Acasă Blog Pagina 37

31 august: o limbă, trei țări. Ce ne spune o carte românească tipărită acum 168 de ani. Tu poți citi acest text? Este în limba română și a fost tipărit în 1858

România, Republica Moldova și, începând din acest an, Ucraina marchează oficial Ziua Limbii Române la 31 august. Dincolo de ceremonii și mesaje aniversare, o pagină de carte tipărită în 1858 ne amintește că limba română are o istorie pe care mulți dintre vorbitorii săi nu o mai pot citi fără ajutor: vreme de secole, cuvintele românești au fost scrise cu litere chirilice.

La prima vedere, fotografia care însoțește acest articol pare să înfățișeze o carte într-o limbă străină. Literele sunt neobișnuite pentru cititorul de astăzi, titlul este imprimat cu roșu, iar pagina este înconjurată de ornamente și reprezentări religioase.

Odată transcrise în alfabet latin, primele cuvinte devin însă imediat recognoscibile: „Întru slava lui Dumnezeu celui în Treime slăvit”.

Nu este rusă. Nu este nici un text slavon. Este limba română, tipărită la Mănăstirea Neamț în anul 1858, cu un an înainte de Unirea Moldovei cu Țara Românească.

Cartea se numește „Ceasoslov”, forma veche a cuvântului „Ceaslov”. Pagina de titlu precizează că era tipărită pentru a cincea oară și îi menționează pe cârmuitorul Moldovei, Nicolae Conache Vogoridi, pe mitropolitul Sofronie Miclescu, pe starețul Gherasim și pe ieromonahul Teofilact, tipograful. Ediția este înregistrată în Bibliografia românească modernă a Bibliotecii Academiei Române.

La 168 de ani de la apariție, această pagină oferă un punct de plecare pentru o întrebare potrivită Zilei Limbii Române: cât de bine ne cunoaștem limba, dincolo de forma în care o folosim astăzi?

Deși este o limbă de origine latină, româna a fost scrisă vreme de secole cu alfabet chirilic, prin legăturile religioase și culturale ale românilor cu lumea ortodoxă sud-slavă. La temelia acestei tradiții se află activitatea fraților Constantin-Chiril și Metodiu, misionari bizantini originari din Salonic, care, în secolul al IX-lea, au tradus texte religioase în slavă și au susținut folosirea ei în slujbe.

Chiril a creat alfabetul glagolitic; alfabetul chirilic, numit în cinstea sa, s-a dezvoltat ulterior în mediul ucenicilor celor doi, în Primul Țarat Bulgar, îndeosebi la Preslav, în timp ce Clement și Naum au contribuit la răspândirea culturii slavone la Ohrid. Importanța acestui spațiu pentru vlahii balcanici este ilustrată și de organizarea lor bisericească: în 1020, împăratul Vasile al II-lea confirma jurisdicția Arhiepiscopiei autocefale de Ohrid, continuatoarea fostului scaun patriarhal bulgar, asupra vlahilor din Bulgaria de atunci.

Izvoarele medievale atestă și o „episcopie a vlahilor”, interpretată de unii istorici ca o structură destinată comunităților răspândite în regiune, fără un teritoriu propriu bine delimitat, deși această interpretare rămâne discutată. Aceste legături explică mediul cultural în care scrierea chirilică s-a răspândit, nu un moment unic al adoptării ei de către români. Slavona a devenit limba slujbelor și a cancelariilor domnești din Țara Românească și Moldova, iar cărturarii formați în această tradiție au folosit și adaptat literele chirilice pentru a scrie românește. Limba rămânea romanică; alfabetul reflecta tradiția culturală a celor care o așterneau pe hârtie. Trecerea la alfabetul latin s-a generalizat în secolul al XIX-lea, după o perioadă de folosire a unor alfabete mixte, de tranziție.

Pentru prima dată, sărbătoare oficială și în Ucraina

Anul 2026 aduce o noutate: Ziua Limbii Române este marcată oficial și în Ucraina.

Prin Decretul nr. 235 din 12 martie 2026, președintele Volodîmîr Zelenski a instituit Ziua Limbii Române în Ucraina, stabilind celebrarea sa anuală la 31 august. Documentul invocă dezvoltarea înțelegerii, respectului reciproc și cooperării în relațiile ucraineano-române, precum și păstrarea și dezvoltarea identității lingvistice și culturale a cetățenilor Ucrainei.

Comunitățile românești de acolo sărbătoreau limba și înainte. Noutatea este recunoașterea zilei printr-un act al statului ucrainean. România, Republica Moldova și Ucraina marchează astfel aceeași limbă la aceeași dată, fără ca aceasta să aibă același statut juridic în cele trei state. În România și Republica Moldova, româna este limbă oficială; în Ucraina, sărbătoarea privește limba și patrimoniul cultural al comunității românofone, fără a transforma româna în limbă oficială a statului.

De ce 31 august?

Data trimite la evenimentele din 1989 din actuala Republică Moldova. La 31 august 1989, în contextul mișcării de renaștere națională, autoritățile de la Chișinău au adoptat legislația privind limba de stat și revenirea la grafia latină. În formularea oficială de atunci era folosită denumirea de „limbă moldovenească”. Din 1990, ziua de 31 august a devenit sărbătoare, cunoscută sub numele „Limba noastră” și asociată afirmării limbii române și recuperării identității culturale.

În România, Ziua Limbii Române a fost instituită prin Legea nr. 53 din 14 martie 2013. Legea prevede posibilitatea organizării unor manifestări culturale, educative și științifice, inclusiv prin reprezentanțele diplomatice și institutele culturale din străinătate. Sărbătoarea depășește însă granițele celor trei țări. Pentru comunitățile românești din diaspora, ea este și un prilej de a readuce limba în centrul vieții de familie, al școlilor comunitare și al întâlnirilor culturale.

Româna nu a fost întotdeauna scrisă cu literele de astăzi

Pagina Ceasoslovului din 1858 ilustrează o distincție esențială: limba și alfabetul nu sunt același lucru. Româna este o limbă romanică, provenită din latină, dar în tradiția sa scrisă a folosit timp îndelungat alfabetul chirilic. Acest fapt nu o transforma într-o limbă slavă.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, din 1521, cel mai vechi document datat în limba română păstrat până astăzi, este scrisă cu litere chirilice. Tot cu asemenea litere au fost tipărite numeroase cărți bisericești și redactate documente, scrisori și însemnări.

În Principatele Unite, adoptarea oficială a alfabetului latin s-a consolidat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin măsurile administrative din anii 1860–1862. Reforma încheia un proces început cu decenii înainte, în care cărturarii promovaseră scrierea latină, iar tipografiile folosiseră și alfabete de tranziție, cu litere latine și chirilice. Schimbarea nu s-a produs însă peste noapte: vechea grafie a continuat să fie utilizată o vreme, mai ales în cărțile bisericești și în însemnările personale.

Ceasoslovul din fotografie aparține tocmai acestei perioade de schimbare. În timp ce societatea românească se îndrepta spre unificare politică și modernizare, tiparul bisericesc păstra încă formele tradiționale. Vechea scriere româno-chirilică nu trebuie confundată nici cu grafia bazată pe alfabetul rus utilizată în perioada sovietică în Republica Moldova. Sunt etape istorice și contexte politice diferite.

O carte de rugăciuni și o mărturie despre limba română

Ceaslovul nu era doar o carte de rugăciuni, ci și un instrument de învățare a cititului în școlile de odinioară. Ion Creangă îl evocă în „Amintiri din copilărie”, în paginile dedicate școlii din Humulești, unde copiii descifrau slovele cărților bisericești. Cu umorul său bine cunoscut, povestitorul amintește și năzbâtiile școlarilor care prindeau muște între filele ceasloavelor. Dincolo de hazul întâmplării, episodul păstrează imaginea unei lumi în care învățătura începea adesea cu texte religioase. Ceasoslovul din fotografia noastră, tipărit în 1858, aparține aceleiași tradiții de carte, fără a fi însă exemplarul sau ediția pe care a învățat Creangă.Ceaslovul cuprinde rugăciuni și slujbe pentru diferitele momente ale zilei.

Privită astăzi, pagina din 1858 este mai mult decât o introducere într-o carte de cult. Ea păstrează vocabularul și formulele de adresare ale unei epoci.

Întâlnim „blagoslovenia”, acolo unde astăzi am spune „binecuvântarea”, „osârdia”, cu sensul de râvnă sau străduință, și „monastire”, în locul formei actuale „mănăstire”. Alte cuvinte — „slavă”, „silință”, „stareț”, „tipărit” — au rămas familiare. Dificultatea lecturii vine, așadar, în mare parte din alfabet. Dincolo de literele pe care nu le mai recunoaștem se află o limbă pe care încă o înțelegem.

