Vama Giurgiu, venim din Bulgaria, adică UE, mergem în România, adică UE. Coadă, şir de maşini, TIR-uri, microbuze, autoplatforme, turisme. Lângă noi, un poliţist se uită, scurt, sub o remorcă de transport autoturisme defecte. Remorca are aproximaiv 50 de centimetri înălţime. Oare ce caută acolo? Pe partea turismelor apar poliţiştii. ”Deschideţi portbagajul!” Deschidem. ”Dar, ce căutaţi?” ”Imigranţi!”
România a cheltuit 750 de milioane de euro pentru securizarea frontierelor, începând cu anul 2005. La graniţa estică a Uniunii Europene şi avem obligaţia, la fel ca şi Bulgaria, de a proteja Uniunea. Sigur că această securizare a mai fost plătită odată de România, în 1997, cu 100 de milioane de dolari, dar aceasta este o altă problemă.
Coadă la vama bulgară
Distanţa dintre Giurgiu şi Ruse s-ar putea străbate în 15 minute, linştit. Cu 60 de kilometri la oră! Sunt doar 14 kilometri dintre cele două oraşe de pe malurile stâng şi drept ale Dunării! Cu toate acestea, timpul real al parcurgerii distanţei este de 45 – 60 de minute. Asta pentru că, după ce plăteşti 13 lei taxa de pod în partea românească, treci podul şi… stai la coadă. Se verifică actele de identitate. De ce se verifică actele de identitate la o frontieră între două state UE?
Citește mai multe pe libertatea.ro
Vameşii români caută imigranţi pitici în portbagaje
Scarlett Johansson s-a despărţit de Romain Dauriac?
Frumoasa actriță, Scarlett Johansson, pare să mai încheie o etapă din viața personală. Relația cu fostul jurnalist francez, Romain Dauriac, este pe drumul spre final, aceasta fiind cea de-a doua căsătorie a artistei, relatează cinemagia.ro.
A treia în topul celor mai bine plătite actriţe din lume, cu premii şi nominalizări importante, actrița nu pare să aibă același noroc și în dragoste.
Revistele People şi US Weekly au obţinut informaţii potrivit cărora starul de 32 de ani s-ar afla la finalul căsniciei cu Dauriac. Cei doi s-au căsătorit, într-o ceremonie secretă, în 2014, şi au împreună o fetiţă de doi ani, Rose.
Dauriac şi Johansson au fost prezenţi la deschiderea magazinului lor de delicatese din Paris, în luna decembrie, însă weekend-ul acesta ea a apărut fără verighetă la Marşul Femeilor din Washington D.C.
Johansson a mai fost căsătorită, tot pentru scurtă vreme, cu starul din Deadpool, Ryan Reynolds (acum soţul actriţei Blake Lively).
Sursa: cinemagia.ro
Oscar 2017 – nominalizări surpriză și artiști ignorați
De departe cea mai așteptată decizie de la Oscarurile anului 2016 a fost acordarea râvnitului premiu lui Leo DiCaprio, reușită pe care toți cei care îl iubesc și-au asumat-o, după campania intensă pe care au dus-o cu toții înainte de premii, pe toate rețelele de socializare.
Anul trecut însă nu a fost o excepție, întrucât în fiecare an o decizie sau alta șochează, în mod pozitiv sau, din păcate, negativ. Evident că frumusețea stă în ochii privitorului și fiecare cinefil vede altfel o anumită peliculă. Tocmai de aceea, nominalizările niciodată nu vor mulțumi pe toată lumea.
Iată mai jos o listă a „nedreptăţilor” sau a deciziilor neaşteptate (unele surprize chiar plăcute) ale acestei ediţii Oscar, așa cum sunt relatate de cinemagia.ro.
Martin Scorsese, Silence
Românii nu au văzut încă adaptarea după romanul lui Shûsaku Endô (premiera la noi în ţară a fost stabilită pentru 17 martie), dar reacţiile au fost pozitive, prin urmare ignorarea completă a regizorului şi o unică nominalizare (Cea mai bună imagine) pentru acest film de epocă se află în topul surprizelor la Oscar 2017. Mileniul acesta, din filmele regizate de Scorsese doar Silence şi Shutter Island au fost ignorate la categoria Cel mai bun film. Mai mult, Andrew Garfield, actorul principal din Silence, a primit o nominalizare pentru Hacksaw Ridge.
