucuria noastră vine de la Hristos, căci El nu a fost biruitor pentru Sine, ci pentru noi. Biruința Lui nu L-a făcut pe El mai mare sau mai viu sau mai bogat, ci pe noi ne-a făcut astfel mai bogați. Biruința Lui nu este egoism, ci dragoste, nu este stăpânire, ci dăruire. Domnul cel înviat ne dăruiește fiecăruia dintre noi această mare biruință a Lui și noi o gustăm, ne împărtășim de ea când participăm la fiecare Sfântă Liturghie din cursul anului bisericesc, și în mod special la Liturghia acestei sfinte zile, numită de Sfântul Ioan Damaschin, în Canonul Învierii, „una a sâmbetelor, Împărăteasă și Doamnă, al praznicelor Praznic și sărbătoare a sărbătorilor” [2].

Important este pentru noi să reținem un fapt deosebit. Noi participăm la viața Bisericii nu pentru a ne întâlni cu trecutul, pentru a comemora liturgic evenimente din viața Mântuitorului, ci pentru a intra în comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos și pentru a trece, așa cum El a trecut, de la moarte la viață, de pe pământ la cer, de la bucuriile trecătoare ale lumii acesteia la bucuriile vieții veșnice din Împărăția cerurilor. Trecerea aceasta ne aduce bucurie, și nu orice bucurie, ci bucuria pe care El ne-o dăruiește, așa cum a făcut-o cu ucenicii Săi, cărora le-a promis că: „voi veni și vă voi lua la Mine, ca să fiți și voi unde sunt Eu” (In 14, 3) și că: „iarăși vă voi vedea și se va bucura inima voastră și bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (In 16, 22).

Sărbătoarea Învierii Domnului este numită și Paști, termen care vine din limba ebraică și înseamnă trecere. Evreii prăznuiau bucuria unei treceri minunate, geografice, fizice prin Marea Roșie și a intrării lor sub povățuirea lui Moise în pământul făgăduinței. Noi însă sărbătorim bucuria unei alte treceri, a unei treceri tainice, nevăzute, pe care o facem împreună cu Mântuitorul de la moarte la viață, de la cele trecătoare la cele veșnice, așa cum cântăm în cântările Învierii. Bucuria noastră nu vine din rememorarea trecutului, ci din saltul, din trecerea pe care o putem face uniți cu Mântuitorul din lumea aceasta plină de dureri și necazuri spre o altă lume, spre lumea bucuriei veșnice a Împărăției cerurilor. Aceasta este adevărata bucurie a vieții noastre: a ști și a simți că există și o altă lume, o lume a vieții viitoare pe care o putem gusta și pentru care ne putem pregăti încă de acum. Bucuria noastră este că Îl cunoaștem, Îl iubim și că putem să ne împărtășimcu Cel care ne-a deschis nouă calea spre această lume minunată a bucuriei iubirii Sale, cu Cel împreună cu care la fiecare Liturghie facem această trecere tainică de pe pământ la cer.

Iubiți credincioși,

Trecerea noastră tainică spre lumea bucuriei cerești pe care o trăim în această noapte de mântuire este atât de bine descrisă în imnografia acestui praznic. Cuvintele cântărilor ne deschid și ne sensibilizează și ne îndreaptă mintea spre cele cerești. Ele au menirea, dar și puterea să ne scoată din logica lumească, din grijile și necazurile acestei vieți trecătoare și să ne dăruiască copleșitoarea bucurie a vieții viitoare. Cântându-le, simțim o mare mângâiere, că oricât de multe încercări și strâmtorări avem în această viață, există o altă viață, o viață viitoare, o viață a bucuriei veșnice pe care o putem gusta încă din lumea aceasta.

