– Interviu cu Prof. Univ. Dr. Habil. Sorin Radu, Rectorul ULBS –
Luni, 26 septembrie, studenții sibieni încep cursurile universitare. Cum s-a pregătit ULBS pentru noul an universitar? Predarea la iarnă: față către față sau cursuri on line? Din ce zone ale țării vin cei mai mulți candidați la Sibiu? La toate aceste întrebări ne răspunde Rectorul ULBS, Sorin Radu, într-un interviu în exclusivitate pentru Sibiu 100%.
Facturile la gaz și curent se vor deconta în predarea on line?
Ultimii doi ani, marcați de pandemie, au fost unii nu chiar favorabili pentru un învățământ previzibil anticipativ, tradițional, să îi spunem așa. Suntem la momentul unui nou an studențesc. Cum stăm cu adaptabilitatea la nivel de predare fizic? Intră Universitatea Lucian Blaga cu motoarele turate în acest an universitar?
Universitatea noastră a început procesul de adaptare on site cu mai multe luni în urmă, având în vedere că am trecut la activitățile de predare față în față încă de la începutul semestrului II al ultimului an universitar 2021-2022. ULBS s-a numărat printre puținele universități din România care a luat decizia de revenire în bănci, la sistemul de predare față în față, cu mult înainte ca Ministerul Educației să decidă acest lucru. Mai mult decât atât, în ultimii doi ani de pandemie am alternat predarea față în față cu predarea online, adaptându-ne la condițiile impuse de reglementările autorităților și la evoluția și involuția pandemiei. Prin urmare, noul an universitar nu ne găsește fără experiență din acest punct de vedere și putem spune că revenirea în forță în sălile de curs, sub toate aspectele ei, se bazează, pe de o parte, pe acumulările anterioare, dar în egală măsură pe o organizare a procesului didactic care să țină cont și de câștigurile sau învățămintele pe care predarea on line le-a adus. Nu putem ignora faptul că predarea on line a generat și o serie de avantaje, de aceea nu dorim să renunțăm total la acestea. Spre exemplu: utilizarea platformelor educaționale, ca element suport în procesul de predare, ceea ce ne face să reflectăm asupra utilizării în continuare a acestui sistem, acolo unde se pretează.
Impredictibilitatea aceasta a costurilor legate de energie, gaz, venită dinspre zona de utilități imediate, nu poate ocoli nici ULBS. Pot duce aceste facturi, cel mai probabil, foarte ridicate, la reluarea sistemului de predare on-line?
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), instituția care stabilește standardele de calitate și acreditează învățământul superior, a creat standarde specifice de predare on-line pentru fiecare domeniu și program de studiu în parte, reglementându-le diferențiat, în funcție de specificul fiecărui program. Astfel, în acest moment sunt în vigoare norme care permit derularea de activități on-line în procente diferite, de la 10-20 %, până chiar la 50 % per program de studiu. Sigur, sunt și excepții, precum Facultatea de Medicină.
Având o bază legală pentru derularea activităților on-line, în această perioadă facultățile, în baza autonomiei de care beneficiază, analizează posibilitatea de a implementa un sistem mixt de predare. O asemenea preocupare, într-adevăr, este determinată și de contextul crizei energetice în care ne aflăm și de creșterea exponențială a prețurilor.
Este evident că ne așteaptă o toamnă și o iarnă complicată și aceasta ne obligă să reflectăm cu seriozitate la cum vom acoperi costurile generate de întreținerea infrastructurii universității. Dar pot să vă asigur că adoptarea unui sistem mixt de predare (față în față și on-line) va ține cont de nevoile studenților și de asigurarea unei activități didactice de calitate.
Sună puțin bombastic această centrare declarativă pe student. Până la urmă, trebuie să recunoaștem, și procesul de învățământ este normat de resursele financiare pe care le aveți la dispoziție. Credeți că vă permiteți să vă asumați o astfel de abordare centrată pe student?