Această apropiere este poate cea mai interesantă întâlnire cu o carte veche: descoperim că trecutul nu vorbește întotdeauna atât de diferit de noi pe cât ne imaginăm.

Sibiul, parte din istoria tiparului românesc

Pentru Sibiu, Ziua Limbii Române are și o dimensiune locală. Orașul este legat de începuturile tiparului românesc prin Catehismul din 1544, atribuit lui Filip Moldoveanul, considerat prima carte tipărită în limba română. Nu se mai cunoaște astăzi un exemplar păstrat, însă existența sa este atestată documentar.

Tradiția a continuat în secolele următoare. Catalogul Bibliotecii Academiei consemnează numeroase ediții ale Ceaslovului tipărite la Sibiu, inclusiv în 1833, 1851 și 1859, cu caractere chirilice.

O limbă se păstrează folosind-o

Ziua Limbii Române nu se reduce la recitarea unor poezii, la arborarea unui drapel sau la publicarea unor mesaje aniversare.

Pentru un copil din diaspora, poate însemna posibilitatea de a vorbi cu bunicii fără traducere. Pentru o comunitate românească din Ucraina, poate însemna acces la educație și cultură în limba maternă. Pentru Republica Moldova, data păstrează memoria luptei pentru recunoașterea limbii și revenirea la alfabetul latin. Revenirea la grafia latină, legiferată în 1989 în actuala Republică Moldova, a însemnat mai mult decât schimbarea literelor din manuale.

Copiii care au început școala după această trecere au învățat de la primele lecții să citească și să scrie cu alfabet latin. Pentru generațiile școlarizate anterior în grafie chirilică, inclusiv pentru elevii aflați atunci în băncile școlii, a fost necesară adaptarea la un alt mod de a scrie aceeași limbă. Unii părinți și bunici au deprins literele latine alături de copiii sau nepoții lor, fără să dobândească imediat aceeași ușurință la citit. Preferința pentru caracterele chirilice, într-o carte sau pe un ecran, putea reflecta astfel o obișnuință formată în decenii, nu respingerea limbii române ori a identității românești. Alfabetul nu trebuie confundat cu limba, iar dificultatea de a schimba o deprindere nu este o măsură a apartenenței unui om.

Iar pentru cei care trăiesc în România, unde folosirea limbii pare firească și garantată, poate fi un îndemn la lectură, la exprimare limpede și la respect față de interlocutor.

Pagina tipărită în 1858 ne arată că literele se pot schimba, cuvintele pot căpăta alte forme, iar granițele politice se pot redesena. Limba continuă prin oamenii care o vorbesc, o citesc și o transmit.

La 31 august sărbătorim limba română. În celelalte zile ale anului îi hotărâm viitorul.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Important pentru călătorii din Sibiu: 5 lei va fi tariful prestabilit în autobuzele metropolitane

Începând cu 1 septembrie 2026, tariful afișat automat pe validatoarele din autobuzele care circulă în zonele metropolitane va fi de 5 lei.

Suma corespunde unui bilet pentru o tranziție. Călătorii care au nevoie de alt tip de bilet trebuie să selecteze opțiunea dorită înainte de plată.

Schimbare importantă pentru cei care folosesc transportul public în zonele metropolitane.

De la 1 septembrie, 5 lei va fi tariful prestabilit afișat pe validatoarele din autobuze, pentru un bilet de o tranziție.

Cei care au nevoie de un bilet intern sau de un bilet pentru două tranziții trebuie să aleagă opțiunea corespunzătoare direct de pe ecranul validatorului, înainte de efectuarea plății.

Atenție la biletul cumpărat

Călătorii sunt avertizați să verifice cu atenție suma și tipul biletului afișate pe validator.

Nu este suficient să existe un bilet valabil. Acesta trebuie să fie și corespunzător traseului parcurs.

De exemplu, folosirea unui bilet de 3,50 lei, destinat unui alt tip de călătorie, pe un traseu pentru care este necesar un bilet de o tranziție, sau utilizarea unui bilet de 5 lei pe un traseu de două tranziții reprezintă contravenție și poate fi sancționată potrivit regulamentului.

Recomandarea pentru călători este, așadar, simplă: verificați tariful și tipul biletului pe ecran înainte să confirmați plata.

Tariful din municipiul Sibiu rămâne 3,50 lei

Modificarea nu se aplică tarifării prestabilite de pe validatoarele autobuzelor care circulă în Municipiul Sibiu.

Aici, tariful afișat automat rămâne 3,50 lei.

Prin urmare, diferența este importantă: în autobuzele din zona metropolitană, tariful prestabilit va fi de 5 lei, în timp ce în municipiul Sibiu acesta rămâne 3,50 lei.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

PNRR se încheie astăzi. Ce spune Bolojan despre câți bani a luat România de la UE și ce proiecte a ratat

0

Data de 31 august 2026 este termenul-limită pentru finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. România a atras până acum aproximativ 13 miliarde de euro dintr-un buget revizuit de circa 20 de miliarde de euro, iar mii de proiecte au rămas nefinalizate. Ilie Bolojan spune că România trebuie să „tragă niște lecții” din modul în care a gestionat fondurile europene.

PNRR România: 13 miliarde de euro încasate din aproximativ 20 de miliarde

La termenul-limită de 31 august, România a finalizat o parte dintre investițiile asumate prin PNRR, însă aproximativ 4.500 de proiecte din cele peste 15.000 programate au rămas nefinalizate sau nerecepționate.

Bugetul PNRR al României a fost redus de la 29,2 miliarde de euro la aproximativ 20 de miliarde. Din această sumă, România a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro, relatează Mediafax.

Banii care nu mai pot fi decontați prin PNRR vor trebui acoperiți din alte surse: bugetul de stat, bugetele locale sau fondurile europene de coeziune.

Ilie Bolojan: „Trebuie să tragem niște lecții”

Premierul demis Ilie Bolojan a vorbit despre bilanțul PNRR în timpul unei vizite la Târgu Mureș, unde a participat la recepția unui centru de chirurgie cardiovasculară finanțat prin program.

Bolojan a subliniat că, în domeniul sănătății, alocarea inițială de peste două miliarde de euro a fost redusă la puțin peste un miliard de euro.

„Trebuie să tragem niște lecții”, a spus premierul, explicând că din cele 19 spitale sau proiecte spitalicești rămase în PNRR după restructurarea din 2023, doar opt au fost finalizate.

Celelalte proiecte au fost transferate către alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene de coeziune sau bugetul național. Potrivit lui Bolojan, întârzierile au însemnat inclusiv pierderea unor ani în care pacienții și personalul medical nu au beneficiat de condiții mai bune.

Proiectele PNRR, finalizate „pe ultima sută de metri”

În ultimele luni, autoritățile au accelerat procedurile pentru a putea finaliza cât mai multe investiții înainte de expirarea termenului.

Ilie Bolojan a vorbit despre simplificarea licitațiilor și a procedurilor de autorizare, dar și despre o administrare mai profesionistă a proiectelor și o colaborare mai eficientă cu autoritățile locale.

„Tragem tare pe ultima sută de metri”, a spus premierul, referindu-se la eforturile de deblocare a finanțărilor și depășire a problemelor birocratice.

Ce proiecte PNRR nu a terminat România

  • Infrastructură rutieră: România a finalizat la termen 343 de kilometri de autostradă. Alți 86,5 kilometri au ratat termenul de 31 august și vor trebui finalizați din alte surse de finanțare.
  • Sănătate: Din cele 19 spitale sau secții programate în PNRR, doar 8 au fost finalizate. Celelalte 11 au fost transferate către alte programe de finanțare.
  • Reforme: România a pierdut definitiv 770 de milioane de euro asociate jalonului privind noua Lege a salarizării în sectorul bugetar, pe fondul blocajului politic.
  • Investiții locale: Peste 2.500 de proiecte de utilități, creșe și reabilitări gestionate de autoritățile locale au rămas nefinalizate, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetele primăriilor.

Ce se întâmplă cu lucrările după 31 august

Proiectele care nu sunt finalizate în termen nu mai pot fi decontate prin PNRR pentru lucrările executate după 31 august. Acestea vor trebui finanțate din bugetele locale, bugetul de stat sau alte surse.

În cazul anumitor proiecte, beneficiarii riscă inclusiv să returneze banii primiți anterior dacă investițiile nu sunt finalizate până la 31 decembrie 2026.

