Acasă Blog Pagina 38

VIDEO: Polițiști luați LA BĂTAIE în timpul unei intervenții! Tată și fiu, ARESTAȚI PREVENTIV

Polițiști atacați în timpul unei intervenții în Bacău. Un agent a tras un foc de armă, iar doi bărbați au fost arestați.

O intervenție a poliției s-a transformat într-un incident violent într-o localitate din județul Bacău. Doi bărbați, tată și fiu, au fost arestați preventiv după ce ar fi agresat un polițist în timpul unei intervenții.

Incidentul a avut loc în comuna Faraoani, după ce o angajată a unui bar a apelat numărul de urgență 112 și a anunțat că mai mulți clienți provoacă scandal și se comportă agresiv verbal.

Un echipaj al Poliției Rurale Răcăciuni a fost trimis la fața locului pentru a verifica situația. Când agenții au încercat să stabilească identitatea celor implicați, doi dintre bărbați ar fi refuzat să se conformeze.

Potrivit informațiilor transmise de IPJ Bacău, situația a escaladat, iar unul dintre polițiști ar fi fost agresat. Pentru a opri incidentul, colegul său a folosit arma din dotare și a tras un foc în plan vertical.

Cei doi suspecți au părăsit locul incidentului, însă polițiștii au reușit ulterior să-i identifice și să-i rețină.

Este vorba despre doi localnici din Faraoani, în vârstă de 51, respectiv 27 de ani, care sunt tată și fiu.

După administrarea probelor și continuarea cercetărilor, cei doi au fost prezentați instanței, care a dispus arestarea lor preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Ancheta continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs agresiunea și pentru clarificarea răspunderii penale a celor implicați.

SURSĂ VIDEO: Sonia Simionov

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

VIDEO: Și-a dus mașina la „spălat” într-un lac! Cum s-a încheiat aventura unui șofer

0

O întâmplare mai puțin obișnuită a atras privirile celor aflați în zona Lacului Bicaz. Un autoturism a ajuns în apă, transformând o zi obișnuită într-un adevărat spectacol pentru martori.

Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, însă pentru recuperarea mașinii a fost nevoie de intervenția unui tractor.

După o operațiune deloc simplă, autoturismul a fost scos din lac și adus din nou pe uscat.

Momentul a stârnit uimire printre cei care au asistat la întreaga scenă, iar imaginile cu mașina ajunsă în apă au devenit rapid subiect de discuție.

SURSĂ VIDEO: Iasi TV Life/Facebook

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Muzeul ASTRA, din Sibiu: Cusutul tradițional românesc, dus mai departe de noile generații la Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale”

Un ac, o ață și o tradiție transmisă din generație în generație. La cea de-a 29-a ediție, faza națională a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale” transformă cusutul tradițional românesc într-o adevărată demonstrație de răbdare, precizie și creativitate.

Sub mâinile tinerilor participanți, pânza prinde viață prin motive tradiționale, simboluri străvechi, forme geometrice și culori inspirate din patrimoniul cultural românesc. Fiecare cusătură spune o poveste și contribuie la păstrarea unei moșteniri care continuă să fie transmisă mai departe.

Dincolo de tehnica meșteșugului, emoția vine din întâlnirea dintre tradiție și generațiile tinere. Degetele care mânuiesc astăzi acul și ața duc mai departe un patrimoniu construit, de-a lungul timpului, prin migală, răbdare și dragoste pentru frumosul tradițional.

Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” este organizată de Muzeul ASTRA, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Sibiu.

Acțiunile Muzeului ASTRA sunt posibile cu finanțarea Consiliului Județean Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Donald Trump, mesaj ambiguu despre 2028: „S-ar putea să aveți un alt președinte”

0

Donald Trump continuă să lase deschisă posibilitatea unei reveniri la Casa Albă după 2028, deși Constituția Statelor Unite îi interzice să fie ales pentru un al treilea mandat. În ultimele săptămâni, președintele american a transmis însă mesaje contradictorii despre viitorul său politic.

Donald Trump își păstrează discursul ambiguu în privința alegerilor prezidențiale din 2028. Deși a sugerat în repetate rânduri că și-ar dori să candideze din nou, președintele SUA vorbește tot mai des despre perioada de după încheierea actualului mandat, programată pentru ianuarie 2029, relatează Mediafax.

Potrivit Associated Press, schimbarea de ton a lui Trump a atras atenția, în condițiile în care acesta descrie tot mai frecvent scenarii în care un alt președinte ar ajunge la Casa Albă după încheierea mandatului său.

Trump sugerează că un alt președinte ar putea ajunge la Casa Albă în 2028

Într-un discurs susținut recent în Michigan, Donald Trump le-a spus susținătorilor că, peste aproximativ doi ani și jumătate, Statele Unite ar putea avea un alt președinte.

„În doi ani și jumătate, s-ar putea să aveți un alt președinte – s-ar putea”, a afirmat Trump, alimentând din nou speculațiile privind planurile sale politice.