Un reflex al acestei bucurii pline de nădejde este și atmosfera pascală pe care de la biserică o ducem în casele noastre. În viața noastră de creștini, sărbătoarea Învierii este astfel un reper unic de bucurie și de nădejde și un izvor nesecat de putere duhovnicească. Această bucurie tainică pe care Hristos ne-o dăruiește este o putere a veacului viitor(Evr 6, 5), este o ancoră neclintită și tare a sufletului (Evr 6, 19), cu care corabia sufletului nostru este legată de patria noastră cerească, căreia îi aparținem și spre care tindem și pe care o căutăm în toate zilele vieții noastre pământești.

Dar bucuria noastră este mare și pentru că noi nu primim această putere doar în ziua de Paști, ci la fiecare Sfântă Liturghie, căci, prin fiecare Liturghie, noi putem trece cu Mântuitorul, împărtășindu-ne de Trupul și Sângele Lui, în lumea veșnică a Împărăției Sale. Fiecare Liturghie este un Paște, fiecare Liturghie este Cina de Taină cea care se petrece veșnic în cer și la care luăm parte încă din lumea aceasta.

Fiecare duminică este un dar al Învierii, este un dar al Mântuitorului pentru noi. Paștile le serbăm nu doar astăzi, ci mereu, neîncetat, până ne vom muta cu toții, dacă vom fi găsiți vrednici, în Împărăția iubirii Preasfintei Treimi. De aceea noi toți trebuie să cinstim nu doar acest mare praznic împărătesc, ci și toate duminicile și sărbătorile de peste an, ca unele care ne trec și ele, permanent, spre o altă lume, care ne dau suflul și puterea veacului viitor, prin care putem să depășim toate încercările acestei vieți.

Să ne străduim fiecare după putință să participăm cât mai des la Sfânta Liturghie și, mai ales, să prețuim darul infinit și negrăit al dragostei Stăpânului nostru, Care vine neîncetat la noi ca să ne atragă la Sine, să ne treacă în patria Sa cea cerească.

Șansa noastră în zilele grele pe care le trecem nu poate fi alta decât să ne întoarcem cu toată inima la Stăpânulnostru și la dragostea Lui. Ne trebuie multă răbdare în necazuri și pocăință înainte de a nădăjdui ceva mai bun. Iar dacă vom alege această cale, neîntârziat vom primi răspuns de la Dumnezeu, care așteaptă să-i dăruim inimile noastre, pentru ca El să ni le umple cu bucuria harului Duhului Său cel Sfânt.

Să ne străduim să punem în lucrare darurile Învierii și să nădăjduim că puterea lui Hristos cel răstignit și înviat ne va ajuta să trecem peste toate. Mai mult ca niciodată, greutățile ne apasă și știm că doar mila lui Dumnezeu, pe care trebuie să o cerem stăruitor cu lacrimi, cu umilință și cu post, ne poate scoate din toate necazurile, ispitele și încercările ce ne împresoară. Nu avem altă nădejde decât prezența vie și lucrătoare a lui Hristos cel înviat în noi! Să nu o ignorăm, să nu o disprețuim, ci să omorâm în noi pe omul cel vechi, pentru ca omul cel nou să învieze împreună cu Hristos, în fiecare dintre noi.

Să cultivăm relația noastră cu Dumnezeu, să ne îngrijim de frumusețea noastră interioară, să dăm Chipului pe cel după chip, să fim împlinitori ai cuvântului lui Dumnezeu, nu doar propovăduitori, pentru ca toți împreună să ne desfătăm de bunurile gătite în Împărăția cerurilor celor ce curat l-au iubit pe Dumnezeu.

Iubiți frați creștini,

Aceasta e noaptea și ziua Învierii Domnului – ziua veșnică pe care a făcut-o Domnul ca să ne bucurăm și să ne veselim în ea!

Hristos cel înviat e șansa vieții noastre celei veșnice și doar El este scăparea și ajutorul nostru! Doar în El avem nădejdea noastră! Pentru aceasta, vă adresăm tuturor îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care să ne însoțească mereu:

„Bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă!” (Flp 4, 4)

„Privegheați! Stați tari în credință!
Îmbărbătați-vă! Întăriți-vă!
Toate ale voastre în dragoste să se facă!” (1 Co 16, 13)

Hristos a înviat!

