Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul privind noul Cadru de Referință al Curriculumului Național din România, document care propune o schimbare semnificativă în modul de evaluare a elevilor. Una dintre cele mai dezbătute măsuri vizează introducerea unor evaluări standardizate, astfel încât aceeași performanță școlară să fie apreciată similar în orice unitate de învățământ din țară.
Inițiatorii proiectului susțin că noul sistem ar putea reduce diferențele dintre școli și dintre profesori în acordarea notelor. În prezent, aceeași lucrare poate primi calificative diferite în funcție de exigența cadrului didactic sau de specificul școlii.
Propunerea a generat însă reacții puternice în rândul profesorilor.
Georgiana Măniloiu, profesoară într-o școală gimnazială din județul Argeș, consideră că diferențele dintre note reprezintă o consecință firească a realităților diverse din sistemul educațional.
„Da, există diferențe, dar ele nu sunt neapărat o problemă. Fiecare școală are propriul context, proprii elevi, propriile provocări.
Un elev dintr-o școală rurală, care vine cu multe lipsuri, și un elev dintr-un liceu de elită, din urban, nu pot fi evaluați cu același etalon.
Nota reflectă efortul, progresul și specificul acelei clase, deci diferențele sunt firești”, a spus profesoara pentru Adevărul.
În schimb, Ionela Neagu, profesoară la un liceu din București, afirmă că aceste diferențe sunt reale și vizibile inclusiv în evaluările comune.
„Aceeași notă pe o lucrare sau în catalog poate însemna lucruri foarte diferite de la o școală la alta, de la un profesor la altul.
Am observat acest lucru și în cadrul unor evaluări comune la nivel de școală sau în proiecte mai largi, unde am corectat lucrări din mai multe unități de învățământ.
Decalajele vin din așteptări diferite, din nivelul clasei, din gradul de exigență al fiecărui cadru didactic.”
În ceea ce privește soluția propusă de minister, opiniile sunt diametral opuse. Georgiana Măniloiu respinge ideea unor standarde uniforme la nivel național și avertizează asupra efectelor pe care acestea le-ar putea avea asupra procesului educațional.
„Standardele naționale uniforme vor ignora diferențele reale dintre elevi sau școli. Cei care propun acest sistem, precum domnul Dragoș Iliescu, care provine din mediul privat și are o companie de evaluare, au un interes clar în a vinde teste standardizate.
Eu nu cred că Ministerul trebuie să transforme școala într-o fabrică de măsurători. Nota nu este un produs, iar copiii nu sunt loturi de marfă care trebuie comparate pe bandă rulantă.”
De cealaltă parte, Ionela Neagu consideră că standardizarea ar putea diminua discrepanțele existente, fără a le elimina complet.
„Poate reduce problema, dar nu o va elimina complet. Evident că ajută să știm că avem toți același reper, dar evaluarea rămâne un act uman, iar doi profesori pot interpreta aceleași standarde ușor diferit. Decalajul actual, care poate fi de 2-3 puncte pentru aceeași lucrare, s-ar reduce drastic.”
Cele două profesoare au opinii diferite și în privința relevanței notelor într-un sistem standardizat.
Dacă Georgiana Măniloiu avertizează că s-ar pierde aspecte precum creativitatea, gândirea critică și progresul individual al elevului, Ionela Neagu consideră că notele ar putea deveni mai relevante dacă standardele vor fi însoțite de instrumente adecvate și de pregătirea corespunzătoare a profesorilor.
Dezbaterea se extinde și asupra nivelului de pregătire al cadrelor didactice pentru aplicarea unui astfel de sistem. Georgiana Măniloiu susține că profesorii sunt deja împovărați de cerințe administrative și că noile standarde ar aduce și mai multă birocrație.
„Profesorii nu sunt pregătiți, dar nici nu ar trebui să fie. Sistemul actual este deja sufocat de birocrație.
Avem planuri cadru, programe școlare, rapoarte, evaluări. A adăuga încă un strat de standarde și instrumente de analiză nu face decât să ne transforme în contabili, nu în educatori.”
În schimb, Ionela Neagu consideră că adaptarea este posibilă dacă ministerul va oferi sprijin concret.
„Mulți colegi se simt copleșiți când aud de «standarde». De aceea, succesul depinde esențial de oferirea unor cursuri practice, a unor ghiduri simple și a unor modele de lucru. Dacă ministerul va asigura formare aplicată și resurse, profesorii se vor adapta.”
Un alt punct sensibil îl reprezintă autonomia profesorilor. Georgiana Măniloiu avertizează că noul sistem ar putea conduce la o centralizare excesivă a evaluării și la limitarea libertății profesionale.
„Nu doar că există riscul, este aproape sigur. Aceasta este de fapt miza reală a acestei reforme: centralizarea evaluării și controlul asupra a ceea ce facem în clasă.”
Ionela Neagu admite existența acestui risc, însă consideră că el poate fi redus prin consultarea profesorilor și prin delimitarea clară a rolului standardelor de evaluare.
Deocamdată, proiectul se află în consultare publică, iar dezbaterea privind viitorul sistemului de notare promite să fie una dintre cele mai intense discuții din educația românească în perioada următoare.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