Într-o altă intervenție, președintele american le-a spus susținătorilor că „va fi acasă” după încheierea mandatului și a sugerat chiar că ar putea fi emoționat în momentul în care va părăsi Casa Albă.

Declarațiile sunt diferite de mesajele transmise anterior de Trump, când a promovat în mod repetat ideea unei candidaturi pentru 2028.

Trump nu renunță la ideea unui al treilea mandat

În ciuda afirmațiilor despre viața de după Casa Albă, Donald Trump nu a abandonat public ideea unui nou mandat prezidențial.

Președintele a apărut inclusiv purtând o șapcă inscripționată cu „2028”, iar în cadrul unui discurs recent a glumit spunând că „a treia oară va fi și mai bine”, după ce și-a lăudat rezultatele politice.

Există însă un obstacol constituțional major.

Al 22-lea Amendament al Constituției SUA prevede că nicio persoană nu poate fi aleasă în funcția de președinte de mai mult de două ori. Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2016 și 2024, ceea ce face ca o nouă alegere în 2028 să fie, în condițiile actuale, incompatibilă cu prevederea constituțională.

Trump a recunoscut în trecut existența acestui obstacol, dar a vorbit și despre posibilitatea unor „metode” sau „portițe” prin care ar putea încerca să revină la Casa Albă.

Una dintre variantele discutate public presupune o candidatură pentru funcția de vicepreședinte, alături de JD Vance. În cazul unei victorii electorale, Trump ar putea încerca ulterior să ajungă din nou președinte. Constituționalitatea unei asemenea strategii este însă puternic contestată de specialiștii în drept constituțional.

Profesorul Brian Kalt consideră că mesajele contradictorii îi permit lui Trump să își păstreze deschise mai multe opțiuni. Dacă nu va candida în 2028, poate susține că a anunțat din timp această posibilitate. Dacă va încerca să revină în cursa electorală, poate argumenta că nu a exclus niciodată complet această variantă.

Casa Albă susține că Trump este concentrat asupra mandatului actual

Administrația prezidențială încearcă să transmită însă un mesaj diferit.

Purtătoarea de cuvânt Olivia Wales a declarat că Donald Trump rămâne concentrat asupra obiectivelor actualului mandat și că principala sa preocupare este ca administrația sa să lase în urmă o moștenire politică importantă.

În paralel, Trump pare preocupat și de felul în care va fi evaluată președinția sa după plecarea de la Casa Albă.

Președintele american a susținut în repetate rânduri că administrația sa va avea un impact major asupra Statelor Unite și a investit inclusiv în proiecte de transformare și extindere a Casei Albe.

Printre acestea se numără construirea unui nou ballroom și mai multe proiecte arhitecturale despre care Trump spune că vor rămâne în istoria instituției prezidențiale.

Trump vorbește despre viitorii președinți ai SUA

Un detaliu este însă deosebit de relevant pentru discursul lui Donald Trump despre perioada de după 2028.

Președintele a afirmat că noul ballroom de la Casa Albă ar urma să fie finalizat spre sfârșitul anului 2028, cu puțin timp înainte de încheierea actualului mandat.

„Nu este pentru mine”, a spus Trump, susținând că proiectul este destinat „viitorilor președinți”.

Mesajele sale despre 2028 rămân astfel contradictorii. Pe de o parte, Trump continuă să promoveze ideea unui posibil „Trump 2028” și să vorbească despre modalități prin care ar putea rămâne relevant politic. Pe de altă parte, el descrie tot mai des un viitor în care un alt președinte ocupă Casa Albă.

Deocamdată, Donald Trump nu a oferit un răspuns definitiv cu privire la intențiile sale pentru 2028, iar limita constituțională privind numărul de mandate rămâne principalul obstacol în calea unei noi candidaturi.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Aproape 200 de containere, în derivă pe Marea Neagră. România avertizează asupra pericolului pentru nave

Aproape 200 de containere de pe nava cargo PROGRESS IV, scufundată pe 27 august în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, reprezintă un pericol pentru navigație. Potrivit avertismentelor emise de autoritățile române, containerele s-au deplasat inițial spre sud, în direcția apelor Bulgariei.

Situația a generat îngrijorare și în Bulgaria, unde ecologistul Atanas Rusev a criticat nivelul de informare publică privind monitorizarea containerelor, potrivit stiripesurse.ro. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora avertismentele au fost transmise și prin sistemul bulgar de navigație NAVIM.

România a avertizat asupra derivei containerelor

Pe 28 august, Direcția Hidrografică Maritimă a emis avizul pentru navigatori ARN 106/2026, după ce MRCC Constanța raportase pierderea containerelor de pe PROGRESS IV.

Mesajul transmis navigatorilor indica o derivă spre sud pentru următoarele 48 de ore, fiind recomandată atenție sporită în zonă.

Un al doilea avertisment, ARN 107/2026, consemnează scufundarea navei în seara de 27 august, la câțiva kilometri sud de poziția în care fusese raportată pierderea containerelor.