Sărbători Fericite! La mulți și binecuvântați ani!

Al vostru, al tuturor,
de tot binele voitor și pururea rugător către Hristos, Învierea noastră,

† Dr. Laurențiu Streza,
Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română va avea loc la Sibiu

Sibiul va găzdui, între 19-22 aprilie 2023, etapa națională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română, clasele IX-XII.

Întâlniri cu scriitorii sibieni

Deschiderea evenimentului va avea loc în după amiaza zilei de 19 aprilie 2023, la Sala Thalia din Sibiu. Tot aici va fi organizată și premierea olimpicilor, în data de 22 aprilie 2023.

După desfășurarea probelor de concurs, scrisul în 20 aprilie și oralul în 21 aprilie, în așteptarea rezultatelor, elevii vor participa la oferta culturală a olimpiadei, propusă de organizatori. E vorba de o întâlnire cu poeți contemporani, moderată de președintele olimpiadei, domnul prorector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, prof univ. dr. habil. Andrei Terian-Dan: „Provocari ale poeziei contemporane. Lecturi și dezbateri”. Ca invitați, vor fi alături de elevi: Svetlana Cârstean, Dan Coman, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu și Radu Vancu. De asemenea, va avea loc și o inedită prezentare – realizată tot de prorectorul Andrei Terian, împreună cu Vlad Pojoga și cu David Morariu – a laboratorului de Digital Humanities a U.L.B. Sibiu: „Cum citesc literatură computerele”.

Elevii pot vizita centrul istoric al Sibiului, Complexul Național Muzeal Astra (Muzeul Satului), Muzeul Național Brukenthal, Biblioteca Județeană Astra și multe alte locuri care ar putea prezenta interes pentru oaspeți.

278 olimpici naționali și 92 profesori însoțitori

Organizată la Sibiu, de către Ministerul Educației și de către Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, etapa națională Olimpiadei de Limba și Literatura Română pentru elevii claselor IX-XII este o competiţie naţională de excelenţă ce se adresează elevilor din ciclul liceal, capabili de performanțe școlare înalte, creativi şi cu un orizont cultural adecvat vârstei.

”Tinerii care iubesc literatura română, vin la Sibiu într-un periplu intelectual, căci pentru ei personalități culturale care s-au născut sau care au trăit în Sibiu – precum scriitorii Octavian Goga, Radu Stanca, Mircea Ivănescu sau gânditorii ori criticii literari Emil Cioran, Constantin Noica, Ioana Em. Petrescu – sunt înalți prieteni întru visare și modele pentru cariere care încununează o vocație, devreme descoperită. Astfel găzduim în primăvară 278 de elevi, oaspeți binecuvântați cu talentul de a modela din cuvinte lumi minunate și 92 de profesori – membri ai Comisiei centrale a olimpiadei sau însoțitori ai elevilor – care, împreună cu organizatorii locali, vor transforma școala sibiană într-o sărbătoare culturală a viitorului literaturii românești”, a declarat Prof. Emilian-Marius Novac, Inspector Școlar General Sibiu și Președintele Comisiei de organizare a olimpiadei.

Unde vor fi găzduiți olimpicii

Participanții la această competiție sunt găzduiți în hoteluri din centrul orașului: My Continental și Continental Forum, aproape de Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, unde se vor desfășura probele de concurs. 38 de profesori și 20 elevi din școlile sibiene vor însoți loturile de participanți din toate județele țării, pentru a le face șederea cât mai frumoasă la Sibiu.

”Mai sunt doar câteva zile pană la debutul acestui eveniment, care se repetă în istoria școlii sibiene, primul având loc în anul 2001. Ne așteptăm oaspeții – profesori și elevi – cu inima deschisă și
cu dorința ca aceștia să se simtă cât mai bine la noi în oraș, și atunci când se vor întoarce acasă, după o întrecere a condeielor și a inteligenței, să păstreze în suflet un loc pentru noi, organizatorii și pentru orașul nostru”, a adăugat Inspectorul Școlar General, Emilian-Marius Novac.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Cum va fi vremea de Paști. Cele mai noi informații de la ANM

Vremea va fi, în general, instabilă în perioada Paştelui, însă valorile termice maxime vor fi generoase şi vor ajunge chiar şi la 22 de grade Celsius, a declarat, vineri, pentru Agerpres meteorologul de serviciu al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Raul Ilea.