30 septembrie 2026, următorul termen important

Deși 31 august este termenul pentru finalizarea fizică a investițiilor, România mai are o etapă importantă: 30 septembrie 2026, data până la care trebuie transmisă ultima cerere de plată către Comisia Europeană.

Cererea de plată numărul 6 este estimată la aproximativ 8,8 miliarde de euro, sumă care include granturi și împrumuturi. Valoarea efectivă decontată va depinde însă de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate.

România, printre statele UE cu cea mai mică absorbție PNRR

România se află în partea de jos a clasamentului european privind banii atrași prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Cu aproximativ 13 miliarde de euro, România a securizat circa 61% din alocarea revizuită. Spania și Italia se află printre statele care au atras cele mai mari procente, apropiindu-se de 90-100% din fondurile disponibile.

Portugalia și Grecia au ajuns la aproximativ 80-85%, în timp ce multe state membre se situează în zona de 70-75%. Polonia a depășit 65% și și-a accelerat puternic ritmul de absorbție în ultimul an.

România este depășită în clasamentul negativ doar de Bulgaria, care a atras aproximativ 53% din fondurile PNRR disponibile.

Bilanțul PNRR lasă astfel România cu investiții importante finalizate, dar și cu mii de proiecte întârziate, fonduri pierdute și o parte semnificativă a investițiilor transferată către bugetul național sau alte programe europene.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

George Simion cere alegeri anticipate: „Până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier”

0

Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, susține că România nu va avea un premier desemnat „până cel puțin pe 21 septembrie” și reiterează solicitarea formațiunii pentru organizarea de alegeri anticipate.

Liderul AUR a transmis luni, pe Facebook, că actualul blocaj politic trebuie soluționat prin revenirea la votul popular.

„Până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier! Ce merită cei care au dus țara în această gaură? Vrem alegeri libere! Lăsați-ne să guvernăm”, a scris George Simion.

AUR cere alegeri anticipate pentru ieșirea din criza politică

Solicitarea lui George Simion vine după ce, duminică, Consiliul Național de Conducere al AUR a adoptat în unanimitate rezoluția „Alegeri anticipate! România are nevoie de un nou început”, relatează Agerpres.

Prin această rezoluție, partidul susține că alegerile anticipate reprezintă soluția democratică pentru depășirea actualului blocaj politic și pentru formarea unei noi majorități parlamentare.

Potrivit AUR, PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să construiască o majoritate stabilă și un Guvern legitim, în timp ce negocierile politice continuă.

Formațiunea condusă de George Simion afirmă că impasul politic se suprapune peste problemele economice și susține că România are nevoie de un Guvern capabil să gestioneze criza economică și fenomenul de stagflație.

„Românii trebuie să decidă cine și cu ce program va conduce România”, a transmis AUR, pledând pentru organizarea de alegeri anticipate.

Nicușor Dan anunță noi consultări pentru desemnarea premierului

Pe 27 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va avea loc o nouă rundă de consultări cu partidele politice pentru desemnarea premierului.

Șeful statului a declarat că, începând cu 1 septembrie, va avea loc o nouă consultare, formală sau informală, exprimându-și speranța că va putea fi identificată o majoritate parlamentară pentru formarea unui Guvern stabil.

În acest context, declarațiile lui George Simion privind desemnarea premierului și solicitarea AUR pentru alegeri anticipate vin pe fondul negocierilor politice privind formarea unei noi majorități și a unui Guvern.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

ȘOC ÎN CIFRE: partidele au declarat 26,4 milioane de lei pentru presă și propagandă. PSD și AUR conduc în topul banilor „pompați” în televiziuni

Milioane de lei din banii partidelor ajung în presă. Cine încasează cei mai mulți bani și cât de transparent este sistemul.

Partidele politice din România au la dispoziție sute de milioane de lei din subvenții publice, însă traseul banilor cheltuiți pentru presă și propagandă este în continuare dificil de urmărit.

O analiză Expert Forum arată că, în primele șapte luni din 2026, formațiunile politice au declarat cheltuieli de 26,4 milioane de lei pentru această categorie.

În același timp, monitorizarea notificărilor de transparență a identificat 52 de contracte, cu o valoare totală de peste 15,2 milioane de lei.

În 2026, opt partide politice beneficiază de aproximativ 209 milioane de lei din subvenții de la bugetul de stat. La acești bani se adaugă veniturile proprii ale formațiunilor.

Problema este că publicul nu poate afla cu ușurință cine primește efectiv banii și pentru ce servicii.

Partidele raportează anual veniturile și cheltuielile, iar Autoritatea Electorală Permanentă publică lunar informații privind cheltuielile pe categorii. Rapoartele nu indică însă în mod clar toți beneficiarii contractelor.

Așa se ajunge la o situație paradoxală: știm cât declară partidele că au cheltuit, dar nu putem urmări la fel de simplu unde ajung toți banii.

26,4 milioane de lei pentru presă și propagandă

În primele șapte luni ale anului 2026, partidele au raportat cheltuieli de 26,4 milioane de lei pentru presă și propagandă, dintr-un total de aproape 100 de milioane de lei cheltuiți din subvenții.

Cei mai mari cheltuitori au fost:

PSD – 13,1 milioane de lei
PNL – 5,8 milioane de lei
AUR – 4,6 milioane de lei
USR – 1,4 milioane de lei
POT – 1,4 milioane de lei
SOS România – 205.000 de lei

Sumele arată o scădere a ponderii cheltuielilor pentru presă și propagandă față de anii anteriori, când această categorie ajungea să reprezinte aproximativ jumătate din cheltuielile partidelor. Cu toate acestea, valoarea absolută rămâne una importantă.

Regulile europene ar trebui să aducă mai multă transparență

Din octombrie 2025 se aplică integral Regulamentul european 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică.

Regulamentul introduce o obligație importantă: materialele de publicitate politică trebuie să fie însoțite de notificări de transparență.

Acestea ar trebui să ofere informații despre valoarea contractului, sursa banilor și obiectivul campaniei.

Expert Forum a început să urmărească aceste notificări de la începutul anului 2026. Problema este că ele nu sunt centralizate într-o bază de date publică și sunt, în multe cazuri, greu de găsit pe site-urile care publică materialele politice.

La 31 august 2026, monitorizarea Expert Forum includea 52 de înregistrări, cu o valoare totală de 15.217.417 lei.

Suma este considerabil mai mică decât cele 26,4 milioane de lei raportate de partide pentru presă și propagandă doar în primele șapte luni.

Asta nu înseamnă automat că diferența reprezintă bani ascunși. Monitorizarea este în mare parte manuală și este posibil ca unele notificări să nu fi fost identificate.

PSD și AUR domină contractele identificate

Din cele 52 de notificări găsite, cele mai multe sunt asociate cu PSD și AUR.

PSD, inclusiv organizațiile județene Ialomița și Prahova, apare în 40 de notificări, cu o valoare cumulată estimată la aproape 9,74 milioane de lei.

AUR apare în 11 notificări, în valoare de aproximativ 5,44 milioane de lei.

USR apare o singură dată, prin organizația USR Argeș, cu un contract de 29.040 de lei.

Pentru PNL, POT și SOS România nu au fost identificate notificări în baza de date monitorizată, însă acest lucru nu demonstrează că respectivele partide nu au avut asemenea contracte. Unele notificări pot pur și simplu să nu fi fost găsite.

Cine cheltuiește și cât

PartidValoare estimată, cu TVA
PSD9.744.274 lei
AUR5.444.103 lei
USR Argeș29.040 lei
Total15.217.417 lei

Realitatea.net concentrează peste jumătate din bani

O altă concluzie importantă a analizei este concentrarea banilor către un număr redus de furnizori.

Cele 52 de notificări identificate sunt asociate cu 19 surse media/site-uri.

Pe primul loc se află Realitatea.net, cu aproape 8 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din valoarea totală monitorizată.

În baza de date apar două contracte importante: unul asociat PSD și unul AUR. Contractele presupun plăți lunare și se întind pe o mare parte din anul 2026.

Pe locul al doilea se află Antena3.ro, cu aproximativ 2,72 milioane de lei, proveniți din șase contracte lunare consecutive asociate PSD.

Urmează EVZ.ro, cu aproximativ 1,06 milioane de lei, iar Gândul, Mediafax și Știripesurse apar, de asemenea, cu sume importante.