PROGRESS IV transporta 199 de containere cu zahăr și aproximativ 5.643 de tone de argilă și se îndrepta spre portul turcesc Tekirdağ.

Containerele pot ajunge în apele Bulgariei

Ecologistul bulgar Atanas Rusev a atras atenția asupra traiectoriei indicate de autoritățile române și a cerut mai multe informații despre măsurile luate de Bulgaria.

Rusev a realizat și o simulare proprie a deplasării celor 199 de containere, luând în calcul curenții, vântul și valurile. Modelul nu înseamnă însă că toate containerele continuă să plutească. Unele s-ar fi putut scufunda în funcție de avarii, pătrunderea apei și caracteristicile încărcăturii.

Simularea arată că, în prima etapă, containerele rămase la suprafață s-au deplasat predominant spre sud și sud-vest. Ulterior, unele traiectorii s-ar fi curbat spre vest, pe fondul schimbării condițiilor marine.

Criticile privind lipsa unui avertisment în Bulgaria trebuie însă nuanțate. Informațiile disponibile indică faptul că autoritățile bulgare au introdus avertizări în sistemul NAVIM în zilele de 27 și 28 august, pe baza datelor transmise de România.

Prin urmare, problema ține mai ales de monitorizarea containerelor, informarea publică și comunicarea măsurilor luate, nu de absența totală a avertismentelor pentru navigatori.

Containerele aflate în derivă reprezintă în primul rând un risc pentru traficul naval. Cele parțial scufundate pot fi dificil de observat și pot provoca avarii navelor, în special celor de dimensiuni mai mici.

Ancheta privind scufundarea PROGRESS IV

În România, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a deschis, pe 28 august, un dosar penal in rem pentru stabilirea circumstanțelor în care nava a fost avariată și s-a scufundat.

Ancheta vizează inclusiv posibila poluare, distrugerea sau avarierea navei ori a încărcăturii și operarea unei aeronave fără pilot care transportă armament, explozibili sau alte bunuri periculoase. Sunt cercetate și opt posibile fapte de vătămare corporală.

Faptul că ancheta include ipoteza unei drone nu înseamnă că aceasta a fost confirmată oficial drept cauza incidentului.

Președintele Nicușor Dan a declarat după incident că nava „a fost lovită”, fără a preciza atunci ce anume a provocat avariile. Unele relatări bazate pe declarațiile membrilor echipajului menționează trei posibile lovituri de dronă înainte de izbucnirea incendiului.

Cauza exactă a scufundării PROGRESS IV rămâne, în acest moment, în curs de investigare.

Incidentul are loc într-un context regional complicat, marcat de războiul dintre Rusia și Ucraina și de riscurile pentru navigația comercială din Marea Neagră, inclusiv mine aflate în derivă și drone ajunse în apropierea rutelor maritime.

România, Bulgaria și Turcia participă, din 2024, la MCM Black Sea Task Group, grupul operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră. În 2026, misiunile acestuia au fost extinse și către protejarea infrastructurii critice submarine.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

FOTO: După zeci de ani, s-au întors acasă cu sufletul de copil. Întâlnirea emoționantă a generației de 70 de ani în Sadu

Există locuri pe care timpul nu le poate îndepărta niciodată din suflet. Locuri în care fiecare uliță păstrează o amintire, fiecare casă ascunde o poveste, iar fiecare chip cunoscut poate readuce, pentru o clipă, anii copilăriei.

Așa a fost, duminică, și revederea fiilor satului din Sadu, generația celor ajunși la vârsta de 70 de ani, care s-au întâlnit din nou, după ani în care viața i-a purtat pe drumuri diferite.

S-au așezat împreună, ca odinioară, și au lăsat amintirile să curgă. Au vorbit despre tinerețea lor, despre școala de altădată, despre ulițele pe care au crescut și despre oamenii care au făcut parte din cei mai frumoși ani ai vieții lor.

Pentru câteva ore, parcă nu au mai existat nici distanțele, nici anii care au trecut. Au rămas doar oamenii care se cunoșteau din copilărie și poveștile pe care numai ei le pot spune.

Au depănat amintiri și au revăzut, prin ochii celorlalți, o lume care astăzi pare tot mai îndepărtată. O lume a copilăriei petrecute împreună, a vecinilor care se știau unii pe alții, a școlii de odinioară și a serilor în care satul era centrul întregii lumi.

Poate că anii au lăsat urme pe chipuri, însă nu au reușit să schimbe ceea ce îi leagă. Prietenia, locurile natale și amintirile comune au rămas acolo, păstrate undeva adânc, într-un colț al sufletului.

Iar atunci când s-au întâlnit din nou, satul i-a primit parcă așa cum își primește casa copiii plecați pentru o vreme. Cu aceeași familiaritate și cu sentimentul că, indiferent cât de departe i-a purtat viața, există întotdeauna un drum care îi poate aduce înapoi.