„La nivel general, în ceea ce priveşte valorile de temperatură, în această perioadă minimele termice se vor încadra între -1 grad, în estul Transilvaniei, şi 11 grade pe Litoral, iar în Bucureşti vor fi 6 grade.

Pentru ziua de mâine, sâmbătă, vom avea o vreme caldă la nivelul întregii ţări în partea de sud şi est, cu maxime între 12 şi 22 de grade şi minime între -1 grad şi 11 grade. Vor fi înnorări temporar accentuate în rest, cu descărcări electrice local în nord, centru, vest şi, izolat, în rest”, a spus Ilea.

Acesta a precizat, totodată, că, în prima zi de Paşte, vremea va avea caracteristici normale pentru această perioadă.

„În ziua de Paşti, vreme normală din punct de vedere termic în toată ţara, cu maxime între 13 şi 22 de grade, cu cele mai mari valori în nord-vest, şi minime între 5 şi 10 grade. Din acest punct de vedere, vremea va fi şi instabilă, în sensul de temporar accentuată, în vest, centru şi nord, local în sud-est. Noaptea, şi în rest, pe alocuri”, a precizat specialistul.

Luni şi marţi, caracteristicile termice vremii vor fi similare cu cele din weekend, în general cu instabilitate atmosferică, dar apropiate de normalul perioadei.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Cod galben de vreme instabilă în Sibiu și peste jumătate din țară, vineri

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, vineri, o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, valabilă până la orele serii, în județul Sibiu și peste jumătate din ţară.

Astfel, în intervalul orar 12:00 – 23:00, în Banat, Crişana, Maramureş, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi nordul Transilvaniei, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin intensificări ale vântului, vijelii (rafale de peste 60 – 65 km/h), averse cu caracter torenţial, descărcări electrice şi grindină. Cantităţile de apă vor depăşi pe alocuri 20 – 25 l/mp.

De asemenea, în Carpaţii Meridionali şi de Curbură, la altitudini mari, vor fi rafale de peste 90 – 100 km/h, iar pe arii restrânse, manifestări de instabilitate atmosferică vor fi şi în restul teritoriului.

SURSĂ FOTO: meteoromania.ro

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Restricții de trafic în Vinerea Mare și în noaptea de Înviere, în Sibiu

Municipalitatea sibiană a anunțat că au fost instituite unele restricții de trafic în această seară și în noaptea de Înviere.

Procesiunile organizate cu ocazia sărbătorilor de Paște adună în jurul locașurilor de cult sute de oameni. Aceste evenimente implică deplasarea credincioșilor, iar pentru ca evenimentele să se desfășoare în liniște și fără incidente, traficul din zona unor biserici din Sibiu va fi restricționat pe o perioadă scurtă de timp.

Astfel, vineri, 14 aprilie, între orele 19:30- 20:30 circulația va fi restricționată în zona Bisericii din Valea Aurie, pe străzile Ludoș, Poiana, Valea Aurie și Iazului.

În noaptea de Înviere, sâmbătă, 15 aprilie spre duminică, 16 aprilie, între orele 23:30 și 1:00 traficul va fi restricționat în zona Catedralei Mitropolitane de pe strada Mitropoliei, bisericii de pe strada Justiției și bisericii din Valea Aurie pe străzile Ludoș, Poiana, Valea Aurie și Iazului.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Obiceiurile de Paști erau bine definite în satul românesc

0

Fiecare zi a săptămânii dinaintea sărbătorilor pascale, precum și fiecare zi a celei de după, avea tradițiile și obiceiurile ei. Mirela Crețu, director managementul colecțiilor la Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu, ne-a vorbit despre multe dintre obiceiurile de Paști la români.

Foto din colecția CNM ASTRA Sibiu

Unul dintre obiceiurile de Paști este ”asumarea mormântului”, în Vinerea Mare. Este vorba despre o trecere pe sub masă, un obicei pe care Mirela Crețu nu l-a întâlnit în zona Ardealului. Dar care încă se practică în zona Moldovei și Munteniei. Joi seara, după ce se citesc Evangheliile, se scoate crucea din altar, în mijlocul bisericii, cu epitaful. Credincioșii sunt invitați ca toată ziua de vineri, până când se termină Prohodul Domnului, să treacă pe sub această masă.

De fapt, este o asumare a mormântului lui Iisus și a învierii Lui la ieșirea la suprafață. Pentru că, efectiv se trece pe sub masă, iar atunci când ieși, o faci exact în fața crucii, care este în altarul oricărei biserici. Întotdeauna, în Joia Mare se scoate crucea din altar și se duce înapoi în Vinerea Mare.

Lumânarea aprinsă la Înviere se păstrează în casă și se aprinde la nevoie

Unele legende asociază oul cu mormântul lui Christos. O ghicitoare populară sună așa: ”Biserică văruită, pe nicăieri găurită!”. Conform acestor credințe, ciocnitul ouălor are rolul de a ”sparge mormântul”, ajutându-l pe Iisus să învie.

În Noaptea Învierii, credincioșii mergeau la biserică pentru a lua lumina. Toți își doreau să ajungă acasă cu lumânările încă aprinse și să își aprindă candele sau alte lumânări. Este una dintre tradițiile de Paști ce se păstrează până în zilele noastre. Lumânarea nu se sufla, aceasta se stingea, fiind împinsă efectiv pe tocul ușii de la intrare. În felul acesta, rămânea ca și protecție pe toc. Intrarea în casă se marca cu lumânarea de la Paști. Aceasta se păstrează pe timpul anului. Dacă în cursul anului apar furtuni, vreme urâtă, secetă, se abate vreo nenorocire asupra casei, se aprinde lumânarea și se fac rugăciuni cu ea.

Spălarea pe față rituală, cu apă în care se punea un ou roșu, un bănuț de argint și o tulpină de busuioc

Copiii se spalau pe față, când se sculau, în dimineața de Paști. De regulă, aceștia nu erau treziți să fie duși la slujba de Înviere. Mai demult, aceasta se ținea la 4 dimineața, și nu la miezul nopții. Atunci, creștinii, când se întorceau acasă de la această slujbă, se spălau pe față cu o apă în care se punea un ou roșu, un bănuț de argint și o tulpină de busuioc. Ca să fii roșu și frumos ca oul, să fii pur ca argintul (acesta fiind și un metal al Maicii Domnului), iar busuiocul era pentru protecție și curățenie. Se spălau toate cele trei zile de Paști cu această apă. Obiceiul ține de tradiția familială, posibil ca încă să fie practicat. Depinde de cum a fost moștenit și cum și l-a asumat fiecare.

Voi încheia seria articolelor despre tradițiile și obiceiurile pascale cu spusele Prof.Univ.Dr. Ilie Moise, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. ”După trei zile de haos și întuneric, în care omenirea a rămas fără protecție divină, urmează miracolul Învierii, din noaptea Paștilor. Acesta este urmat de o serie de evenimente de purificare, din Săptămâna Luminată, cea de după Înviere. Acestea readuc echilibrul și armonia în univers.

Se fac sacrificii, tăierea mielului, spartul ouălor. Și oul este simbolul vieții, în ultimă instanță, și el e sacrificat. Se aprind lumini și se crede că în această perioadă se deschid mormintele și cerurile. Există credința că dacă mori în Săptămâna Luminată, dintre Paști și Duminica Tomii, te duci direct în Rai. Cam aceasta este sărbătoarea Paștilor în spațiul românesc.”