Notificări identificate, pe site / sursă publicitară

Sursa notificăriiEstimare lei, cu TVANr. notificări
Realitatea.net7.986.0002
Antena3.ro2.722.5006
evz.ro1.058.7507
Gândul665.5003
Mediafax665.5003
Știripesurse544.5006
notificari.partidulaur.ro363.7443
DC News363.0004
Gazeta de Maramureș261.3601
Banat TV180.0001
brandawareness.ro158.5521
ActiveNews145.2001
Pitești24.ro29.0401
notificare-transparenta.ro21.1754
infoialomita.ro19.9955
r3media.ro13.1001
RomâniaTV.net12.1001
QWER.ro / InfoIalomița3.7021
Privesc EU3.6991
Total15.217.41752

Trei furnizori iau aproape 80% din suma monitorizată

Analiza indică și o concentrare puternică la nivelul companiilor care furnizează serviciile.

Trei firme au cumulat aproximativ 11 milioane de lei, adică aproape 80% din întreaga valoare identificată.

Printre acestea se află DBV Media House, asociată contractelor pentru Realitatea.net, Concept Media Management/Antena 3 și HOG PUB GROUP, care apare în contracte asociate Gândul și Mediafax.

Sume pe partid și furnizor de servicii

Partid / furnizorEstimare lei, cu TVA
PSD9.744.274
DBV Media House SRL3.630.000
Concept Media Management / Antena 3 SRL2.722.500
HOG PUB GROUP SRL1.210.000
Editura Evenimentul și Capital SRL1.058.750
European Business Environment SRL544.500
Press Media Electronic SRL363.000
Brand Awareness SRL158.552
Motion Mark SRL21.175
Media Web Publicitate19.995
Growmedia SRL12.100
Media Web Publicitate SRL3.702
AUR5.444.103
DBV Media House4.356.000
SC New Media261.360
Athos Tipografia SRL217.800
SC Banat Media SRL180.000
SmartMedia SRL145.200
SC 1 Print Opus 1 SRL130.438
ADV Web TV SRL60.500
HOG PUB GROUP SRL60.500
M Serv Solutions SRL15.506
MT Conținut Media13.100
Privesc.Eu Web SRL3.699
USR Argeș29.040
Codunaș Paul Mihai29.040
Total15.217.417

Problema: informațiile nu sunt întotdeauna complete

Analiza arată că transparența există, dar nu funcționează încă la nivelul la care ar trebui.

În unele notificări nu este precizată clar sursa banilor. În altele lipsesc informații privind folosirea tehnicilor de targetare a publicului.

Din cele 52 de cazuri monitorizate, în 43 nu a fost declarată utilizarea tehnicilor de targetare, iar în alte opt notificări informația nu apare.

Au fost identificate și probleme privind păstrarea notificărilor online. De exemplu, unele pagini par să fie actualizate prin înlocuirea unor notificări mai vechi cu unele noi, ceea ce face dificilă verificarea istoricului.

Expert Forum atrage atenția și asupra faptului că notificările nu sunt întotdeauna ușor de găsit. Uneori există secțiuni dedicate, alteori informația este ascunsă în pagini greu accesibile sau este legată de articole prin linkuri pe care utilizatorul trebuie să le descopere.

Ce ar trebui să vadă, de fapt, publicul

În esență, problema este simplă: banii sunt publici, dar traseul lor nu este suficient de ușor de urmărit.

Un cetățean ar trebui să poată vedea într-un singur loc cât a primit fiecare partid din subvenții, cât a cheltuit pentru publicitate politică, către ce companie au plecat banii, ce publicație a difuzat materialele și care a fost valoarea contractului.

În prezent, informațiile sunt răspândite între rapoarte ale partidelor, site-ul Autorității Electorale Permanente și paginile editorilor sau furnizorilor de publicitate.

Iar cifrele monitorizate de Expert Forum arată dimensiunea problemei: 15,2 milioane de lei în doar 52 de notificări identificate, în timp ce partidele declară oficial 26,4 milioane de lei cheltuiți pentru presă și propagandă în primele șapte luni ale anului.

Diferența nu dovedește, de una singură, nereguli. Arată însă cât de dificil este, în prezent, pentru public să urmărească până la capăt traseul banilor publici folosiți de partidele politice pentru publicitate și promovare.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Se SCUMPESC permisul și talonul mașinii! Greșeala care îi poate face pe șoferi să plătească din nou

O nouă modificare îi vizează pe șoferii din România începând cu 15 septembrie 2026. Tarifele pentru mai multe documente auto vor fi majorate, iar cei care au programări după această dată trebuie să fie atenți la momentul și valoarea plății.

Șoferii care urmează să își schimbe permisul, să obțină un certificat de înmatriculare sau să solicite o autorizație provizorie de circulație vor avea de achitat sume mai mari începând cu jumătatea lunii septembrie.

Noile tarife stabilite de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) se aplică documentelor care vor fi eliberate începând din 15 septembrie 2026.

Cât va costa permisul de conducere

Una dintre modificările care îi privește direct pe șoferi este cea referitoare la permisul de conducere.

Începând cu 15 septembrie, eliberarea permisului va costa 139 de lei.

Tariful este valabil pentru documentele emise după intrarea în vigoare a noilor prețuri, astfel că persoanele care au programări în perioada următoare trebuie să țină cont de data la care actul va fi eliberat.

Și talonul mașinii se scumpește

O majorare este prevăzută și pentru certificatul de înmatriculare, document cunoscut de șoferi drept „talon”.

Noul tarif va fi de 76 de lei.

Schimbarea îi vizează pe proprietarii de autoturisme care au nevoie de eliberarea unui nou certificat, indiferent dacă este vorba despre o operațiune de înmatriculare sau despre înlocuirea documentului.

Cât va costa autorizația provizorie

Și cei care circulă temporar cu un vehicul înainte de înmatricularea definitivă trebuie să țină cont de noul tarif.

Autorizația provizorie de circulație va costa 25 de lei începând cu 15 septembrie 2026.

Documentul este necesar pentru circulația temporară a vehiculului în perioada de dinaintea înmatriculării definitive.

Atenție la plata făcută înainte de programare

Cea mai importantă informație pentru șoferi nu ține doar de noile sume, ci și de momentul în care este făcută plata.

Taxele pot fi achitate prin mai multe metode, inclusiv prin intermediul terminalelor SelfPay sau online, prin platforma Ghișeul.ro.

Faptul că plata poate fi făcută în avans nu înseamnă însă că vechiul tarif rămâne valabil indiferent de data la care este emis documentul.

Dacă o persoană achită înainte de 15 septembrie 2026 suma corespunzătoare tarifului vechi, dar documentul este emis după intrarea în vigoare a noilor prețuri, plata respectivă nu va putea fi folosită pentru documentul emis la noul tarif.

Cu alte cuvinte, data emiterii documentului este esențială.

Șoferii cu programări după 15 septembrie trebuie să fie atenți

Situația îi poate afecta în special pe cei care și-au făcut deja programare la serviciile de permise și înmatriculări pentru o dată ulterioară zilei de 15 septembrie.

Pentru a evita situațiile în care suma achitată nu mai corespunde tarifului aplicabil, persoanele care vor avea documentele eliberate după această dată trebuie să țină cont de noile valori.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Radu Miruță schimbă regulile la CNAIR: administratorii vor fi plătiți în funcție de performanță

0

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunță schimbări importante pentru viitorul Consiliu de Administrație al CNAIR. Acesta a semnat ordinul prin care este aprobată Scrisoarea de așteptări pentru mandatul 2027-2031, document care stabilește obiective și indicatori de performanță pentru viitorii administratori.

Miruță susține că noul sistem trebuie să pună capăt numirilor de formă și să lege remunerația de rezultate.

„Se termină cu sinecurile”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook, precizând că administratorii CNAIR vor fi evaluați în funcție de obiective măsurabile.

Ce schimbări sunt pregătite la CNAIR

Printre principalele obiective se numără publicarea anuală a unui raport privind starea rețelei de drumuri, realizat pe baza unor date verificate independent. Alocarea fondurilor pentru întreținere ar urma să țină cont de starea drumurilor, trafic și nivelul de risc.

CNAIR va trebui să urmărească și îmbunătățirea anuală a stării rețelei, iar deficitul de întreținere va fi făcut public.

Pentru poduri, noua conducere va trebui să asigure inspecții tehnice valabile și un registru public al podurilor, cu informații despre starea acestora.

Un alt indicator va urmări reducerea perioadei în care drumurile sunt afectate de restricții.

Contractele și lucrările CNAIR, mai atent monitorizate

Prelungirea contractelor cu mai mult de 10% din durata inițială va trebui aprobată de Consiliul de Administrație și justificată public. Totodată, pentru contractele majore, abaterea finală față de valoarea contractată ar urma să fie limitată la 10%.