Pentru generația celor 70 de ani, această revedere a fost mai mult decât o simplă întâlnire. A fost o întoarcere simbolică la rădăcini, la oamenii alături de care au crescut și la anii care nu se mai întorc, dar care rămân vii prin amintire.

Pentru că omul poate pleca din sat, poate trăi zeci de ani departe și poate vedea lumea întreagă, dar satul copilăriei rămâne mereu acolo.

În suflet.

Iar drumul spre casă nu se uită niciodată.

La mulți ani, fiii satului! Să aveți sănătate, putere, zile senine și cât mai multe întâlniri în care să vă regăsiți, cu aceeași bucurie, copilăria.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

România, lăudată de The Economist pentru REVOLUȚIA SOLARĂ: „Pare a fi un model de urmat”

România a făcut un salt spectaculos în dezvoltarea energiei solare, iar transformarea începe să atragă atenția marilor publicații internaționale.

Săptămânalul britanic The Economist analizează evoluția pieței românești și consideră că țara noastră ar putea deveni un exemplu pentru restul Europei în ceea ce privește trecerea de la simpla producție de energie solară la stocarea acesteia.

„La începutul revoluției solare din Europa, tendința era aceea de a instala panouri solare cu orice preț.

Pe măsură ce industria se maturizează, țările trebuie să găsească un echilibru între capacitatea de producție și cea de stocare.

România pare a fi un model de urmat”, este concluzia The Economist.

Publicația britanică arată că România a trecut deja de etapa în care principala prioritate era instalarea cât mai multor panouri fotovoltaice.

Acum, atenția autorităților și a investitorilor se îndreaptă către o problemă esențială: cum poate fi păstrată și utilizată energia produsă atunci când soarele nu mai produce suficient.

330.000 de prosumatori au alimentat boom-ul solar

Potrivit analizei The Economist, invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și explozia prețurilor la energie au accelerat puternic dezvoltarea energiei solare în România.

Costurile ridicate ale electricității, combinate cu programele de sprijin financiar, au determinat aproximativ 330.000 de gospodării și companii să devină prosumatori, instalând sisteme fotovoltaice pentru producerea propriei energii.

Odată cu extinderea rapidă a capacității solare, însă, a apărut o nouă provocare: energia produsă în exces trebuie stocată pentru a putea fi folosită ulterior.

România a început să-și ajusteze politica în această direcție. Anul trecut au fost eliminate anumite taxe legate de stocarea energiei, iar în luna mai autoritățile au anunțat redirecționarea a 76 de milioane de euro din fondurile destinate energiei solare către sisteme de baterii.

Măsura a atras rapid interesul populației. Până în prima jumătate a anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatorii din România își instalaseră deja sisteme de stocare.

Bateriile, noua miză a României

The Economist subliniază că nu contează doar câtă capacitate de stocare există, ci și locul în care sunt amplasate bateriile.

Dacă energia este produsă într-o zonă, iar bateriile se află la distanță, rețeaua trebuie să transporte cantități suplimentare de electricitate.

Din acest motiv, România încearcă să încurajeze instalarea sistemelor de stocare chiar lângă marile parcuri fotovoltaice.

Unul dintre proiectele importante este cel de la Ogrezeni. Acesta ar urma să combine 762 MW de capacitate solară cu un sistem de stocare de 1 GWh și este programat să intre în funcțiune în 2027.

Odată finalizat, proiectul ar urma să fie unul dintre cele mai mari sisteme hibride solar-baterii din Europa.

România începe astfel să devină o piață importantă pentru tehnologiile de stocare cu baterii.

Potrivit specialiștilor Sina Heidari și Bart Stoffer de la DNV, citați de The Economist, țara noastră se transformă într-una dintre principalele piețe europene pentru acest sector.

O problemă rămâne: rețeaua electrică

Strategia vine însă și cu riscuri. The Economist avertizează că noile condiții impuse dezvoltatorilor ar putea încetini temporar ritmul proiectelor solare.

România a crescut suma minimă pe care companiile trebuie să o depună atunci când solicită racordarea la rețeaua electrică.

Scopul este de a elimina proiectele speculative și cererile depuse doar pentru ocuparea unui loc în lista de așteptare.

Problema nu este una exclusiv românească. În mai multe state europene, cererile de racordare sunt procesate după principiul „primul venit, primul servit”, ceea ce a dus la acumularea unor proiecte care nu sunt neapărat pregătite pentru realizare.

Premierul Ilie Bolojan a criticat în repetate rânduri această situație și volumul uriaș de proiecte care au rezervat capacitate în rețeaua energetică fără să ajungă efectiv la investiții.

„Am eliberat documentaţii, ATR-uri, pentru 77.000 de MW. Deci gândiţi-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiţii, în domeniul energetic.

Dacă mâine ai de făcut o staţie de stocare în România, nu te poţi conecta, pentru că tot terenul este ocupat şi aceste investiţii, parte sunt făcute de oameni serioşi, dar cea mai mare parte sunt investiţii de tip speculativ, de tip băieţii deştepţi, care, practic, dacă vrei să te conectezi cu o investiţie, astăzi, trebuie să te duci să le cumperi lor hârtiile.