Trebuie să ne-o asumăm. Nu e bombastică. Nu putem pune deasupra procesului didactic, a pregătirii studenților, chestiunile economice. Am avut momente de criză și iarna trecută. De exemplu: cheltuielile universității cu plata utilităților au crescut de aproximativ patru ori. Mai mult, a fost imposibil să găsim furnizori stabili pentru contractarea serviciilor de livrare a gazului și energiei electrice. Cu toate acestea, am reușit să asigurăm condiții optime pentru derularea activităților didactice, de cercetare și administrative. Sigur, a trebuit să reducem cheltuielile la alte capitole, investițiile în infrastructură fiind afectate.
Cum stăm la acest capitol în anul universitar ce stă să vină?
Suntem aproape în aceeași situație și în acest an, situația din anul precedent se repetă, dar căutăm soluții de optimizare. Universitatea, din punct de vedere financiar, a fost și este stabilă. Dar trebuie să mărturisesc că în acest an ritmul investițiilor, al îmbunătățirii infrastructurii universității, a scăzut foarte mult, din cauza crizei energiei.
Căminele studențești?
În momentul actual, capacitatea de cazare a scăzut ușor față de anul trecut, în condițiile în care Căminul 7 este în proces de reabilitare integrală. Acest cămin a intrat în modernizare totală în luna ianuarie, dar lucrările se vor finaliza abia la sfârșitul acestui an. Urmează apoi partea de dotare cu echipamente, mobilier etc. Deci nu va putea fi dat în funcțiune mai devreme de începutul semestrului II al anului universitar 2022-2023. Infrastructura de cazare a universității oferă condiții foarte bune pentru studenți. Spre exemplu, Căminul 6 l-am modernizat integral și l-am dat în funcțiune anul trecut.
„Universitatea noastră are studenți din absolut toate județele țării“
Constatăm că numărul candidaților la studiile universitare a scăzut considerabil în ultimii ani. Ce soluții ați identificat sau le practicați pentru a face oferta educațională cât mai atractivă?
Este adevărat că în ultimii ani numărul studenților a scăzut. Cauzele sunt multiple: scăderea natalității, emigrarea, abandonul școlar la nivelul studiilor liceale etc. ULBS încearcă în fiecare an să ofere, pe de o parte, programe atractive, iar pe de altă parte să propună pachete de activități care să genereze o atractivitate mai mare pentru candidații noștri. Asta ne provoacă să gândim uneori într-o manieră nonconformistă și să propunem o serie de proiecte care, aparent, nu au de-a face cu universitatea. Apreciez că Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu oferă studenților mai mult decât o pregătire formală. Oferă oportunități de dezvoltare personală, oferă posibilitatea de ați construi o carieră și de a te forma ca om și specialist într-un mediu academic deschis și preocupat de performanță. Partenerii noștri instituționali, fie că ne referim la instituțiile publice, fie că ne referim la partenerii din mediul de afaceri oferă studenților oportunități generoase de pregătire și formare prin stagii de practică, voluntariat, intership-uri, locuri de muncă part-time etc. Viața universitară capătă un alt sens în acest oraș frumos și modern, plăcut pentru studiu și care oferă studenților o gamă extraordinar de largă de evenimente culturale și posibilități de relaxare. Altfel spus, ULBS și Sibiul oferă studenților noștri posibilitatea unei cariere și a unei vieți frumoase.
Din ce zone vin preponderent candidații la studenție spre Sibiu?
Preponderent, din județele limitrofe. Dar din statisticile pe care le-am făcut în ultimii ani, am observat că universitatea noastră are studenți din absolut toate județele țării. Vin studenți din Suceava, vin studenți din Constanța, vin studenți din București. Sigur că ponderea cea mai mare aparține studenților din județele limitrofe: Vâlcea, Hunedoara, Alba, Mureș, Brașov, Argeș, dar și din Gorj, Olt, Dolj, Covasna, Harghita, Bistrița Năsăud etc. Aproximativ 60-70 % dintre studenții care provin din afara județului Sibiu vin din aceste județe. Deci nu ne putem numi o universitate regională. Suntem o universitate națională și acesta este și argumentul, între altele, pentru care universitatea noastră a fost acceptată în Consorțiul „Universitaria”.