Miruță propune și reducerea pierderilor generate de litigii, prin introducerea unor opinii juridice independente în cazurile importante.

Pentru lucrările finalizate, CNAIR va raporta public timpul dintre finalizarea funcțională și deschiderea circulației.

Întreținerea drumurilor ar urma să fie realizată tot mai mult prin contracte multianuale bazate pe niveluri de serviciu, astfel încât plata să fie legată de starea efectivă a infrastructurii.

În cazul lucrărilor aflate în garanție, defectele vor trebui remediate de antreprenori, pe cheltuiala acestora.

Camere pe șantiere și GPS pentru utilaje

Planul pentru CNAIR include și măsuri de transparență. Contractele, actele adiționale și plățile ar urma să fie publicate în format deschis.

Pe marile șantiere vor fi instalate camere web, iar utilajele de întreținere vor fi monitorizate prin GPS.

Programul „Traversări sigure” vizează amenajarea unor treceri de pietoni mai sigure, iar o hartă publică a punctelor negre va arăta problemele și stadiul intervențiilor.

Ministrul mai spune că sistemul e-SIGUR, bazat inclusiv pe măsurarea vitezei medii, ar urma să fie operațional integral cel târziu în 2028.

Spații de servicii pe autostrăzi

Pentru autostrăzi, licitațiile pentru spațiile de servicii ar urma să fie lansate în cel mult trei luni de la recepția drumului.

Obiectivul este ca parcările și benzinăriile să devină funcționale în maximum trei ani, iar satisfacția șoferilor să fie evaluată anual de un evaluator independent.

Remunerația administratorilor CNAIR, legată de rezultate

Una dintre cele mai importante modificări vizează plata membrilor Consiliului de Administrație.

Componenta variabilă a remunerației va fi acordată doar dacă gradul de realizare a indicatorilor depășește 85%. Sub acest prag, componenta variabilă nu se acordă.

Evaluarea va fi făcută anual, iar rezultatele vor fi transmise către AMEPIP.

Miruță mai anunță că trimiterea în judecată pentru fapte de corupție va duce la revocare, iar administratorii care nu își ating obiectivele nu vor primi un nou mandat.

Noul Consiliu de Administrație va începe mandatul cu un audit de moștenire, care ar urma să fie publicat în primele 100 de zile. Documentul va prezenta situația contractelor, litigiilor, blocajelor și a podurilor neinspectate preluate de noua conducere.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Inteligența artificială intră în administrația din județul Sibiu. Proiecte de milioane de lei pentru servicii publice digitale

Tălmaciu, Boița și Porumbacu de Jos fac pași importanți spre o administrație mai modernă, cu servicii online, inteligență artificială, date deschise și mai puțină birocrație. Două proiecte finanțate prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027 au o valoare cumulată de aproape 5 milioane de lei.

Digitalizarea administrației publice locale devine o prioritate pentru comunitățile din județul Sibiu.

În localitățile în care resursele administrative sunt limitate, iar o parte importantă a activităților se desfășoară încă prin proceduri tradiționale, investițiile în tehnologie pot însemna servicii mai rapide, mai accesibile și mai eficiente pentru cetățeni și companii.

În județul Sibiu sunt implementate două proiecte importante de digitalizare, care vizează Tălmaciu și Boița, respectiv Porumbacu de Jos.

Investițiile sunt realizate cu sprijinul fondurilor europene și urmăresc transformarea modului în care administrația locală interacționează cu cetățenii, mediul de afaceri și propriul personal.

Tălmaciu și Boița testează o administrație bazată pe AI și date deschise

Parteneriatul dintre UAT Orașul Tălmaciu și UAT Comuna Boița, având ca lider de parteneriat UAT Orașul Tălmaciu, implementează proiectul „Decosistem E-Guvernare De Interoperabilitate La Nivelul UAT Tălmaciu și UAT Boița”.

Proiectul are o valoare totală de 2.399.430 de lei, dintre care 2.039.515,50 lei reprezintă fonduri europene.

Pe parcursul celor 24 de luni de implementare, administrațiile locale vor testa și pilota o platformă de interoperabilitate bazată pe inteligență artificială și date deschise, care va integra 12 soluții digitale.

Printre acestea se numără instrumente prin care cetățenii și companiile vor putea accesa mai ușor serviciile publice, dar și un ghișeu digital dedicat eficienței energetice.

Proiectul prevede inclusiv un chatbot bazat pe tehnologii de inteligență artificială, o platformă de date deschise și soluții pentru comunicarea dintre instituții.

Digitalizarea va viza și activități precum managementul parcărilor și al activităților Poliției Locale, în timp ce funcționarii publici vor beneficia de instrumente de asistență digitală.

Sistemul va include, de asemenea, soluții pentru analiza datelor și managementul performanței, o platformă de e-learning și instrumente pentru securitate cibernetică.

Practic, obiectivul este ca administrația locală să poată lucra mai eficient, iar cetățenii să aibă acces la servicii publice fără să fie nevoiți să parcurgă de fiecare dată proceduri birocratice clasice.

Porumbacu de Jos investește în servicii digitale pentru cetățeni și firme

Un alt proiect important se desfășoară în Comuna Porumbacu de Jos, unde administrația locală implementează proiectul „Dezvoltarea soluțiilor digitale pentru serviciile publice din comuna Porumbacu de Jos, județul Sibiu”.

Investiția are o valoare totală de 2.532.348,50 lei, iar durata de implementare este de 24 de luni.

Din această sumă, 2.114.842,84 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din fonduri europene, în timp ce 323.446,55 lei provin din bugetul național, ca finanțare eligibilă nerambursabilă.

Proiectul urmărește creșterea gradului de informatizare a comunei și introducerea unor tehnologii informatice moderne, inclusiv soluții de asistare adaptate persoanelor cu dizabilități.

Una dintre componentele importante este un portal de servicii digitale destinat cetățenilor și mediului de afaceri.

Acesta va fi completat de un asistent personal pentru serviciile digitale, disponibil sub forma unei aplicații mobile.

Și funcționarii publici vor avea la dispoziție un asistent digital, menit să sprijine activitatea administrației și să reducă timpul alocat unor operațiuni administrative.

Mai puține hârtii și procese administrative mai eficiente

Digitalizarea de la Porumbacu de Jos nu se limitează la relația dintre administrație și cetățean.

Proiectul include o platformă pentru managementul documentelor, arhivare electronică și scanare, precum și o platformă integrată de tip ERP pentru buget și contabilitate, gestionarea contractelor, investițiilor și achizițiilor.

Vor fi digitalizate și activități privind managementul bunurilor publice, personalul și salarizarea.

Un alt obiectiv este eficientizarea administrării taxelor și impozitelor, precum și a activităților din registrul agricol și din domeniul asistenței sociale.

Totodată, administrația locală va beneficia de o platformă de date deschise, destinată gestionării și accesării integrate a informațiilor de către cetățeni și companii.

Securitatea datelor, o componentă esențială

Odată cu creșterea numărului de servicii digitale, proiectele pun accent și pe securitatea informațiilor.

Atât la Tălmaciu și Boița, cât și la Porumbacu de Jos sunt prevăzute soluții de securitate cibernetică, menite să contribuie la protejarea datelor și, în special, a informațiilor cu caracter personal.

La Porumbacu de Jos este prevăzută și o platformă de e-learning pentru formarea continuă și adaptivă a funcționarilor publici.

Astfel, digitalizarea nu înseamnă doar cumpărarea unor echipamente sau implementarea unor aplicații, ci și pregătirea administrației pentru utilizarea noilor tehnologii.

Ce înseamnă digitalizarea pentru sibieni

Pentru cetățeni, miza acestor proiecte este una concretă: mai multe servicii disponibile online, acces mai rapid la informații și mai puține drumuri la sediul primăriei.

Pentru administrațiile locale, digitalizarea poate însemna automatizarea unor activități, acces mai bun la date, o gestionare mai eficientă a resurselor și o comunicare mai rapidă între instituții.

Iar introducerea inteligenței artificiale și a platformelor de date deschise arată că administrația locală din județul Sibiu începe să facă trecerea de la modelul tradițional, bazat în mare parte pe documente și interacțiunea fizică la ghișeu, către unul în care tehnologia devine parte din activitatea de zi cu zi.

Cele două proiecte din Tălmaciu–Boița și Porumbacu de Jos, cu o valoare cumulată de aproape 4,93 milioane de lei, reprezintă astfel investiții importante în modernizarea administrației publice locale și în crearea unor servicii mai accesibile pentru comunitățile din județul Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Apa îmbuteliată lăsată în mașină, pe caniculă: cât de sigură mai este pentru băut și ce spun studiile

0

O sticlă de apă lăsată într-o mașină încinsă poate ajunge la temperaturi mult mai mari decât cele de afară. Căldura și lumina directă a soarelui pot favoriza migrarea unor substanțe din plastic în apă, iar dacă sticla a fost deschisă apare și riscul dezvoltării microorganismelor.

Cât de mult se încălzește apa lăsată în mașină

Într-o mașină închisă și expusă la soare, temperatura din interior poate crește rapid, mult peste temperatura exterioară. Căldura accelerează procesele prin care anumite substanțe din materialul sticlei pot migra în apă, relatează Mediafax.

O sticlă păstrată în portbagaj este, în general, mai puțin expusă decât una lăsată pe bord sau într-un loc în care primește direct razele soarelui.

Important este că procesul de migrare care a avut deja loc nu este reversibil prin simpla răcire a apei. Punerea sticlei în frigider nu elimină substanțele ajunse deja în apă.

Ce substanțe pot ajunge din plastic în apă

Majoritatea sticlelor de apă sunt fabricate din PET (polietilen tereftalat). În condiții normale de depozitare, cantitatea de substanțe care migrează în apă este considerată foarte redusă.

O atenție deosebită este acordată antimoniului, utilizat ca și catalizator în producerea PET. Studiile citate în analiza italiană arată că temperatura și durata expunerii influențează migrarea acestuia.

Un studiu a estimat că depășirea unei anumite limite ar putea apărea după aproximativ 176 de zile la 60°C, 12 zile la 70°C și două zile la 80°C.

Aceste valori nu înseamnă că o sticlă lăsată câteva ore într-o mașină devine automat periculoasă. Ele arată însă că temperatura și timpul de expunere sunt factori importanți.

Lumina soarelui poate accelera degradarea plasticului

Căldura nu este singurul factor. Expunerea directă la radiațiile solare poate favoriza procese de degradare și foto-oxidare a PET-ului, ceea ce poate contribui la migrarea unor substanțe și la formarea unor compuși noi.

În urma degradării plasticului pot apărea și microplastice sau nanoplastice. Organizația Mondială a Sănătății a arătat însă că dovezile disponibile sunt încă insuficiente pentru a evalua cu certitudine riscurile pentru sănătate asociate acestor particule, în special în cazul celor foarte mici.

Unele cercetări au observat că expunerea la soare poate crește migrarea unor substanțe precum antimoniul și acetaldehida, efectul fiind mai pronunțat în cazul apei carbogazoase.

Apa nu devine automat toxică după câteva ore

Faptul că o sticlă de apă a fost uitată într-o mașină într-o zi foarte călduroasă nu înseamnă automat că apa este toxică.

Cantitatea substanțelor care pot migra din PET depinde de temperatură, durata expunerii, tipul materialului, condițiile de depozitare și lumina solară. De aceea, nu există un interval universal după care orice sticlă de apă devine nesigură.

Nici gustul sau mirosul nu sunt indicatori suficienți. Unele dintre substanțele despre care se discută nu pot fi detectate prin simțuri.

Ce se întâmplă cu o sticlă de apă deja deschisă

În cazul unei sticle desfăcute, problema nu mai este doar plasticul, ci și dezvoltarea microorganismelor.

Atunci când bem direct din sticlă, bacteriile din cavitatea bucală pot ajunge în apă. Un studiu din 2005 a arătat că, după păstrarea la 37°C timp de 48 de ore, numărul coloniilor bacteriene din astfel de apă a crescut de peste 40.000 de ori.

O creștere mare a numărului de bacterii nu înseamnă automat că apa conține agenți patogeni. Totuși, o sticlă deja utilizată și păstrată mult timp la temperaturi ridicate oferă condiții mai favorabile multiplicării microorganismelor.

Frigiderul sau congelatorul nu rezolvă problema

Dacă apa a fost expusă anterior la temperaturi ridicate, răcirea ulterioară nu anulează migrarea substanțelor din plastic.

Nici congelarea nu „curăță” apa. În plus, apa își mărește volumul când îngheață, ceea ce poate pune presiune asupra recipientului.

Fierberea nu este o soluție pentru substanțele migrate din PET și, prin evaporarea unei părți din apă, poate modifica concentrația anumitor compuși.

Cum este mai bine să păstrezi apa în zilele caniculare

Nu există o regulă științifică potrivit căreia apa devine toxică după un anumit număr de ore în mașină. Totuși, în zilele foarte călduroase, este mai prudent să:

  • nu lași sticlele de plastic în lumina directă a soarelui;
  • eviți depozitarea lor pentru perioade lungi într-o mașină încinsă;
  • păstrezi apa într-un loc cât mai răcoros și ferit de lumină;
  • eviți consumul unei sticle deja deschise care a stat mult timp la temperaturi ridicate;
  • pentru drumurile lungi, folosești un recipient reutilizabil destinat păstrării apei.

O sticlă uitată accidental câteva ore în mașină nu este echivalentul unei intoxicații. Totuși, combinația dintre temperaturi extreme, expunere directă la soare și depozitare îndelungată justifică prudența.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Transfăgărășanul se închide temporar. Restricții de circulație pe DN7C, în 1 și 2 septembrie

0

Circulația rutieră va fi închisă temporar pe Transfăgărășan (DN7C), marți, 1 septembrie, și miercuri, 2 septembrie 2026, în contextul desfășurării evenimentului „Bentley Transfăgărășan Experience”.

Potrivit DRDP Brașov, traficul va fi oprit în intervalul 07.00 – 11.00, pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 104+400 și kilometrul 116+808b.

Restricția vizează circulația pe tronsonul Transfăgărășanului administrat în această zonă, iar șoferii sunt sfătuiți să își planifice călătoriile ținând cont de intervalul în care drumul va fi închis.

Recomandările autorităților pentru șoferi

Participanții la trafic sunt rugați să manifeste prudență sporită și să respecte semnalizarea rutieră temporară instituită în zonă.

De asemenea, conducătorii auto trebuie să urmeze indicațiile personalului care va asigura dirijarea traficului pe durata restricțiilor.

Transfăgărășanul, una dintre cele mai spectaculoase șosele din România, va fi astfel afectat temporar de restricții de circulație în primele două zile ale lunii septembrie.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Turiștii străini descoperă Sibiul prea târziu: două nopți, o zi la Bâlea și câteva ore în centrul istoric

De unde vin turiștii străini care își organizează singuri călătoria, cât timp rămân la Sibiu și ce caută în această zonă? Sibiu 100% a discutat cu mai mulți vizitatori străini, individuali sau sosiți în grupuri mici, și a urmărit traseele parcurse de aceștia prin județ și prin Transilvania. Experiențele lor, puse alături de datele oficiale și de ofertele platformelor internaționale, conturează același profil: Sibiul este apreciat, dar rămâne mai ales o oprire de una sau două nopți într-un circuit mult mai amplu.

Turistul străin care ajunge la Sibiu nu vine, de cele mai multe ori, numai pentru oraș. Sibiul este una dintre etapele unei călătorii care începe la București, Brașov sau Cluj și continuă spre Transfăgărășan, Alba Iulia, Castelul Corvinilor ori înapoi spre Aeroportul Otopeni.

În această ecuație, orașul îndeplinește trei roluri: destinație de city-break, bază pentru excursii de o zi și punct de legătură între sudul țării și Transilvania.

Problema este că statisticile oficiale nu ne spun exact câți turiști vin pe cont propriu, prin ce mijloace de transport ajung, ce trasee urmează și cât cheltuiesc. Datele despre cazare îi amestecă pe turiștii străini cu cei români, pe cei veniți în vacanță cu oamenii aflați în delegație și pe călătorii independenți cu membrii grupurilor organizate.

Sibiu 100% a încercat să recompună acest tablou din patru surse: discuțiile directe cu turiștii, traseele și fotografiile transmise de aceștia, datele oficiale ale municipiului și produsele turistice promovate pe platforme precum GetYourGuide, Viator, Tripadvisor și WeRoad.

De la Muzeul ASTRA și Sibiel până la Bâlea Lac

În această vară, Sibiu 100% a interacționat cu turiști care au ajuns în centrul istoric, la Muzeul ASTRA, la Căsuța MGS și la Bâlea Lac. Printre ei s-au aflat atât persoane care și-au construit singure programul, cât și participanți la circuitele internaționale de tip WeRoad.

Redacția a rămas în legătură cu o parte dintre acești vizitatori și a primit fotografii și informații despre locurile văzute, traseele urmate și timpul petrecut în fiecare destinație.

Imaginile îi surprind în locuri foarte diferite: printre gospodăriile tradiționale de la Muzeul ASTRA, în fața colecției de icoane pe sticlă din Sibiel, la Căsuța MGS sau în peisajul alpin de la Bâlea Lac. Sunt experiențe pe care statisticile despre sosiri și înnoptări nu le pot surprinde.

Discuțiile nu reprezintă un studiu realizat pe un eșantion statistic. Ele oferă însă o imagine directă asupra modului în care vizitatorul străin descoperă Sibiul și împrejurimile sale.

Pentru acesta, „Sibiu” nu înseamnă numai Piața Mare și Podul Minciunilor. Înseamnă și Muzeul ASTRA, Mărginimea Sibiului, muzeul din Sibiel, satele săsești, Transfăgărășanul și Munții Făgăraș.

Mulți află prea târziu câte locuri pot vizita

Din interacțiunile cu turiștii se conturează câteva tipare.

O parte află despre Sibiu de pe platformele de rezervări, din ghiduri internaționale și din rețelele sociale. Alții includ orașul într-un circuit deja construit, după ce au văzut programul unui operator precum WeRoad. Cei care călătoresc cu mașina personală sau închiriată au o libertate mai mare. Pot ajunge în aceeași zi la Sibiel, la Bâlea sau în satele din jurul Sibiului. Cei care depind de transportul public ori de excursii organizate își reduc, de regulă, programul la centrul orașului și la obiectivele pentru care găsesc un transfer.

Experiențele turiștilor arată și o contradicție: ei descoperă că zona Sibiului are mult mai multe de oferit decât se așteptau, dar nu mai au timp să-și modifice călătoria.

Cazările și transportul au fost deja rezervate, următoarea etapă este fixată, iar biletul de avion pentru întoarcere nu poate fi schimbat. Sibiul rămâne prins între Brașov, Sighișoara, Salina Turda, Transfăgărășan și revenirea la București.

Chiar și atunci când turiștii sunt cazați două nopți în oraș, o bună parte a timpului este petrecută în afara municipiului.

Germanii, cei mai numeroși vizitatori străini ai centrului de informare

În 2025, Centrul de Informare Turistică al Municipiului Sibiu a înregistrat 13.913 vizitatori din 57 de țări. Dintre aceștia, 88% au fost străini, potrivit datelor incluse în proiectul strategiei turistice a municipiului.

Germania domină clasamentul, cu 31% din totalul persoanelor care au trecut pragul centrului. Urmează Spania, cu 14%, România, cu 12%, Franța și Marea Britanie, fiecare cu 7%, și Italia, cu 6%. La centrul de informare au mai ajuns vizitatori din Statele Unite, Țările de Jos, Polonia, Belgia, Austria, Ungaria, Israel, Elveția, Australia, Canada, Serbia, Japonia, Cehia și China. Aceste procente nu pot fi extinse automat asupra tuturor turiștilor din Sibiu. Cei care intră într-un centru de informare reprezintă o categorie aparte: sunt, în general, vizitatori aflați pentru prima dată în oraș, care călătoresc independent și au nevoie de hărți, recomandări sau informații despre transport.

Tocmai de aceea, datele sunt relevante pentru profilul turistului pe cont propriu.

Scăderea cu 58% a numărului de persoane care au apelat la centrul de informare față de 2019 nu înseamnă neapărat o reducere similară a numărului de turiști. Tot mai mulți călători își rezervă cazarea, transportul, tururile și biletele direct pe telefon și nu mai au nevoie de un centru fizic de informare.

Peste 80% dintre clienții drumețiilor sunt străini

Informațiile obținute de Sibiu 100% de la operatori locali care își promovează prin GetYourGuide drumețiile și excursiile din zona Sibiului confirmă importanța pieței externe. În cazul ofertelor analizate, peste 80% dintre clienți sunt turiști străini. Mai mult de jumătate dintre aceștia provin din Germania. Procentele nu sunt statistici generale publicate de GetYourGuide, ci rezultă din rezervările și interacțiunile directe ale operatorilor consultați de redacție. Ele nu pot fi extinse asupra tuturor activităților comercializate prin platformă, dar arată foarte clar cine cumpără drumeții și excursii montane în zona Sibiului.

Prezența numeroasă a germanilor poate fi explicată, în primul rând, prin legăturile aeriene dintre Sibiu și mai multe orașe din Germania, chiar dacă numărul unor curse și conexiuni a scăzut în ultima perioadă. La acestea se adaugă legăturile istorice ale Sibiului cu spațiul german, folosirea numelui Hermannstadt și o promovare mai consistentă a orașului în presa, ghidurile și mediul turistic din Germania. Pentru turistul german, Sibiul este mai ușor de identificat pe harta României decât pentru vizitatorii din multe alte țări. Patrimoniul săsesc, centrul istoric și apropierea de Munții Făgăraș formează împreună o poveste turistică ușor de promovat.

Acești turiști nu caută numai obiective urbane. O parte importantă este interesată de Cascada Bâlea, Lacul Bâlea, Transfăgărășan și traseele din Munții Făgăraș. Alții combină o zi de mers pe munte cu Muzeul ASTRA, Mărginimea Sibiului sau satele săsești.

Cât rămân turiștii la Sibiu

Datele oficiale arată principala vulnerabilitate a destinației.

În 2024, durata medie a șederii în municipiul Sibiu a fost de aproximativ 1,48 nopți, mai redusă decât în 2019, când ajungea la aproximativ 1,61 nopți. În același an au fost înregistrate aproape 412.000 de sosiri în structurile de cazare din municipiu. Durata medie îi include pe toți cei cazați și nu ne spune separat cât rămâne un turist străin care călătorește individual. Cifra confirmă însă că, pentru o parte importantă dintre vizitatori, Sibiul este o oprire scurtă.

Pe GetYourGuide, durata recomandată pentru o vizită la Sibiu este de două-trei zile. Diferența față de statistica oficială poate fi explicată simplu: turistul poate petrece două zile în zonă, dar să plătească numai una sau două nopți de cazare.

Se conturează două profiluri principale.

Primul este turistul care ajunge după-amiaza sau seara, vizitează centrul istoric în dimineața următoare și pleacă mai departe. Acesta petrece la Sibiu o singură noapte.

Al doilea rămâne două nopți. Are la dispoziție o zi întreagă, pe care o folosește fie pentru oraș și Muzeul ASTRA, fie pentru o excursie pe Transfăgărășan, la Alba Iulia, Castelul Corvinilor, Sibiel sau în satele din jur.

Ce poate cumpăra turistul străin de pe internet

O privire asupra ofertelor de pe GetYourGuide, Viator și Tripadvisor arată ce produse îi sunt propuse unui vizitator înainte de a ajunge la Sibiu. În oraș sunt promovate tururi pietonale de o oră și jumătate sau două ore, tururi private, experiențe gastronomice, jocuri de explorare cu telefonul și ghiduri audio. Printre obiectivele care apar constant se numără Piața Mare, Piața Mică, Podul Minciunilor, Turnul Sfatului, Catedrala Evanghelică și Muzeul Național Brukenthal.

Turul pietonal zilnic al centrului este una dintre experiențele locale cu cele mai multe evaluări pe GetYourGuide. Prețul pornește de la aproximativ 15-20 de euro, în funcție de sezon și platformă.

Mai sunt promovate tururi gastronomice, excursii cu bicicleta, ateliere culinare și programe dedicate culturii săsești. Totuși, oferta cea mai bogată nu se află în interiorul Sibiului, ci în jurul său.

Principalele excursii promovate de platformele internaționale sunt:

  • Transfăgărășanul, Lacul Bâlea și Cascada Bâlea;
  • Castelul Corvinilor și Alba Iulia;
  • Sighișoara, Biertan și Viscri;
  • Castelul Bran și Brașov;
  • Mărginimea Sibiului și Sibiel;
  • bisericile fortificate și satele săsești;
  • drumețiile în Munții Făgăraș.

O excursie privată de o zi poate ajunge la peste 100 de euro de persoană și, în anumite situații, poate depăși 200 de euro. Turiștii care nu călătoresc într-un grup și nu au mașină închiriată pot avea astfel dificultăți în a ajunge la obiectivele din afara orașului. Listele platformelor nu reprezintă statistici de vânzări. Ele arată ce produse sunt disponibile, cât sunt de vizibile și câte recenzii au acumulat, nu câți turiști aleg efectiv fiecare traseu.