Clint Eastwood, Sully
Tom Hanks, Clint Eastwood, o poveste inspirată din realitate şi un succes de casă. Până nu demult părea reţeta perfectă pentru a atrage atenţia membrilor Academiei, care s-au grăbit de multe ori să nominalizeze filmele lui Eastwood, chiar şi atunci când acestea nu meritau. Regizorul octagenar a ieşit, se pare, din graţiile Academiei, pentru că Sully nu a primit decât o nominalizare la Cel mai bun montaj de sunet.
Amy Adams, Meryl Streep
Deja nominalizată la cinci Oscaruri, Amy Adams era considerată o mare favorită la categoria Cea mai bună actriţă în rol principal, dar iată că excelenta ei interpretare din Arrival nu a convins membrii Academiei. Asta în timp ce SF-ul lui Denis Villeneuve a reuşit să fie, la egalitate cu Moonlight, al doilea cel mai nominalizat film al ediţiei, cu opt şanse la Oscar. În acelaşi timp, Meryl Streep primeşte a 20-a nominalizare pentru Florence Foster Jenkins consolidându-şi recordul de nominalizări la categoriile de interpretare.
Mel Gibson, o şansă la Cel mai bun regizor
Declaraţiile homofobe, rasiste şi antisemite ale lui Mel Gibson i-au provocat acestuia multe probleme cu opinia publică încă din anii ’80. În 2006, declaraţia că „evreii sunt vinovaţi de toate războaiele din lume” părea să-i încheie cariera, dar, după o perioadă de pauză şi câteva apariţii rare pe ecran, Gibson se întoarce în forţă cu Hacksaw Ridge. După 20 decenii la anterioara sa nominalizare, pentru Braveheart, Gibson are o nouă şansă la Cea mai bună regie. O va pierde cu siguranţă, pentru că Hollywood-ul cu siguranţă nu l-a iertat întru totul.
Lion
Da, nu este unicul film de debut şi unicul film independent nominalizat la categoria Cel mai bun film, dar este o producţie care nu prea are legătură cu America. Filmat pe jumătate în India şi pe jumătate în Australia, cu regizor australian şi actori indieni şi australieni, Lion nu părea deloc să aibă la fel de mari şanse ca Moonlight. Cu toate acestea iată că emoţionanta poveste a lui Saroo a obţinut nu mai puţin de şase nominalizări la Oscar. Pentru a nuanţa „surpriza”, una din companiile de producţie ale filmului este The Weinstein Company, mare specialistă în a trage sfori în spatele deciziilor Academiei.
The Lobster, Isabelle Huppert
Europenii obţin cu mare greutate nominalizări la Oscar, de aceea nominalizările pentru scenariul The Lobster, al grecului Yorgos Lanthimos, şi pentru interpretarea lui Isabelle Huppert din Elle ar trebui considerate semne de deschidere din partea Academiei. Sunt şanse imense ca ambele să piardă în faţa lui La La Land.
Toni Erdmann, The Handmaiden
Până când un film românesc va fi nominalizat la Oscar, iată că un film realizat în România reuşeşte acest lucru. Gurile rele spun că filmul lui Maren Ade, pentru care românca Ada Solomon a fost producător executiv, are toate şansele să piardă în faţa lui Land of Mine, coproducţia danezo-germană. În acelaşi timp, alegerea Academiei de a nu nominaliza producţia sud-coreeană The Handmaiden i-a uimit pe mulţi comentatori.
Sursa: cinemagia.ro
NY Times – interdicţia impusă de Donald Trump, lașă și periculoasă
Jurnaliştii New York Times au scris un editorial extrem de acid, în care au catalogat drept laşă şi periculoasă politica preşedintelui Donald Trump de a interzice temporar cetăţenilor din şapte ţări musulmane intrarea în SUA, arată news.ro.
În schimb, miliardarul republican a lansat o adevărată campanie de acuzaţii împotriva publicaţiei, susţinând că cineva ar trebui să cumpere ”instituţia de ştiri false” şi să o pună pe picioare ori să o lase să moară cu demnitate.
”Mai întâi ar trebui să reflectăm asupra cruzimii deciziei de vineri a preşedintelui Trump de a suspenda pe termen nedeterminat programul de relocare a refugiaţilor sirieni şi de a interzice temporar cetăţenilor din şapte ţări predominant musulmane să intre în Statele Unite. A durat doar câteva ore pentru a deveni martorii rănilor şi suferinţelor impuse familiilor, care aveau toate motivele să creadă că au scăpat de măcelul şi despotismul din propria ţară şi au ajuns într-o naţiune a speranţei”.
Editorialul NY Times atrage atenţia asupra primelor victime ale ordinului executiv semnat de Donald Trump şi intitulat în mod ridicol ”protejarea naţiunii de intrarea teroriştilor străini în Statele Unite”. În acest sens, mai mulţi cetăţeni din cele şapte ţări vizate de ordin au fost reţinuţi în mod ilegal pe aeroporturile din SUA. În Brooklyn, un magistrat federal a hotărât ca cei reţinuţi pe aeroporturi să nu fie deportaţi în ţările lor de origine, iar decizii similare au fost luate în mai multe instanţe americane.
Jurnaliştii atrag atenţia că interdicţia impusă de preşedintele american va afecta viaţa şi cariera a sute sau chiar mii de imigranţi, care au trecut deja prin încercarea de a primi vize sau ”cărţi verzi” pentru a locui în Statele Unite.
”Faptul că acest ordin, a cărui scop taie respiraţia şi a cărui ton este de-a dreptul incendiar, a fost publicat chiar de Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului demostrează cruzimea şi indiferenţa preşedintelui faţă de istorie, precum şi faţă de cele mai profunde lecţii şi valori ale Americii”.
Citește mai multe pe news.ro.
Atac armat la Marea Moschee din Quebec: Cinci persoane ucise
Cinci persoane au fost ucise într-un atac armat la moscheea din Quebec, a declarat duminică preşedintele Centrului cultural islamic, relatează The Associated Press, citat de news.ro.
UPDATE 08:00 – Atacul armat de la moscheea din Quebec, un ”atentat terorist”, afirmă Trudeau
Premierul canadian Justin Trudeau a condamnat luni un ”atentat terorist”, după ce doi oameni au deschis focul asupra unor credincioşi, la sfârşitul rugăciunii, la moscheea din Québec, şi au ucis cinci oameni, relatează AFP.
”Condamnăm acest atentat terorism îndreptat împotriva unor musulmani care se aflau într-un loc de cult şi de refugiu”, a declarat Trudeau, citat într-un comunicat.
Şeful Guvernului canadian a transmis ”sincere condoleanţe familiei şi prietenilor persoanelor decedate”.
El le-a urat o ”însănătoşire grabnică celor răniţi”.
Preşedintele Centrului cultural islamic din Quebec Mohamed Yangui a confirmat numărul morţilor duminică seara, într-o convorbire telefonică din capitala provinciei.
Autorităţile nu au confirmat numărul răniţilor.
Citește mai multe pe news.ro.
Grindeanu, despre proteste: Multe dintre opinii sunt distorsionate, sunt anumite lucruri clar politice acolo
Premierul Sorin Grindeanu a declarat, duminică, la Antena 3, că susţine libera exprimare în mod paşnic, dar a observat la protestele din ultima săptămână opinii „distorsionate”, însoţite de mesaje jignitoare, pe o „tonalitate” mult prea ridicată, şi a adăugat că există „lucruri clar politice” în aceste proteste. El a criticat şi prezenţa de săptămâna trecută a lui Klaus Iohannis la proteste, afirmând că a fost o „surpriză neplăcută”. „Respect opiniile argumentate. E un drept legal să protestezi în România, atâta timp cât o faci paşnic şi nu deranjezi pe alţii, pentru că dacă se depăşeşte acestă limită intrăm într-o cu totul altă zonă. (…) Am văzut şi am urmărit cu atenţie opiniile care au reieşit din aceste mitinguri. Multe dintre ele pot să le cataloghez că au avut poate distorsiuni. A contat sursa sau modul în care au fost prezentate”, a spus Grindeanu, întrebat despre protestele care au loc duminică seara în Capitală, dar şi în alte oraşe din ţară. Premierul a subliniat că el crede în libertatea de exprimare, dar „aceasta trebuie să fie însoţită de bun-simţ”. „Nu cred foarte mult în jigniri şi în lucruri care prin modul abrupt în care încerci să le exprimi că aceste lucruri duc la ceva bun”, a continuat el, într-o discuţie privind mesajele scandate în stradă.
Grindeanu a continuat să critice modul în care mesajele sunt reflectate în cadrul protestelor. „Nu mi se pare că argumentele însoţite de agresivitate verbală sunt cele care trebuie să primeze. De multe ori, această hiperbolizare e binelui şi fanatismul în a crede că ceea ce gândeşti tu e corect s-ar putea să ducă la rău”, a afirmat el.
Prim-ministrul a mai spus că există „semnale” că protestele au fost politizate. „Am urmărit tot ceea ce s-a întâmplat, şi ceea ce s-a strigat, şi sunt semnale, sunt anumite lucruri clare politic în aceste întâlniri, cum sunt oameni care sunt veniţi în piaţă fără de culoare politică, dar în urmă cu şase săptămâni noi am avut alegeri. Cele mai bune sondaje, păreri, modul în care te exprimi într-o ţară democratică se fac prin alegeri, iar noi am câştigat aceste alegeri”, a spus el. Întrebat dacă se aştepta ca preşedintele Klaus Iohannis să devină un oponent în această situaţie, Grindeanu a afirmat că a avut o „surpriză neplăcută”. „Pentru mine, a fost o surpriză neplăcută prezenţa preşedintelui în stradă săptămâna trecută. Eu am încercat în această perioadă să am o relaţie instituţională corectă cu Administraţia Prezidenţală. Ba chiar poate de multe ori am lăsat de la mine anumite lucruri, tocmai pentru a avea dialog, pentru a ne vedea fiecre dintre noi, dintre Guvern, Administraţie Prezidenţială, Parlament, celelalte instituţii, de a lăsa de o parte politica şi de a ne ocupa de administrarea ţării”, a spus Grindeanu.
Grindeanu: Graţierea e în programul de guvernare: „respectul pentru cetăţean”
Premierul Sorin Grindeanu a afirmat că, deocamdată, nu îi este „foarte clar” ce soluţie va adopta Ministerul Justiţiei pe tema graţierii, şi aşteaptă propunerile venite de la Florin Iordache, explicând însă că graţierea există în programul de guvernare al PSD, la capitolul privind „respectul pentru cetăţean” şi în ideea unui sistem judiciar normal, informează www.news.ro. Sorin Grindeanu a explicat, la Antena 3, că unele lucruri privind graţierea nu au fost înţelese corect, precum protestele în care se strigă împotriva amnistiei, lucru care nu a fost propus de Guvern. „Eu i-am cerut ministrului Justiţiei (soluţii – n.r.), având în vedere o propunere pe care a făcut-o ministerul Justiţiei în urmă cu 10 zile, care e în dezbatere publică, care poate fi îmbunătăţită. Modalitatea în care vor fi adoptate, că vor fi prin OUG, că vor fi trimise la Parlament ca proiecte de legi, că va fi asumarea răspunderii, toate aceste modalităţi sunt legale”, a spus Grindeanu.
El a invocat şi recomandările CEDO pentru România, subliniind că nu doar graţierea poate rezolva problema, ci este nevoie ca ea să fie însoţită şi de alte măsuri, lucru pe care Guvernul îl are în vedere. Întrebat despre declaraţiile lui Klaus Iohannis, care a admis, la Strasbourg, că graţierea e o parte a soluţiei, premierul a spus că „probabil că vizita la CEDO l-a făcut să privească lucrurile altcumva decât politic”. Grindeanu a reiterat că aşteaptă soluţii de la Ministerul Justiţiei, alături de măsuri alternative, pentru că în acest moment nu ştie foarte clar ce intenţii are Florin Iordache. „Toate aceste măsuri, ca şi întreg, ar rezolva problema pe care o avem la CEDO, dar şi graţierea face parte din măsurile pe care trebuie să le luăm. Ca să fiu cât se poate de clar, aştept de la Ministerul Justiţiei, ca premier, pentru că până în acest moment nu îmi este foarte clar ce vor propune, dar este dreptul Ministerului Justiţiei – e foarte multă democraţie – să vină cu cea mai bună soluţie”, a spus el.
Întrebat despre criticile – venite inclusiv din partea preşedintelui Iohannis – privind absenţa din programul de guvernare al PSD a problemei graţierii, Grindeanu a spus că acest lucru este prevăzut în programul Executivului. „Există în programul de guvernare: am spus în Parlament că îmi doresc să trăiesc într-o ţară normală, unde să existe un sistem judiciar normal, unde să se aplice legea, iar cetăţeanul când merge în faţa judecătorului să ştie că merge nu doar, aşa, într-o poziţie de inferioritate cu cel care îl acuză, ci într-o balanţă puternică”, a spus Grindeanu. El a mai spus că problema graţierii se mai află şi la un alt capitol al programului de guvernare, fiind completat de moderatorul emisiunii că se referă la „respectul faţă de cetăţean”, moment în care Sorin Grindeanu a confirmat. Sorin Grindeanu a precizat că va efectua o vizită oficială la Strasbourg în perioada următoare, la sediul Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a discuta cu oficialii instituţiei pe tema problemelor din închisori.
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat, la Strasbourg, că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condiţiile de detenţie, şi recomandă măsuri legislative, precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deţinuţi, iar altora li s-a comutat sentinţa în arest la domiciliu, cu brăţări de supraveghere.
Curent electric oprit în două localități
Pentru efectuarea unor lucrări programate, se va întrerupe furnizarea energiei electrice, după cum urmează:
MARTI, 31 IANUARIE 2017
•între orele 9-14 în localitatea: SEICA MARE strada Principala si AGARBICIU strada Principala.
În cazul apariţiei unor situaţii neprevăzute, lucrările pot fi reprogramate. Informaţii actualizate despre întreruperile programate sunt disponibile şi pe pagina de web a societăţii: www.electricats.ro rubrica „Întreruperi programate – Sucursala Sibiu” sau la „Call Center”, telefon 0800-801-929.
Viteză uriașă în oraș: 153 de kilometri/oră
Viteză record în municipiul Mediaș. În cursul zilei de sâmbătă, un șofer a fost prins la volanul unui autoturism pe Șoseaua Sibiului având o viteză de 153 de kilometri/oră. Șoferul, domiciliat în Motiș, a rămas pieton pentru următoarele luni și s-a ales cu o amendă de 1.125 de lei.
În 2016, polițiștii rutieri din Mediaș au mai descoperit doi șoferi circulând cu viteze extrem de mari. În luna iunie, un șofer din Mediaș a stabilit un record de viteză pe raza localității Tîrnava. El a fost surprins de aparatul radar al Poliției Rutiere circulând în interiorul localității Tîrnava cu 119 kilometri/oră. Șoferul a rămas fără permisul de conducere pentru 3 luni, el fiind nevoit să achite și o amendă de 1.125 de lei. Localitatea Tîrnava pare să fie un adevărat “magnet” pentru șoferii obișnuiți cu viteza. La finele lunii aprilie a anului trecut, o șoferiță a stabilit un adevărat record de viteză pe șoselele din județul Sibiu. Conducătoarea auto în vârstă de 33 de ani a fost surprinsă de aparatul radar circulând cu 135 de kilometri/oră în interiorul localității Tîrnava, pe Drumul Național 14. Polițiștii rutieri din Mediaș, aflați într-o acțiune pe linia combaterii excesului de viteză pe Drumul Național 14, au descoperit-o pe respectiva șoferiță, care s-a ales cu o sancțiune de 945 de lei. De asemenea, conducătoarea auto a rămas și fără permisul de conducere tot pentru 3 luni.
S-a urcat rupt de beat la volan. Ce a urmat
Un șofer beat pulbere a fost foarte aproape de a produce o adevărată tragedie rutieră. S-a întâmplat duminică pe strada Aurel Vlaicu din municipiul Mediaș. Șoferul s-a urcat la volanul unei autoutilitare și a vrut să plece, însă nu i-a acordat prioritate unui alt autoturism care circula regulamentar din același sens. Din fericire, în urma impactului nicio persoană nu a fost rănită, doar cele două autovehicule fiind avariate. Sosiți la fața locului, polițiștii rutieri l-au testat cu aparatul alcooltest pe șoferul vinovat, iar rezultatul indicat a fost de 1,11 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat. Șoferul s-a ales cu dosar penal pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice sub influența alcoolului.
GALERIE FOTO: Protestul sibienilor in imagini
Peste 7.000 de sibieni au iesit in strada, duminica, strigandu-si nemultumirea.
Fotograful nostru, Ovidiu Matiu, a fost alaturi de ei.
Baschetbalistele de la CSŞ, a doua victorie de la turneul semifinal
Jucătoarele pregătite de Lucian Negru au un început de turneu semifinal pe ţară foarte bun. Fetele de la CSŞ au câştigat primele două partide din competiţie şi vizează turneul final pe ţară la categoria sub 16 ani. Ultimul succes a fost chiar astăzi, pe teren propriu. Ele s-au impus în faţa echipei CSM Miercurea Ciuc, scor 73-42 (23-12, 19-8, 16-13 şi 15-9). Rezultatul disputei din Sala Mică de lângă Teatrul Radu Stanca nu a fost pus niciodată pus la îndoială, gazdele au controlat duelul de la start până la sfârşit. Mai mult, tehnicianul sibian a jucat şi cu rezervele în repriza secundă. „Începutul este conform cu ceea ce mă aşteptam. Nu avem nici o înfrângere în tot anul acesta! Plecăm cu gândul să câştigăm în fiecare meci!”, a declarat antrenorul Lucian Negru. În prima etapă, CSŞ Sibiu a învins în deplasare pe Ademar Costineşti-Bucureşti, scor 65-43. În runda următoare, baschetbalistele vor juca pe terenul formaţiei CSŞ Alexandria (5 februarie).