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Căruță nesemnalizată, lovită de un autoturism

Un căruțaș a fost rănit, joi seara, într-un accident rutier produs pe Drumul Județean 105, la ieșirea din localitatea Merghindeal.

Un autoturism condus de către un tânăr în vârstă de 20 de ani, din Merghindeal, a intrat în coliziune cu o căruță nesemnalizată, condusă pe aceeași direcție de către un localnic în vârstă de 35 de ani. În urma impactului, căruțașul a fost rănit.

Un echipaj SMURD a intervenit la locul evenimentului rutier pentru a-i acorda bărbatului rănit primele îngrijiri medicale. Acesta a suferit un traumatism toracic și a fost transportat la Compartimentul Primire Urgențe al spitalului din Agnita.

Polițiștii rutieri au demarat o anchetă în acest caz.

FOTO: Arhivă

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Program special la Serviciul de Stare Civilă și Cimitirul Municipal Sibiu în perioada Sărbătorilor Pascale

Zilele de vineri, 14 aprilie și luni, 17 aprilie sunt zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, iar ghișeele Stării Civile, precum și cele ale Cimitirului Municipal vor fi închise.

Cu toate acestea, pentru a asigura totuși activitatea urgentă, sâmbătă, 15 aprilie ghișeele Serviciului Stare Civilă vor fi deschise publicului între orele 9-13, pentru înregistrarea deceselor.

De asemenea, în această perioadă, Cimitirul Municipal va avea un program modificat. La acest link găsiți mai multe detalii: https://sibiu.ro/primaria/anunt/11247.

În același timp, accesul auto în Cimitir va fi gratuit în zilele de sărbătoare: vineri – 14 aprilie, duminică – 16 aprilie, luni – 17 aprilie și marți – 18 aprilie.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

FOTO TIR răsturnat pe A1. Circulația a fost blocată câteva ore

Traficul rutier pe autostrada A1 a fost blocat, joi noaptea, din cauza unui TIR răsturnat pe șosea.

Evenimentul s-a produs la kilometrul 286, în zona Miercurea Sibiului. Traficul rutier a fost blocat câteva ore pe sensul Sebeș-Sibiu.

„Din primele informații, conducătorul unui TIR care se deplasa pe Autostrada A1, la kilometrul 286 a pierdut controlul direcției și s-a răsturnat pe partea carosabilă. Traficul rutier pe sensul Sebeș către Sibiu este blocat.

Recomandăm conducătorilor auto să ruleze cu prudență sporită, să crească distanța de siguranță între autovehicule și să se asigure temeinic înaintea schimbării benzii”, a transmis infotraficromania.ro.

SURSĂ FOTO: Info Trafic România

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Restricții de circulație în prima zi de Paști, cu ocazia Jocului de Țuru

În prima zi de Paști, în municipiul Mediaș se va desfășura Jocul de Țuru, o tradiție a municipiului de pe Târnava Mare.

Primăria Municipiului Mediaș organizează în data de 16 aprilie 2023, în prima zi a Sărbătorii Pascale, tradiționalul Joc de Țuru, în cartierul Moșnei, eveniment care va debuta la ora 11, pe strada Stejarului numărul 1 și va cuprinde atât tradiționala întrecere, cât și un spectacolul de cântece și dansuri populare susținut de soliști vocali și ansambluri folclorice locale.

Pentru buna desfășurare a evenimentului și pentru asigurarea siguranței participanților, în cadrul comisiei de avizare a evenimentelor publice s-a dispus măsura restricționării circulației rutiere în intervalul orar 10:45 – 14 pe următorul traseu: intersecția străzilor Iazului – Oituz, Fagului, Frasinului și Stejarului.

Având în vedere restricțiile mai sus precizate, conducătorii auto vor avea la dispoziție în acest interval orar ruta ocolitoare pe străzile Izvorului –Mureșului –Arinului –Șerpuită –Principe I. Bathory –Carpenului – Oituz.

Urmărește Sibiu 100% în Google News