Astea trebuie să le spargem. Astea nu sunt lucruri foarte uşoare de făcut, pentru că atunci când li s-au eliberat ani de zile aceste ATR-uri, practic nu li s-a pus nicio condiţi, nici de garanţii, nici se facă investiţia, şi asta trebuie corectat”, spunea premierul în februarie, la Europa FM.

În esență, România încearcă acum să rezolve problema creată chiar de succesul exploziv al energiei solare: nu mai este suficient să produci multă energie verde, ci trebuie să ai și capacitatea de a o stoca și de a o transporta eficient.

Iar dacă strategia va reuși, România ar putea trece de la statutul de țară care a instalat rapid panouri fotovoltaice la cel de piață europeană importantă pentru energia solară și stocarea acesteia.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Vara care a RUPT tiparele în România: De la 41,2°C la doar 15,9°C

România, între foc și frig: peste 300 de recorduri termice într-o vară ieșită din tipare, în care s-a trecut de la 41 de grade la 15 grade.

Vara lui 2026 a pus România în fața unor contraste meteorologice greu de ignorat.

Au fost valuri de căldură extremă, temperaturi de peste 41 de grade, cinci zile consecutive de Cod Roșu în vestul țării, dar și recorduri de frig într-o lună considerată în mod tradițional „luna lui cuptor”.

Una dintre cele mai neobișnuite caracteristici ale acestei veri a fost chiar distribuția căldurii.

În mod repetat, cele mai ridicate temperaturi s-au concentrat în vestul țării, în Banat, Crișana, vestul Transilvaniei, Maramureș și vestul Olteniei.

Primul episod de caniculă s-a manifestat între 19 și 30 iunie. Pe 29 iunie, temperaturile au urcat la 40,6°C la Săcueni și Jimbolia, 40,4°C la Oradea și 40,2°C la Arad.

O zi mai târziu, mercurul a atins 40,8°C atât la Săcueni, cât și la Jimbolia, în timp ce la Sânnicolau Mare s-au înregistrat 40,5°C, iar la Oradea 39,9°C, scrie Meteoplus.

La începutul lui august a venit al doilea și unul dintre cele mai intense episoade ale verii.

Pe 5 august, Săcueni a ajuns la 40,5°C, iar Oradea și Holod la 40,1°C. Pe 6 august a fost atinsă temperatura maximă a verii: 41,2°C la Săcueni.

În aceeași zi, Sânnicolau Mare a ajuns la 40,3°C, Chișineu-Criș la 40,1°C, iar Oradea la 39,8°C.

Căldura nu a fost însă doar intensă, ci și persistentă. Între 2 și 6 august au fost emise avertizări de Cod Roșu timp de cinci zile consecutive, cea mai lungă perioadă de acest fel înregistrată în vestul țării.

Un al treilea val de căldură a lovit România între 15 și 25 august.

Pe 20 august au fost consemnate 21 de recorduri termice, toate la stații din vestul țării.

O zi mai târziu, numărul recordurilor zilnice a ajuns la 45 în vestul și centrul țării.

La Moldova Veche s-au înregistrat 40,6°C, iar Lugoj, Alba Iulia și Calafat au trecut de 39°C.

Căldura s-a extins atunci și în sud: la Giurgiu au fost 39°C, iar la București 38°C.

În dimineața de 22 august au fost stabilite alte 35 de recorduri pentru temperaturile minime, semn că nu doar zilele au fost neobișnuit de calde, ci și nopțile și diminețile.

Paradoxal, aceeași vară a adus și un episod de frig remarcabil. 22 iulie 2026 a fost cea mai rece zi de 22 iulie din istoricul măsurătorilor meteorologice din România.

La 21 de stații ANM au fost stabilite recorduri pentru cele mai scăzute temperaturi maxime.

În București, maximele au coborât la 17,4°C la Băneasa, 18°C la Filaret și 17,9°C la Afumați. La Brașov s-au înregistrat doar 15,9°C, iar la Joseni 16,2°C.

Per ansamblu, vara a adus peste 300 de recorduri termice zilnice la temperaturile maxime, într-o succesiune de episoade care au alternat între căldură extremă și răciri spectaculoase.

Specialiștii indică printre factorii favorizanți domurile de aer cald și blocajele atmosferice dezvoltate deasupra Europei Centrale și de Est, configurații care au permis acumularea și menținerea aerului foarte cald pentru perioade îndelungate.

Un alt semnal al caracterului extrem al acestei veri a venit de la Dunăre.

În august, debitul la intrarea în România, la Baziaș, a coborât la aproximativ 1.300 m³/s, sub precedentul minim istoric de 1.400 m³/s, înregistrat în 1985.

Astfel, vara lui 2026 rămâne una marcată de extreme: temperaturi de peste 41°C, perioade prelungite de Cod Roșu, sute de recorduri termice, dar și zile de iulie în care temperaturile au coborât spre 16°C.

Iar poate cea mai surprinzătoare particularitate a fost aceea că, în mod repetat, vestul României a devenit epicentrul căldurii, într-un sezon care a demonstrat încă o dată cât de spectaculoase pot fi contrastele vremii.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Scandalul locuințelor de la CCR: Busuioc și-a donat apartamentul fiicei chiar înainte de a ajunge judecător

Scandal la CCR: Mihai Busuioc și-a donat apartamentul fiicei cu o zi înainte de numirea la Curtea Constituțională.

O donație făcută de Mihai Busuioc cu doar o zi înainte de numirea sa la Curtea Constituțională ridică noi întrebări despre modul în care judecătorii CCR ajung să beneficieze de facilități acordate de stat.

otrivit unei investigații publicate de Public Record, Busuioc și-a transferat apartamentul către fiica sa înainte de a deveni judecător constituțional.

Prin această operațiune, Busuioc nu mai figura cu o locuință în București. În aceste condiții, el putea beneficia de cazare asigurată de stat prin Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS), instituție care pune la dispoziția unor demnitari și persoane cu funcții publice anumite imobile.

Public Record susține că RAAPPS nu a oferit un răspuns privind existența unei locuințe puse la dispoziția lui Mihai Busuioc.

Un element important al tranzacției este că, deși apartamentul a fost donat fiicei sale, Busuioc și-a păstrat dreptul de uzufruct.

Cu alte cuvinte, transferul proprietății nu a însemnat automat și renunțarea sa la dreptul de a folosi locuința.

Întrebări despre avere și venituri

Numele lui Mihai Busuioc a mai fost asociat în presă cu discuții privind averea sa.

DeFapt.ro scria în 2025 despre situația financiară a acestuia sub titlul „Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: strânge toți banii și tot adună mai mult decât câștigă”.

Publicația afirma atunci că, în ultimii patru ani, Busuioc ar fi obținut venituri de puțin peste 270.000 de euro, în timp ce ar fi acumulat 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro.

„Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii.

Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată”, arăta DeFapt.ro.

Aceste afirmații aparțin publicației și reprezintă o caracterizare jurnalistică a situației financiare, nu o constatare judecătorească prezentată în material.

Cazul Mihaelei Ciochină

Mecanismul locuințelor puse la dispoziție de stat a fost relatat anterior și în cazul Mihaelei Ciochină, actual judecător al CCR.

Public Record scria în noiembrie 2025 că aceasta ar fi beneficiat de o locuință de la stat în perioada în care ocupa funcția de consilier prezidențial, în timpul mandatului lui Klaus Iohannis.

Cazul Busuioc readuce astfel în atenție problema beneficiilor acordate persoanelor care ocupă funcții importante în stat și a condițiilor în care acestea pot primi locuințe de serviciu.

Cât câștigă un judecător CCR

Funcția de judecător al Curții Constituționale vine și cu venituri consistente.

Salariul de bază brut este de 45.260 de lei, la care se adaugă sporuri pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru păstrarea confidențialității și pentru condiții de muncă vătămătoare.

Valoarea cumulată a acestor sporuri este de 11.315 lei.

La aceste venituri se pot adăuga drepturi pentru chirie, diurnă și transport, ale căror valori nu sunt precizate pe site-ul CCR.

În acest context, situația locuinței lui Mihai Busuioc capătă o relevanță suplimentară, mai ales prin prisma momentului în care a fost realizată donația și a faptului că dreptul de uzufruct a fost păstrat.

Declarațiile de avere, ascunse publicului

O altă controversă privește transparența financiară a judecătorilor constituționali.

Curtea Constituțională a decis în 2025 să nu mai publice integral declarațiile de avere, iar în 2026 și-a reconfirmat această poziție.

Potrivit informațiilor prezentate în materialele de presă, atât Mihai Busuioc, cât și Mihaela Ciochină au votat pentru secretizarea declarațiilor de avere.

Decizia a alimentat criticile privind transparența instituției și posibilitatea publicului de a verifica evoluția patrimoniului celor care ocupă funcții de maximă importanță în stat.

Ascensiunea lui Busuioc în administrația publică

Mihai Busuioc provine din structurile Ministerului Afacerilor Interne, fiind absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina.

Cariera sa în administrația publică a cunoscut o ascensiune importantă în perioada în care Liviu Dragnea avea o influență majoră în PSD și în administrația centrală.

Busuioc a ocupat, printre altele, funcția de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, instituție condusă la acel moment de Liviu Dragnea.

Între 2009 și 2012, el a fost președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale, iar ulterior a ajuns președinte al Curții de Conturi.

În 2025, Mihai Busuioc a fost numit judecător la Curtea Constituțională cu susținerea PSD, în contextul conducerii partidului de către Sorin Grindeanu.

Cine este Mihaela Ciochină

Și parcursul profesional al Mihaelei Ciochină este strâns legat de administrația publică și politica instituțională.

Aceasta a lucrat ca jurist în Senat în perioada 1992–2015, ajungând director al Direcției legislative.

În 2015 a devenit consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, iar în 2022 a fost numită judecător la Curtea Constituțională.

G4Media a relatat că, în perioada de la Cotroceni, Ciochină a făcut parte din echipa lui Dan Mihalache, fost șef al cancelariei prezidențiale.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

ULTIMA ORĂ: Nume SURPRIZĂ în noul Guvern. Cine vor fi miniștrii care ar trebui votați. Cum rămâne cu premierul?

PSD fierbe înaintea negocierilor pentru Guvern! Grindeanu vrea Palatul Victoria, dar Nicușor Dan are alt plan.

Social-democrații intră într-o nouă rundă decisivă de negocieri pentru formarea viitorului Guvern.

Conducerea PSD și parlamentarii partidului se reunesc luni la Sinaia, unde urmează să stabilească mandatul cu care formațiunea va merge la discuțiile de la Palatul Cotroceni.

Miza principală este funcția de premier. Potrivit surselor politice citate, Sorin Grindeanu își dorește în continuare să conducă viitorul Executiv, în timp ce președintele Nicușor Dan ar prefera ca funcția de prim-ministru să fie ocupată de o persoană din afara PSD, chiar dacă social-democrații ar susține viitoarea majoritate parlamentară.

În cazul în care Grindeanu ar accepta să renunțe la candidatura pentru șefia Guvernului, printre variantele vehiculate se află Eugen Tomac și Alexandru Nazare.

PSD își pregătește lista de miniștri

Social-democrații au început deja să facă propriile calcule pentru viitorul Cabinet.

Potrivit informațiilor din zona politică, Luca Niculescu este una dintre variantele luate în calcul pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Actual secretar de stat la Externe, Niculescu se ocupă de procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Numele său a fost vehiculat și pentru portofoliul Externelor în perioada în care era pregătit cabinetul Veștea, fiind susținut inclusiv de Nicușor Dan.

La Finanțe ar putea rămâne Alexandru Nazare, dacă nu va fi desemnat premier. Și acesta a fost luat în calcul pentru guvernul Veștea. Relația sa cu PSD este însă descrisă de surse politice drept una tensionată.

Un alt nume pe care PSD ar vrea să-l păstreze în Executiv este Alexandru Rogobete, la Ministerul Sănătății.

În ultimele luni, acesta a avut poziții extrem de critice la adresa politicilor promovate de guvernarea Bolojan.

Pe lista posibililor membri ai viitorului Cabinet se mai află Florin Manole, fost ministru al Muncii, și Florin Barbu, fost ministru al Agriculturii.

În cazul lui Barbu există și susținerea organizației PSD Olt, condusă de Paul Stănescu.

UDMR, o piesă importantă în ecuație

Formarea unei majorități parlamentare rămâne însă o problemă complicată.

PSD trebuie să obțină suficient sprijin pentru viitorul Executiv, iar negocierile cu UDMR și eventual cu parlamentarii suveraniști pot deveni decisive.

Potrivit surselor politice, UDMR ar fi dispusă să susțină propunerea de premier făcută de Nicușor Dan, însă formațiunea dorește o reprezentare politică în Guvern și ar vrea să păstreze Ministerul Dezvoltării Regionale.

Rămâne de văzut dacă social-democrații vor reuși să construiască o majoritate suficient de solidă pentru instalarea noului Executiv.

Episodul care a tensionat partidul

În interiorul PSD există și precedentul formării guvernului Tomac, care în cele din urmă nu a mai ajuns la votul Parlamentului.

În acea perioadă, Sorin Grindeanu ar fi fost criticat în partid pentru tentativa de a promova în Executiv persoane apropiate de propria sa echipă.

Printre numele vehiculate atunci s-a aflat și sociologul Ionaș, pentru Ministerul Dezvoltării Regionale.

Tensiunile interne pot deveni relevante și în actuala rundă de negocieri, în condițiile în care PSD trebuie să decidă nu doar cine va conduce Guvernul, ci și cine va ocupa portofoliile importante.

PSD își stabilește mandatul la Sinaia

Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale formațiunii se reunesc luni la Sinaia.

Ședința Consiliului Politic Național este programată pentru ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare va începe la ora 15:00, potrivit Agerpres.

Social-democrații vor stabili mandatul conducerii pentru negocierile privind formarea noului Guvern și vor analiza prioritățile legislative pentru sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe marți.

Pe agenda partidului se află și proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Printre acestea, una dintre cele mai importante mize este legea salarizării bugetarilor.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

VIDEO – Muntele s-a RUPT în două: ghețarul uriaș care a măturat totul și a lăsat în urmă un dezastru

Un moment dramatic surprins de un ghid turistic arată clipa în care o parte uriașă a ghețarului de pe Langtang Lirung s-a desprins de masiv și s-a prăbușit spre vale. Zona afectată se află în apropierea frontierei dintre Nepal și Tibet, iar fenomenul a declanșat o succesiune de evenimente devastatoare.

Cantitatea imensă de gheață și rocă desprinsă de pe munte a provocat o alunecare de teren, în urma căreia s-a format un lac în valea aflată la poalele masivului.

Ulterior, apa acumulată s-a revărsat și a pătruns în rețeaua de râuri de munte, îndreptându-se spre importantul punct de trecere Gyirong.

Martorii spun că dezastrul a fost precedat de un zgomot extrem de puternic, asemănător unui tunet.

Situația s-a schimbat însă aproape instantaneu: în câteva secunde, o masă uriașă de gheață, pământ și pietre a început să coboare cu o forță uriașă către vale.

Înregistrarea realizată de ghid surprinde amploarea fenomenului și norul dens de praf ridicat în momentul în care materialul s-a prăbușit de pe versant.

Potrivit informațiilor disponibile până acum, bilanțul tragediei a ajuns la 676 de morți, în timp ce aproximativ 3.000 de persoane sunt în continuare date dispărute.

Printre cei care nu au fost încă găsiți se află și sute de cetățeni străini, inclusiv turiști și pelerini aflați în regiune pentru drumeții.

Infrastructura din zona de frontieră a fost grav afectată. Rasuwagadhi și Podul Prieteniei, două puncte importante pentru legătura dintre cele două regiuni, au fost distruse aproape în totalitate.

Imaginile din satelit indică amploarea distrugerilor, zone întinse fiind acoperite de noroi, resturi și materiale aduse de viituri.

Operațiunile de căutare și salvare au fost suspendate temporar din cauza ploilor extrem de abundente.

După ce condițiile au permis reluarea intervențiilor, echipele de salvare au început din nou căutările, inclusiv cu sprijinul elicopterelor.

Autoritățile avertizează însă că situația rămâne extrem de periculoasă. În amonte au apărut alte două lacuri, iar nivelul acestora este urmărit permanent pentru a preveni producerea unor noi viituri.

Specialiștii se tem că, atât timp cât aceste acumulări de apă nu se golesc în condiții controlate, există în continuare posibilitatea ca noi cantități de apă să ajungă brusc în aval, amplificând dezastrul deja produs.

În acest moment, echipele de intervenție trebuie să lucreze într-un teren instabil, afectat de alunecări, torenți și riscul unor noi desprinderi de rocă și gheață. Pentru comunitățile din vale, tragedia este departe de a fi încheiată.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Dominic Fritz, reacție după pierderea mandatului de primar: „Voi rămâne președintele USR și mă voi bate în continuare cu caracatița care sufocă România”

0

Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a anunțat ce va face după încetarea mandatului de edil. Fritz spune că va rămâne implicat în viața comunității și va continua să conducă USR, în timp ce proiectele începute la Primăria Timișoara vor fi gestionate de echipa sa.

Dominic Fritz a transmis duminică un mesaj despre viitorul său politic și despre administrația Timișoarei, în contextul în care își va pierde mandatul de primar după promulgarea Legii Integrității de către președintele Nicușor Dan.

Edilul susține că proiectele începute în ultimii ani nu vor fi afectate de plecarea sa din funcție. Potrivit lui Fritz, administrația locală are în prezent o echipă și un sistem de lucru care pot asigura continuitatea proiectelor municipiului.

„În Primărie, în ultimii ani, am construit o echipă solidă și un sistem de lucru care vor duce mai departe munca începută. Proiectele Timișoarei vor continua sub coordonarea celor doi viceprimari USR, Ruben Lațcău și Paula Romocean, și a administratorului public Matei Creiveanu. Timișoara rămâne pe mâinile bune ale echipei mele”, a transmis Dominic Fritz într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ce va face Dominic Fritz după pierderea mandatului de primar

Președintele USR a vorbit și despre planurile sale politice. Fritz afirmă că va rămâne activ atât în politica națională, cât și în comunitatea locală din Timișoara.

„Eu voi rămâne timișorean implicat. Și președinte USR. Și din aceste poziții mă voi bate în continuare, împreună cu voi, cu caracatița care de 36 de ani sufocă România. Speranța că împreună suntem contra-forța la această mafie este crucială”, a scris Fritz.

Declarația vine după promulgarea Legii Integrității de către președintele Nicușor Dan. Actul normativ include și amendamentul referitor la încetarea mandatului oficialilor aflați în conflict de interese.

Dominic Fritz, condamnat definitiv pentru conflict de interese

Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru conflict de interese, în luna iunie.

Noua lege are legătură și cu un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care România are alocate fonduri în valoare de 770 de milioane de euro.

Pentru accesarea banilor aferenți jalonului, legea trebuia promulgată până la 31 august. În același timp, Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe i-au solicitat președintei Comisiei Europene să blocheze cele 770 de milioane de euro din fondurile PNRR destinate României și aferente acestui jalon.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI