Sute de medici din România și din străinătate și-au dat întâlnire la Sibiu, pentru a discuta despre utilizarea antibioticelor în tratarea infecțiilor. Conferinţa Sud Est Europeană de Chimioterapie şi Infecţii a avut loc în perioada 13-15 octombrie 2016, iar temele prezentate au analizat, atât efectele benefice ale antibioticelor, cât și consecințele consumului excesiv sau haotic al acestora. Dr. Camelia Grigore, co-preşedinte al acestei manifestări internaţionale, vorbește despre importanța acestui eveniment și prezintă concluziile desprinse în urma dezbaterilor.
Cum a ajuns Sibiul gazda acestei conferințe de talie europeană?
Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor, avându-l ca preşedinte pe prof. univ. Mihai Nechifor de la Iaşi este membră a Federaţiei Internaţionale de Studiu al Chimioterapicelor şi a dorit ca România să fie gazdă, în 2016, a acestei prestigioase manifestări ştiintifice medicale, care se desfaşoară în fiecare an într-una dintre ţările din Sud Estul Europei (în 2014 Conferinţa a avut loc în Slovenia, la Bled, iar în 2015 în Grecia, la Thessalonic). Eu am susţinut candidatura oraşului Sibiu, oraşul în care îmi desfaşor activitatea medicală ca medic primar de Medicină de Laborator, deoarece Sibiul întruneşte condiţiile de desfăşurare a unei manifestări internaţionale: infrastructură pentru sălile de conferinţă, acces facil din ţară, precum şi din străinătate prin legăturile aeriene zilnice cu multe oraşe europene, relaţiile de cooperare ale Universității „Lucian Blaga” cu alte Universități Naţionale şi Internaţionale, iar candidatura a fost acceptată de către Societatea Internaţională, în octombrie 2015. De atunci, ne-am unit cu toţii eforturile, Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu și Primăria Sibiu, pentru ca desfăşurarea manifestării să fie una încununată de succes.
Cui s-a adresat conferința?
Conferinţa avea ca subiect Antibioterapia, deci s-a adresat tuturor specialităţilor medicale, deoarece cu toţii folosim antibioticele în practica zilnică, pentru infecţii uşoare în ambulator sau pentru cazurile grave internate în spital. Au participat peste 200 de medici atât din ţară cât şi din 20 de alte țări, menţionând aici Franţa, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Turcia, Belgia, Norvegia, Republica Moldova, Egipt, Portugalia. Alături de specialiştii din diferite domenii au participat şi medici rezidenţi şi studenţi, conferinţa având şi 2 secţiuni de cursuri preCongres pentru aceștia, susţinute de profesori universitari din: București, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Iaşi, Sibiu și Galaţi.
Care sunt principalele concluzii desprinse în urma reuniunii medicale?
Descoperirea, în anii 1950, a antibioticelor a reprezentat un mare succes în tratamentul infecţiilor, însă folosirea lor intempestivă şi, uneori, improprie, a dus la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice a germenilor microbieni. Ne confruntăm în ultimii ani cu infecţii care au ca şi cauză germeni multirezistenţi la antibioticele folosite în prezent, această tendinţă manifestîndu-se în toate țările, motiv pentru care s-au elaborat ghiduri de bună practică în tratamentul antibiotic care consiliază adecvarea tratamentului antibiotic: persoanei potrivite, în doza potrivită, la timpul potrivit, folosind calea de administrare potrivită, pe o perioadă adecvată.
De exemplu, un tratament pentru o infecţie urinară trebuie făcut doar după o antibiogramă care să ne spună la ce sunt sensibili germenii microbieni implicați şi pe o perioadă de cel puţin 7 -10 zile. Faptul că multa lume foloseşte antibioticele inadecvat, doar 1-2 zile, cât starea este mai gravă, duce la creşterea rezistenţei microbilor la antibioticul utilizat.
Deşi se ştie că 80% dintre infecţiile respiratorii sunt de origine virală, bolnavii folosesc antibiotice la orice semn de inflamaţie: dureri în gât, febră, deşi antibioticele nu acţionează împotriva virusurilor.
De asemenea, se folosesc frecvent antibiotice în infecţiile digestive, diareile acute, în care importantă este tratarea deshidratării, antibioticele nefiind indicate decât la bolnavii foarte gravi.
Toate țările s-au coalizat şi trimit date unui Centru European de Supraveghere a Rezistentei la Antibiotice, pentru a se putea urmări tendinţa rezistenței şi a se lua măsuri comune. În ultimii ani medicina a devenit un loc al cooperarii şi al lucrului în echipă, clinicienii cooperând cu epidemiologii şi cu laboratorul pentru a supraveghea eficienţa antibioticelor, ştiind că nu avem alte medicamente pentru tratarea infecţiilor. S-a constatat astfel că antibiotice mai vechi au devenit din nou utile deoarece nu au fost folosite aşa de mult în ultima perioadă, microbii dezvoltând rezistenţă la ultimele generaţii de antibiotice prin utilizarea lor intempestivă.
Ce trebuie să ştie populaţia despre tratamentul cu antibiotice?
Tratamentul cu antibiotice aduce numeroase beneficii, deoarece infecțiile bacteriene au potențial letal (să ne gândim la meningitele bacteriene, unde, dacă nu se intervine urgent cu antibioticul potrivit, în doza potrivită, pe calea de administrare potrivită, boala poate duce la deces). De aceea, trebuie să utilizăm cu încredere antibioticele, ori de câte ori ele aduc beneficii. Evident, sunt și dezavantaje, cum este selectarea de microorganisme care dezvoltă rezistența la antibiotice, dar acestea trebuie asumate.
Antibioticele trebuie folosite cu mare grijă, doar în situaţii speciale, la indicaţia medicului, după efectuarea unei antibiograme.
Sunt numeroase studii în care se cercetează importanţa florei intestinale în asigurarea stării de sănătate a individului. Orice tratament antibiotic duce la modificarea florei intestinale pe o perioada cuprinsă între 2 luni și 2 ani, în funcţie de medicament şi doză. Deci, e nevoie de o lungă perioadă pentru ca, după un tratament cu antibiotice, organismul să revină la starea de sănătate anterioară bolii.
Ce sunt probioticele și în ce cazuri se recomandă administrarea acestora în timpul tratamentelor cu antibiotice?
Tratamentul cu antibiotice distruge flora intestinală, de aceea este recomandată administrarea unor preparate care să aducă aport de floră microbiană. Preparatele acestea se numesc Probiotice Așa cum le spune numele, ele sunt microorganisme (Lactobacillus Bifidobacterium) care, ingerate, aduc beneficii omului. Există în comerț numeroase preparate Probiotice care ajută ca o refacere a florei intestinale după tratamentul cu antibiotice. Dar există și produse naturale cu rol de probiotice: kefirul sau iaurtul natural (făcut în casă, nu cel pasteurizat, de la magazine, deoarece la acesta pasteurizarea se face la temperaturi înalte, proces care ucide, practice, toate bacteriile), pâinea cu maia, varza murată sau alte tipuri de legume fermentate. Probioticele trebuie administrate la 2 ore după adminstrarea antibioticului, pe toată perioada tratamentului antibiotic.
Ultimele studii au indicat efecte foarte grave asupra florei bebelușilor cărora li se administrează antibiotice. În ce mod sunt afectați?
S-a dovedit că administrarea antibioticului la copii, în primul an de viaţă, duce la creşterea incidenței obezităţii, a diabetului, a bolilor autoimune. Copiii care fac multe tratamente antibiotice în primul an de viață vor fi afectați pe termen lung, deoarece tratamentul cu antibiotice produce o distrugere a florei intestinale care se va reface după o lungă perioadă de timp. Studiile recente arată ca microbiota sau flora intestinală este direct implicată în imunitate, deci copiii vor fi mai „sensibili” la boală în următorii ani. Copiii fac multe infecții respiratorii și digestive deoarece, mai ales în primul an de viață, sistemul lor imunitar nu este maturizat. Recomandăm părinților să nu îi expună pe copii în aglomerații, deoarece acolo pot veni foarte ușor în contact cu microorganisme, virusuri și bacterii care să le producă îmbolnăviri.Așadar, antibioticele trebuie utilizate doar atunci când este nevoie. Atrag atenția din nou asupra infecțiilor respiratorii care sunt în mare proporție virale, a infecțiilor digestive, unde trebuie să ne axăm în tratament în principal pe efectele deshidratării, tratamentul etiologic fiind pe planul doi.
Sper ca toate aceste concluzii să ducă la o mai prudentă folosire a antibioticelor, studiile dovedind o rezistenţă mai mare la antibiotice a germenilor microbieni în ţările în care aceste medicamente pot fi cumpărate fără reţetă.
Închei cu motto-ul Conferinței „Tratamentul antibiotic trebuie administrat persoanei potrivite, în doza potrivită, pe perioada potrivită, pe calea de administrare potrivită, folosind antibioticul adecvat”.
