Volumul vânzărilor de produse alimentare, nealimentare, băuturi şi tutun au scăzut în august, în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, atât faţă de iulie, cât şi comparativ cu aceeaşi lună din 2010, în timp ce comerţul cu carburanţi a crescut uşor, potrivit INS.
Comparativ cu iulie, vânzările de produse nealimentare, în serie ajustată, au scăzut cu 2,5%, iar cele de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 3,3%, în timp ce comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate a crescut cu 0,6%. Astfel, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a scăzut pe ansamblu cu 3%.
Raportate la aceeaşi lună a anului trecut, comerţul cu alimente, băuturi şi tutun s-a redus cu 10,5% şi cel de produse nealimentare cu 2,1%. în schimb, vânzările de carburanţi au crescut cu 0,4%. Astfel, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,9%.
Ca serie brută, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut în august cu 4,4% comparativ de iulie, dar a scăzut cu 3,9% faţă de aceeaşi lună din 2010.
în primele opt luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul s-a diminuat atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7% şi respectiv cu 5,3%.
Scăderile au fost cauzate de reducerea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-8,7% ca serie brută, 9% ca serie ajustată), a celor de produse nealimentare (-2,6% ca serie brută, -2,5% ca serie ajustată) şi a comerţului de carburanţi (-2,3% ca serie brută, -3,4% ca serie ajustată).

Sursa: MEDIAFAX

Mercurul din termometre a coborât, marţi dimineaţă, până la minus 4 grade Celsius la Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, fiind cea mai scăzută temperatură din ţară în actualul sezon, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Meteorologul de serviciu de la Staţia Miercurea Ciuc, Tanko Karoly, a declarat corespondentului MEDIAFAX că cel mai frig a fost la Miercurea Ciuc, unde s-a înregistrat minima naţională de minus 4 grade Celsius.
„Toată noaptea a fost minus un grad, iar de dimineaţa, la răsăritul soarelui, temperatura a scăzut până la minus 4 grade Celsius”, a spus Tanko Karoly.
Temperaturile au coborât sub limita îngheţului şi în alte localităţi harghitene, meteorologii consemnând minime de minus 3 grade Celsius la Joseni şi minus 2 grade Celsius la Topliţa.
La Staţia Meteo Bucin termometrele au indicat temperaturi pozitive, cea mai scăzută valoare măsurată în cursul nopţii de luni spre marţi şi marţi dimineaţă fiind de 5 grade Celsius.
Minima absolută a lunii octombrie, de minus 13,5 grade Celsius, s-a înregistrat în anul 1988 la Miercurea Ciuc.

Codul Fiscal din România este considerat instabil de către cele mai multe companii care activează în regiune şi nu permite construirea de strategii de business coerente pe termen lung, potrivit unui studiu realizat în Bulgaria, Cehia, România şi Slovacia de compania de consultanţă financiară Accace.

„Codul Fiscal din România este considerat instabil de către cele mai multe companii care activează în regiune (80%), la distanţă de sistemul fiscal din Cehia, caracterizat ca fiind instabil de către 60% dintre companii, şi la polul opus faţă de sistemele din Bulgaria, cel mai stabil din regiune (100%) şi Slovacia (60%)”, se arată într-un comunicat al Accace.

Studiul „Percepţia companiilor asupra legislaţiei fiscale” a fost efectuat în Bulgaria, Cehia, România şi Slovacia în perioada august-septembrie 2011 în rândul companiilor medii şi mari care îşi desfăşoară activitatea în regiune.

„Românii şi bulgarii sunt cei mai fermi, însă din perspective opuse: majoritatea covârşitoare (92%) a companiilor care îşi derulează activitatea şi în România consideră că sistemul fiscal actual nu le permite construirea de strategii de business coerente pe termen lung, în timp ce bulgarii consideră că au toate condiţiile pentru a realiza acest lucru. Companiile prezente în Slovacia de asemenea înclină spre un răspuns pozitiv, 67% având încredere că sistemul fiscal local le permite planificarea pe termen lung şi o dezvoltare susţinută a afacerilor, aceeaşi opinie fiind dominantă şi în rândul companiilor din Cehia (63%)”, se precizează în comunicat.

Nivelul taxelor către stat este considerat acceptabil în Bulgaria de către toţi participanţii la studiu, în Cehia şi Slovacia de către 50% dintre companiile prezente în cele două ţări, în timp ce în România doar 25% dintre companii sunt mulţumite cu acest nivel.

Contribuţiile sociale sunt văzute ca principala problemă cu care se confruntă companiile în urma modificărilor aduse Codului fiscal, toţi participanţii la studiu indicând ca motiv de îngrijorare ambiguităţile privind modalitatea de stabilire a nivelului respectivelor contribuţii.

Deşi studiul relevă că sistemul fiscal local şi modificările legislative dese reprezintă o problemă pentru companiile care activează şi în România, reprezentanţii acestora sunt cel mai puţin la curent cu prevederile Codului Fiscal (75% nu cunosc prevederile sau modificările aduse). Situaţia este echilibrată în Bulgaria şi Cehia, în timp ce în Slovacia 57% dintre companii au cunoştinţe superficiale privind modificările aduse sistemului fiscal.

„în România, schimbările frecvente ale legislaţiei privind contabilitatea şi taxele reprezintă o problemă reală şi identificată de companii şi, din păcate, acestea descurajează strategiile pe termen lung. Soluţii de depăşire a acestor obstacole există însă, una dintre ele fiind plafonarea, simplificarea şi consolidarea contribuţiilor sociale (plafonarea bazei impozabile ar duce la un nivel mai redus al taxelor şi implicit la creşterea gradului de conformare voluntară şi ulterior colectare). De asemenea, extinderea reglementărilor fiscale privind grupul de TVA la toate categoriile de contribuabili poate constitui o altă măsură care să încurajeze investitorii”, a declarat Mihaela Virlan, managing director Accace România şi Bulgaria.

Sursă: Mediafax.

Cercetătorii Saul Perlmutter (SUA), Brian P. Schmidt (SUA/ Australia) şi Adam G. Riess (SUA) au fost recompensaţi, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică pe 2011, informează nobelprize.org.

Cei trei savanţi au fost recompensaţi pentru descoperirea faptului că Universul se află într-o expansiune accelerată, se afirmă în comunicatul emis de comitetul Nobel.

„Ei au studiat mai multe zeci de explozii ale unor stele, denumite supernove, şi au descoperit că Universul se află în expansiune, cu o viteză de accelerare permanentă”, precizează acelaşi comunicat.

în 2010, premiul Nobel pentru fizică a revenit cercetătorilor Andre Geim şi Konstantin Novoselov, ambii de la Universitatea Manchester (Marea Britanie), pentru cercetările lor din domeniul structurii atomilor de carbon şi pentru lucrările lor revoluţionare asupra grafenului.

Sezonul premiilor Nobel pe 2011 a debutat luni, când cercetătorii Bruce Beutler (SUA), Jules Hoffmann (Luxemburg) şi Ralph Steinman (Canada) au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pentru cercetările lor din domeniul sistemului imunitar.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,08 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Sursa;: Mediafax.

Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi Reţeaua Naţională a Muzeelor din România organizează, cea de-a doua ediţie a sesiunii de comunicări „Marketingul şi educaţia în muzee”, în perioada 6 şi 7 octombrie, la Sibiu. Programul manifestării include, pe lângă prezentarea lucrărilor de specialitate şi dezbaterile pe marginea acestora, un workshop cu tema „Interactivitatea – stimulent, unealtă sau temă pentru programele educaţionale” – coordonat de Irina Hasnaş Hubbard şi o masă rotundă cu tema „Strategii comune de promovare a muzeelor din România”, coordonată de Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România. Toate lucrările urmează să fie publicate într-un volum colectiv la editura „ASTRA Museum”. La ediţia din acest an participă peste patruzeci de persoane, reprezentând douăzeci de muzee din toată ţara, precum şi mai multe instituţii care derulează programe educaţionale sau de formare profesională în strânsă colaborare cu specialiştii din muzee. (I.M.)

Librăria Humanitas „Constantin Noica” organizează o nouă ediţie a întâlnirilor Rhythm & Books – Despre muzică faină cu Adrian Prohaska, vineri, 7 octombrie, de la ora 18:00.

Prima ediţie a acestui nou sezon muzical va fi dedicată trupei Fleetwood Mac. „Despre muzică faină…” este un curs informal de istorie a rockului, o plimbare subiectivă prin albumele unor trupe legendare, o audiţie, un prilej de a descoperi ideile şi trupele care animau SUA şi Marea Britanie în anii `60,`70 şi ’80, toate acestea moderate de Adrian Prohaska, actor la Teatrul Gong. La întâlnirile trecute, în prezenţa unui public numeros, s-a vorbit despre Led Zeppelin, Rolling Stones, The Who, John Lennon, Woodstock – Flower Power şi Pink Floyd . (I.M.)

Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor, a declarat marţi că, din punct de vedere tehnic, România este pregătită să facă rapid tranziţia la televiziunea digitală terestră, iar acest proces ar urma să se producă în câteva luni, în funcţie de mai multe acte normative noi care sunt în curs de avizare.
Valerian Vreme a fost prezent la International Digital Forum 2011, un eveniment dedicat industriei televiziunii digitale, care se desfăşoară marţi şi miercuri la Bucureşti.
în acest context, Valerian Vreme a spus că, din punct de vedere tehnic, România este pregătită să facă trecerea la televiziunea digitală terestră, însă aceasta depinde de aprobarea unor acte normative pe care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale le-a elaborat şi care, în prezent, sunt în curs de avizare la diverse ministere.
„România este pregătită să facă o tranziţie rapidă, dar trebuie să aşteptăm cadrul legal. A mai fost o strategie care a fost modificată, am purtat discuţii/ negocieri la fiecare instituţie implicată (în procesul de tranziţie la tehnologia digitală, n.r.). Din punct de vedere al calendarului, în funcţie de avizele pe care le luăm de la celelalte ministere, suntem pregătiţi ca, în câteva luni, să facem această tranziţie”, a spus Valerian Vreme.
Vreme nu a precizat care sunt actele normative aflate în curs de avizare.
Totuşi, declaraţiile lui Valerian Vreme vin după ce, în luna mai a acestui an, Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, a declarat că tranziţia la televiziunea digitală terestră durează mai mult decât şi-ar fi dorit autoritatea, precizând însă că, la momentul respectiv, erau pe circuitul de avizare două proiecte de acte normative prin care ar putea fi demarat procesul.
Astfel, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Comunicaţiilor, făcut public pe 6 martie, Guvernul vrea să acorde şase licenţe de televiziune digitală terestră, din care una va trebui să asigure o acoperire de 60% din populaţie şi 50% din teritoriu, până la 31 martie 2012.
Potrivit respectivului proiect de act normativ, un multiplex va fi acordat înainte de 1 ianuarie 2013, următoarele trei, după 1 ianuarie 2013, iar ultimul, după 17 iunie 2015, odată cu încetarea completă a emisiilor de televiziune analogice, se precizează în proiectul de act normativ. Celelalte cinci licenţe vor fi acordate prin selecţie competitivă organizată de ANCOM, cu posibilitatea de furnizare a serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune, se mai spunea în proiectul respectiv de HG.
Pe de altă parte, SRTv ar urma să primească una din cele şase licenţe care vor fi acordate pentru tranziţia la televiziunea digitală terestră, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă care modifică Legea audiovizualului, avizat favorabil, în 10 martie, de CNA.
în august 2010, prin HG 833/2010, Executivul a decis să amâne cu trei ani, până la 1 ianuarie 2015, data încetării transmisiei analogice de televiziune, decizia fiind justificată prin scutirea cetăţenilor de a-şi achiziţiona noi echipamente în perioadă de criză şi asigurarea unui termen rezonabil de adaptare pentru operatori.
Această hotărâre a fost luată de Guvern, deşi România se angajase în faţa Uniunii Europene să finalizeze procesul de tranziţie la televiziunea digitală terestră până la 1 ianuarie 2012.
Adoptarea HG 833/2010 a făcut ANCOM să anuleze licitaţia pe care o demarase pentru a acorda primele două licenţe de TV digitală (multiplexuri).
Totodată, ANCOM a restituit celor şapte companii interesate de operarea primelor două licenţe de televiziune digitală sumele pentru caietele de sarcini, achitate în cadrul licitaţiei.
Caietele de sarcini pentru cele două licenţe de TV digitală fuseseră achiziţionate de RCS&RDS, Romtelecom, TDF SAS, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Media Sat, Österreichische Rundfunksender GmbH&Co KG şi General Satellite Sofia.
ANCOM este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii şi încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură.
International Digital Forum 2011 se desfăşoară marţi şi miercuri, la Bucureşti, la eveniment fiind aşteptaţi premierul Emil Boc şi reprezentanţi ai companiilor de telecomunicaţii şi ai televiziunilor. Ajuns la a doua ediţie, International Digital Forum reuneşte oficiali europeni şi români, autorităţi de reglementare, televiziuni şi producători de echipamente, retaileri, precum şi reprezentanţi ai consumatorilor, pentru o incursiune în industria televiziunii digitale, cu o atenţie deosebită asupra viitorului multiplatformă al acestei tehnologii.
International Digital Forum 2011 este organizat de Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale (ACD), în cooperare cu Grayling, companie de consultanţă în comunicare la nivel global. Fondată în anul 2009, Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale este principalul for independent consacrat promovării tehnologiilor digitale în România şi în special a tranziţiei la serviciile de televiziune digitală terestră.

Sursa: MEDIAFAX

Reducerea constribuţiilor sociale sau a impozitelor par soluţii simple, la îndemâna Guvernului, dar după şase luni ar putea eşua şi ar limita capacitatea statului de a finaliza proiectele de investiţii începute, ceea ce însemnă resurse blocate, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţiile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute, dar la a doua rundă de judecăţi constaţi că astea pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu le poţi finanţa. Reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice. Orice investiţie neterminată este o resursă imobilizată. O ţară se dezvoltă sau îşi creşte nivelul de trai pe măsură ce-şi mobilizează resursele, nu le imobilizează. Prioritizarea investiţiilor este esenţială, dar să vedem ce înseamnă când ai 40.000 de proiecte nefinalizate”, a spus Isărescu, la Romania Financial Forum 2011, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat în luna august că Guvernul a decis să amâne reducerea contribuţiilor sociale pentru angajatori până la „momentul optim”, deoarece în situaţia economică actuală nu îşi permite să adope o asemenea măsură.
în proiectul de strategie fiscal-bugetară, elaborat în luna aprilie, se spunea că nivelul CAS va fi redus în partea a doua a acestui an cu două puncte, menţionându-se că relaxarea fiscală va contribui la reducerea evaziunii pe piaţa muncii şi la creşterea conformării voluntare.
Ialomiţianu afirma în luna aprilie că instituţia pe care o conduce analizează foarte serios reducerea contribuţiilor sociale pentru angajator, dar că măsura va fi decisă împreună cu FMI şi Comisia Europeană.
Guvernul a aprobat în luna august strategia fiscal-bugetară, fără să includă însă în document şi scăderea contribuţiilor sociale.
Reprezentanţii FMI au afirmat că reducerea contribuţiilor sociale pentru angajatori poate fi operată doar dacă există garanţii că vor fi respectate ţintele fiscale din 2011 şi 2012, an în care deficitul bugetar trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Scrisoarea suplimentară de intenţie convenită de Guvern cu FMI relevă că cele două părţi au stabilit să ia în considerare reducerea impozitării forţei de muncă în acest an, dacă economia îşi va reveni şi va crea suficient „spaţiu fiscal”.

Sursa: MEDIAFAX

Cântăreaţa americană Pink a primit primul ei rol major din carieră, în lungmetrajul despre dependenţii de sex „Thanks For Sharing”, în care va juca alături de Gwyneth Paltrow şi Mark Ruffalo, informează contactmusic.com.
Pink, care a devenit mamă pentru prima dată la începutul lunii iunie, va interpreta în acest film rolul personajului Dede, iar cântăreaţa va apărea pe genericul de final cu numele ei real, Alecia Moore.
Filmul „Thanks For Sharing”, în care mai apar Tim Robbins, Patrick Fugit şi Joely Richardson, este o comedie cu accente dramatice, despre un grup de persoane care se împrietenesc, unite de hotărârea lor de a învinge dependenţa de sex.
Acest lungmetraj îi aduce din nou împreună pe Mark Ruffalo şi scenaristul Stuart Blumberg, care au colaborat recent la comedia „Copiii sunt bine-mersi/ The Kids Are All Right”, nominalizată la patru premii Oscar în 2011.
Pink a jucat în câteva lungmetraje cu succes de casă, precum „Beverly Hills Chihuahua”, „Get Him to the Greek” şi „Happy Feet 2”, în care a avut câteva apariţii episodice sau a interpretat propriul ei personaj.

Sursa: MEDIAFAX

România a contractat deja în mare parte fondurile structurale de la Uniunea Europeană pentru următorii patru ani, astfel că problema nu este identificarea de noi proiecte, ci implementarea celor existente, afirmă Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.
Referindu-se la investiţii, secretarul de stat a arătat că alocarea acestora de la buget a crescut constant, de la 33 miliarde de lei anul trecut, la 36 miliarde lei în acest an. Pentru 2012 sunt prevăzute sume de 40 miliarde de lei.
„Banii trebuie să vină în România, proiectele sunt contractate, trebuie doar să le implementăm”, a spus Drăgoi, eveniment organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR.
El a amintit că România are fonduri structurale disponibile de 38 miliarde de euro de la Uniunea Europeană.

Un bărbat din localitatea Dârlos, judeţul Sibiu, a fost reţinut, în noaptea de luni spre marţi, după ce a tras cu un pistol cu bile de cauciuc într-un bar din localitate, fără a răni pe cineva, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Inspectoratul de Poliţie Sibiu, în noaptea de luni spre marţi Poliţia municipiului Mediaş a fost sesizată că în barul din centrul localităţii Dârlos a avut loc o altercaţie.
Din primele cercetări a reieşit că între un bărbat de 34 de ani şi alţi doi bărbaţi a izbucnit un conflict spontan, iar primul a tras cu un pistol cu bile, fără a răni pe cineva.
Potrivit sursei citate, cercetările în acest caz continuă pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs altercaţia, agresorul fiind cercetat pentru ultraj contra bunelor moravuri şi port ilegal de armă neletală, dar şi pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.
Bărbatul a fost reţinut şi urmează să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.

Sursa: MEDIAFAX

Consiliul Concurenţei a transmis CE un document în care anunţă că ancheta iniţiată pe piaţa carburanţilor este aproape finalizată şi că există suspiciuni legate inclusiv de posibilitatea ca distribuitorii să fi încheiat anumite înţelegeri pentru stabilirea preţului de vânzare a benzinei fără plumb.
„Consiliul a transmis Comisiei Europene un document care relevă că există suspiciuni legate de înţelegeri pe piaţa de carburanţi pentru stabilirea preţului de vânzare a benzinei fără plumb. Documentul prezintă primele concluzii ale investigaţiei iniţiate de Consiliul Concurenţei, în care problemele legate de stabilirea preţului reprezintă doar o componentă a verificării”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.
Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a precizat doar că documentul a fost înaintat Executivului de la Bruxelles în urmă cu aproximativ două săptămâni şi că aşteaptă un punct de vedere din partea oficialilor europeni în cursul lunii octombrie.
Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL.
Investigaţia pe piaţa comercializării carburanţilor a început în 2005, dar a fost reluată în 2009, când a fost schimbată echipa care lucra la acest caz.
în luna ianuarie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a întocmit un raport privind producătorii şi distribuitorii de carburanţi, în care se spune că preţul la pompă a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fără a fi determinat de evoluţia cotaţiilor de bursă la ţiţei, cursul valutar şi taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, câştigurile nefiind reflectate corespunzător.
Premierul Emil Boc a declarat atunci că majorarea preţului carburanţilor nu poate fi justificată cu povara fiscală impusă de stat prin taxele percepute companiilor petroliere şi a cerut ANAF să iniţieze inspecţia fiscală generală în cazul companiilor petroliere, precum şi Consiliului Concurenţei să efectueze verificări suplimentare pentru identificarea eventualelor cazuri de monopol.
Pe de altă parte, premierul a solicitat Consiliului Concurenţei să analizeze, împreună cu Departamentul pentru Afaceri Europene, dacă preţurile la carburanţi pot fi îngheţate în România în baza unei legi care prevede o astfel de măsură în cazuri excepţionale, dar care este adoptată înaintea aderării la UE.
Ulterior, directorul general executiv al OMV Petrom (SNP), Mariana Gheorghe, a declarat că legislaţia românească permite îngheţarea preţurilor, deşi nu există niciun precedent de acest gen într-o piaţă liberă, iar o astfel de măsură are caracter temporar şi consecinţe ulterioare.
La rândul său, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că îngheţarea preţurilor la carburanţi nu este o măsură benefică, întrucât după expirarea perioadei de restricţionare efectele sunt mult mai ample, că o astfel de măsură ar duce la creşterea traficului de frontieră.
Guvernatorul BNR afirma că, dacă va exista o decizie la nivelul Uniunii Europene, România o va adopta, „cu reţinerile de rigoare”.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, combustibilii s-au scumpit anul trecut cu peste 15%, după ce în 2009 preţurile au fost majorate cu 13%. De la începutul acestui an companiile petroliere au scumpit carburanţii de mai multe ori, unele sortimente depăşind pragul de şase lei/litru.

Sursa: MEDIAFAX