Avem și studenți din alte țări?
Da, suntem în creștere la acest capitol. La capitolul internaționalizare, am schimbat oarecum paradigma și ne-am orientat spre Europa, intrarea în consorțiul universităților europene FORTHEM susținând această direcție. Am constatat că, pe lângă mobilitățile din cadrul programului Erasmus+, care sunt în creștere extraordinară (probabil că știți că universitatea noastră a câștigat în acest an cel mai mare proiect din istorie sa în acest domeniu), au început să se înscrie candidați din Europa.
Un exemplu grăitor este noul program de studiu medicină în limba engleză.
Dar trebuie să mărturisesc că la acest capitol avem încă de lucru, deoarece numărul de programe de studii în limbi străine nu este așa cum ne-am dori.
Ce vă nemulțumește, ce nu funcționează așa cum v-ați propus?
Nu aș spune că ceva nu funcționează. Aș spune doar că nu funcționează încă toate departamentele, structurile administrative la parametri optimi. Au fost o serie de aspecte de reglat în ceea ce privește aparatul administrativ, aparatului birocratic, pentru că au rămas împământenite mentalități și comportamente pe care nu le-am și cu care nu am fost și nu sunt de acord, dar schimbările în această zonă nu sunt deloc ușoare. Pe de altă parte, pandemia ne-a obligat să ne schimbăm prioritățile. Prin urmare, prioritățile așa cum erau definite în planul managerial atunci când am preluat mandatul au trebuit regândite, amânate. La o săptămână de la preluarea mandatului am intrat în starea de urgență. Pentru mine și pentru colegii mei a fost ceva cu totul ieșit din comun și o mare parte a activității noastre a fost focusată pe gestionarea situațiilor de criză generate de pandemie. Practic, cei doi ani și jumătate de mandat au fost cu totul atipici, pentru că am trecut dintr-o criză într-alta. Perioada lungă în care am funcționat în stare de alertă, a fost complicată și de criza energetică, criza economică și financiară și de situații neprevăzute, precum nevoia de a ne implica în ajutorarea refugiaților ucrainieni. Altfel spus, nu am avut măcar câteva luni de liniște în care să putem gândi și implementa, fără presiuni, proiecte, măsuri centrate pe comunitatea noastră academică. Pe de altă parte, planul noastre operaționale au trebuit adaptate la provocările și oportunitățile generate de intrarea ULBS în consorțiul universităților europene FORTHEM, precum și în Consorțiul „Universitaria”. Dar una peste alta, nu pot spune că mă nemulțumește în mod concret ceva, poate doar faptul că uneori lucrurile nu se mișcă în ritmul și în direcția dorită de noi. Dar privind în urmă, constat că împreună cu echipa managerială de la Rectorat și cu echipele manageriale de la nivelul facultăților și diferitelor departamente și servicii am făcut lucruri percepute de comunitate ca fiind benefice pentru instituție. Faptul că am fost primiți în consorțiile universitare menționate mă face să cred că suntem pe un drum bun și sănătos.
8 % din fonduri atrase de cercetare
Ce vă inspiră, cum vă gestionați echipa de lucru?
Mă inspiră oamenii din jurul meu. Am avut și am șansa să am în jurul meu oameni extraordinari, total dedicați și implicați, inovativi, care se completează reciproc și care nu s-au plâns niciodată, nici de munca enormă, nici de ritmul alert pe care l-am adus, nici de orele lucrate peste program și nici de maniera, poate mai dură, a managementului meu. Sunt oamenii din ULBS, așa i-am cunoscut și așa sunt și acum. Am acordat încredere maximă în ceea ce fac și asta este una dintre explicațiile pentru numărul mare de proiecte câștigate în ultima vreme.
În ce gen de proiecte credeți că excelați ca universitate în ultimul an? Sau ca schimbare de paradigmă de abordare a plajei de opțiuni în accesare de fonduri.
În ultimii ani cercetarea științifică s-a dezvoltat la nivelul ULBS. Nu am văzut cercetarea ca un domeniu care doar cheltuiește resurse și nu aduce resurse financiare. Noi am demonstrat că putem schimba paradigma. Ultima execuție bugetară arată foarte clar că am ajuns la un procent din totalul bugetului de 8 % fonduri atrase pe domeniul cercetării științifice, în condițiile în care în anii anteriori procentul era de plus minus 2 %. De asemenea, ULBS a fost și continuă să fie un exemplu de bună practică în câștigarea și implementarea proiectelor de formare profesională, respectiv proiectele de mobilități Erasmus+. Finanțările obținute, inclusiv pe zona de infrastructură și mai nou de digitalizare a universității au întărit și extins și aduc schimbare în cadrul organizației.
Sunteți tată a doi copii. Mai aveți vreme și pentru ei? Vă mai vede familia și pe acasă?
Încerc să țin familia cât mai departe de agitația specifică funcției vremelnice pe care o ocup. Încerc să lucrez cât mai organizat. Desigur că niciodată nu e suficient timpul pe care îl petrec sau pe care mi-aș dori să îl petrec cu familia.
Ați fost vreme de trei luni, în perioada de început de carieră didactică, profesor suplinitor la Săcel…
Așa este … din 1 septembrie 1995, până în 30 noiembrie 1995.
Din așezarea unei funcții extrem de agitate, cum e cea de acum, nu vă curtează așa, oareșce nostalgii după acea perioadă?
Sigur că ritmul în care am lucrat ultimii ani este unul extrem de intens și asta lasă urme. Dar nu aș putea spune că am nostalgii…
Nu obosiți?
Ba da. Dar nu am o perioadă despre care să pot spune că tânjesc după ea. Perioada de la Săcel mi-o amintesc întotdeauna cu bucurie și plăcere. Țin și acum legătura cu oamenii de acolo. Directorul școlii este absolvent al Facultății de Istorie. Dar nu îmi caut confortul idilic al unei perioade în care mi-a mers bine. Sincer să fiu, încă nu mă uit spre trecut, chit că sunt istoric…. Nu stau să analizez lucrurile pe care le-am făcut în viață. Nu sunt încă la acel moment.
Unde, în ce vă găsiți liniștea?
Locuiesc la țară… Asta spune totul…
Aveți găini?
Nu am găini! Am căței, pisici. Lucrez în grădină, îmi fac de lucru cu florile, cu legumele. Mă plimb cu bicicleta… Lucruri comune, obișnuite. Iar în cadrul în care am trăit și trăiesc, la Mohu, îmi găsesc liniștea.
Acolo e un cadru idilic…
Da, lângă pădure, pe deal…
Cum îi întâmpinați pe studenți în acest nou an universitar?
Cu bucurie nespusă! Sunt realmente încântat că putem deschide anul universitar în condiții de normalitate și cu o generație, am convingerea, la fel de nerăbdătoare să înceapă un an universitar fără restricții.
Așteptări?
Aștept ca „bobocii”, alături de studenții din anii mai mari nu doar să intre în „sistem”, în comunitatea academică, ci să aducă idei noi, să schimbe și ei această universitate, să ne oblige pe noi, cadrele didactice, să gândim critic și, mai mult, să ne reamintim mereu că suntem în ULBS pentru ei, pentru studenții noștri. Tot ceea ce facem, de la cercetare și până la dezvoltarea infrastructurii didactice și de cercetare o facem pentru studenți și pentru comunitatea noastră. Feed-back-ul pe care îl primim de la ei și entuziasmul lor sunt esențiale pentru mine și pentru colegii mei.