Transmit însă un mesaj clar: în mediul internațional, Sibiul este vândut nu numai ca oraș istoric, ci mai ales ca punct de plecare spre Transilvania și Munții Făgăraș.

Traseul clasic: Otopeni–Brașov–Sibiu–București

Un exemplu relevant este circuitul de aproximativ o săptămână promovat de WeRoad, o platformă adresată în special adulților tineri.

WeRoad nu reprezintă turism individual în sens strict. Călătoriile au un coordonator, iar grupurile sunt formate, de regulă, din 10-15 persoane. Preferințele participanților și modul în care aceștia își aleg experiențele se apropie însă mai mult de comportamentul călătorilor independenți decât de cel al turiștilor din circuitele clasice cu autocarul.

Grupurile sunt, în general, formate din persoane de aceeași naționalitate, conduse de un Tur lider. Cele mai multe dintre cele cu care Sibiu 100% a interacționat au fost alcătuite din italieni sau spanioli, dar în oraș ajung și grupuri din Germania ori Franța.

Călătoria începe și se termină, de cele mai multe ori, la București. Turiștii sosesc prin Aeroportul Otopeni și petrec prima noapte în Capitală. Pleacă apoi spre Brașov, cu oprire la Sinaia pentru Castelul Peleș sau la Bușteni pentru Castelul Cantacuzino. În funcție de program, traseul poate include Castelul Bran, sanctuarul urșilor de la Zărnești, cetățile fortificate de la Prejmer ori Hărman și o zi dedicată Brașovului. Circuitul continuă prin Viscri și Sighișoara, iar unele variante ajung până la Salina Turda. Sibiul apare în a doua parte a călătoriei și primește, de regulă, două nopți. Una dintre zile este destinată Transfăgărășanului și Lacului Bâlea, după care grupul revine la Sibiu. Cei interesați de drumeții pot urca de la Cascada Bâlea până la lac și se întorc seara în oraș. În alte variante, prima zi este folosită pentru Castelul Corvinilor și Alba Iulia. Există și programe în care turiștii vizitează centrul istoric și Muzeul ASTRA înainte de a pleca spre Bâlea.

În ziua următoare, circuitul continuă pe Transfăgărășan spre Barajul Vidraru, Cetatea Poenari, Curtea de Argeș, Pitești și București. Ultima noapte sau ultimele două nopți sunt petrecute din nou în Capitală, de unde turiștii pleacă prin Otopeni.

Într-una dintre seri caută o experiență locală

Grupurile WeRoad petrec de regulă două nopți la Sibiu și caută să includă în cel puțin una dintre seri o experiență locală.

Nu le este suficientă doar cazarea și o plimbare prin Piața Mare. Vor să întâlnească oameni, să guste produse locale și să participe la o activitate pe care nu ar putea să o reproducă într-un alt oraș. O astfel de experiență poate însemna o cină cu preparate transilvănene, o degustare, o întâlnire într-o gospodărie, un moment de muzică sau dans, un atelier ori o prezentare a tradițiilor locale. Obiective precum Căsuța MGS, Muzeul de Icoane pe Sticlă din Sibiel și gospodăriile Muzeului ASTRA pot răspunde acestei nevoi de contact cu viața și cultura locului.

Fotografiile și informațiile primite de Sibiu 100% de la turiști arată că asemenea momente sunt printre cele mai ușor de reținut și de distribuit mai departe. Peisajul de la Bâlea atrage vizitatorul, dar întâlnirea cu un localnic, o poveste sau o masă împreună transformă excursia într-o experiență personală.

Două nopți la Sibiu, dar numai câteva ore în oraș

Faptul că un turist este cazat două nopți la Sibiu nu înseamnă că petrece două zile în municipiu.

Poate ajunge seara dinspre Sighișoara sau Turda, poate pleca dimineața următoare pe Transfăgărășan și poate reveni doar pentru cină. A doua zi pleacă spre București. În evidențele de cazare apar două nopți, dar timpul efectiv petrecut în oraș se poate reduce la o plimbare prin centru și două seri la restaurant. Acest model aduce venituri hotelurilor și restaurantelor, dar lasă mai puține beneficii muzeelor, magazinelor, ghizilor și operatorilor de experiențe locale.

Muzeul ASTRA este principala excepție. Este un obiectiv care poate ocupa cel puțin jumătate de zi și care poate convinge turistul să rămână mai mult. Vizitarea muzeului concurează însă, în programele scurte, cu excursiile spre Bâlea, Alba Iulia sau Castelul Corvinilor.

Ce lipsește din oferta Sibiului

Sibiul are atracții, structuri de cazare, gastronomie și un calendar cultural consistent. Ceea ce pare să lipsească este o ofertă suficient de simplă și accesibilă care să transforme cele două nopți în trei. Un călător individual fără mașină găsește relativ ușor un tur al centrului. Mult mai greu găsește excursii comune, cu plecări garantate și prețuri accesibile, spre Mărginimea Sibiului, bisericile fortificate, satele săsești sau traseele montane.

Multe dintre programele disponibile sunt private și devin rentabile numai pentru familii sau grupuri de câteva persoane. Transportul public spre obiectivele din afara municipiului este fragmentat și dificil de înțeles pentru cineva care nu vorbește românește.

Există și puține produse pentru seară, pentru vreme ploioasă sau pentru lunile din afara sezonului de vară. Centrul istoric poate fi parcurs în câteva ore, după care turistul are nevoie de un motiv suplimentar pentru a nu pleca.

Acel motiv poate fi un program gastronomic, un spectacol, un atelier de meșteșuguri, un circuit al arhitecturii săsești, o experiență într-un sat sau o excursie comună care să poată fi rezervată imediat, în engleză, germană, italiană, spaniolă ori franceză.

Platformele știu mai multe despre traseele turiștilor decât Sibiul

Strategia turistică aflată în pregătire vorbește despre creșterea duratei medii a șederii și despre dezvoltarea unor produse coerente în jurul patrimoniului, gastronomiei, naturii și evenimentelor.

Pentru a face acest lucru, administrația și operatorii locali trebuie să afle mai întâi cum călătoresc oamenii.

O cercetare simplă, realizată împreună cu hotelurile, pensiunile, apartamentele, ghizii, operatorii de activități și Centrul de Informare Turistică, le-ar putea pune vizitatorilor câteva întrebări: din ce țară vin, ce localitate au vizitat înainte, unde pleacă după Sibiu, câte nopți rămân, cu ce mijloc de transport călătoresc și ce obiective intenționează să vadă.

În prezent, platformele internaționale și operatorii care primesc rezervările par să știe mai multe despre traseele turiștilor decât destinația însăși.

Imaginea rezultată este favorabilă, dar incompletă. Turiștii străini vor să vadă Sibiul, îl includ aproape obligatoriu în circuitele prin Transilvania și îl apreciază. Numai că mulți descoperă prea târziu cât de multe pot face aici. După una sau două nopți, pornesc mai departe pentru că traseul, cazările și zborul de întoarcere au fost deja stabilite.

Miza nu este numai atragerea unui număr mai mare de vizitatori. Miza reală este ca turistul care a rezervat două nopți să afle, înainte de a ajunge, că are suficiente motive pentru a o rezerva și pe a treia.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Nicușor Dan, mesaj de Ziua Limbii Române: „Pentru prima dată aniversăm împreună în România, Republica Moldova și Ucraina”

0

Președintele Nicușor Dan a transmis luni un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române, subliniind importanța limbii și culturii române pentru comunitățile din țară și din afara granițelor.

Șeful statului a remarcat că, în acest an, Ziua Limbii Române este aniversată pentru prima dată în trei țări: România, Republica Moldova și Ucraina.

„Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina”, a transmis Nicușor Dan, potrivit Agerpres.

Președintele a precizat că protejarea drepturilor românilor de pretutindeni, precum și promovarea limbii și culturii române, reprezintă obiective importante ale statului român dincolo de granițele țării.

„Protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii noastre rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe”, a scris Nicușor Dan într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Limba română, un liant pentru comunitățile românești

Nicușor Dan a evidențiat rolul limbii române în păstrarea identității și a legăturilor dintre comunitățile românești, descriind-o drept un „liant valoros” care leagă trecutul de viitor.

„Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul”, a transmis președintele.

În încheierea mesajului său de Ziua Limbii Române, Nicușor Dan le-a adresat o urare tuturor celor care folosesc și păstrează vie limba română:

„La mulți ani Limbii Române și tuturor celor care o vorbesc, o scriu și o păstrează vie!”

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI