Consilierul local PDL, Ovidiu Luca, s-a prezentat la concursul organizat de Ministerul Sănătăţii pentru ocuparea postului de director la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Sibiu. După toate trei probele de concurs, Luca a fost declarat admis, astfel că în cursul acestei săptămâni va semna contractul de management şi va ocupa funcţia de director. Noua sa calitate este incompatibilă cu funcţia de consilier local. ,,Voi renunţa la funcţia de consilier municipal, a declarat Luca în exclusivitate pentru Sibiu 100%.

03,10,2011, ora 8.00

– instituţie care se regăseşte şi în Codul Civil actual, reglementată în noul Codul Civil la articolele 958- 961, cu precizarea că în noua reglementare există multe elemente de noutate;

– este o sancţiune civilă care constă în înlăturarea nedemnului atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară;

Nedemnitatea de drept

Este de drept nedemnă de a moşteni:
– persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
– persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.
Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

Nedemnitatea judiciară 

Poate fi declarată nedemnă de a moşteni:
– persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
– persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
– persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
Orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moştenirii, sub sancţiunea decăderii
Efectele nedemnităţii
– nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
– posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de rea-credinţă.
– actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorilor, încheiate între nedemn şi terţi, sunt valabile.
– se menţin actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între nedemn şi terţii dobânditori de bunăcredinţă, regulile din materia cărţii funciare fiind însă aplicabile.
– venirea la succesiune a reprezentanţilor este posibilă dacă persoana reprezentată este nedemnă, chiar dacă nedemnul se află în viaţă la data deschiderii moştenirii şi chiar dacă renunţă la moştenire
– reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit

înlăturarea efectelor nedemnităţii
– efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de către cel care lasă moştenirea.
– efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, graţiere sau prin prescripţia executării pedepsei penale.

– instituţie care se regăseşte şi în Codul Civil actual, reglementată în noul Codul Civil la articolele 1034-1085;

– este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă;
– conţine dispoziţii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum şi la desemnarea directă sau indirectă a legatarului; poate să conţină dispoziţii referitoare la partaj,
revocarea dispoziţiilor testamentare anterioare, dezmoştenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moştenitorilor legali şi alte dispoziţii care produc efecte după decesul
testatorului.

Condiţii de valabilitate – testamentul, ca act juridic, este valabil dacă testatorul a avut discernământ, iar consimţământul său nu a fost viciat,

! Ca element de noutate în materia viciilor de consimţământ, noul Cod Civil prevede că dolul poate atrage anularea testamentului chiar dacă manoperele dolosive nu au fost săvârşite de beneficiarul
dispoziţiilor testamentare şi nici nu au fost cunoscute de acesta;
Proba testamentului – validitatea formei şi cuprinsul testamentului pot fi dovedite prin orice mijloc de probă, în cazul în care testamentul a dispărut printr-un caz fortuit sau de forţă majoră, ori prin
fapte ale unui terţ, fie după moartea testatorului, fie în timpul vieţii acestuia, dar fără ca el să-i fi cunoscut dispariţia;

Formele testamentului

Testamentul ordinar
– olograf – adică scris datat şi semnat de mâna testatorului
– autentic – adică autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat
Testamentul privilegiat – se întocmeşte în situaţii speciale, obligatoriu în prezenţa a doi martori
– epidemii, catastrofe, războaie ori alte asemenea situaţii excepţionale, situaţii în care testatorul se află la bordul unui vas sau aeronave, este militar sau internat într-o instituţie sanitară în care
notarul public nu are acces
– devine caduc în termen de 15 zile de la data la care dispunătorul ar fi putut să întocmească un testament ordinar.
Testamentul sumelor şi valorilor depozitate – dispoziţiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituţii specializate sunt valabile cu respectarea
condiţiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituţii.

! Prin noul Cod Civil a fost eliminat testamentul mistic sau secret;
– în ceea ce priveşte testamentul olograf, noua reglementare prevede că, înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare;
! Noul Cod civil interzice testamentul reciproc. Testamentul reciproc este testamentul prin care două sau mai multe persoane dispun, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui
terţ. Sancţiunea este nulitatea absolută. 

Dezmoştenirea – poate fi directă sau indirectă

Dezmoştenirea-sancţiune, a cărei valabilitate este recunoscută în doctrina şi jurisprudenţa actuală, dispare din dreptul succesoral, prin aplicarea art. 1009 din Noul Cod Civil, potrivit căruia sunt considerate
nescrise (inexistente) dispoziţiile testamentare prin care se prevede dezmoştenirea ca sancţiune pentru pentru contestarea dispoziţiilor din testament care aduc atingere drepturilor moştenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.

Incapacităţi speciale
– Ca şi în vechiul Cod civil, sunt anulabile liberalităţile făcute medicilor, farmaciştilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului, preoţilor sau a altor persoane care acordau asistenţă religioasă în timpul bolii
care este cauză a decesului.
– în premieră, Noul Cod Civil reglementează unele incapacităţi speciale, aplicabile în materia legatelor, prevăzând că sunt anulabile legatele în favoarea notarului public care a autentificat testamentul,
interpretului şi martorilor ce au luat parte la procedura de autentificare, agenţilor instrumentatori în cadrul testamentelor privilegiate, persoanelor ce au acordat în mod legal asistenţă la redactarea testamentului. 

Substituţia fideicomisară – este dispoziţia prin care o persoană, denumită instituit, este însărcinată să administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalităţii şi să le transmită unui terţ,
denumit substituit, desemnat de dispunător. 

!Noua reglementare îngăduie substituţia fideicomisară în materia legatului, aceasta fiind până acum interzisă.

Revocarea testamentului
– Cu titlu de noutate, se prevede necesitatea ca revocarea expresă a testamentului făcută prin act autentic, cât şi retractarea unei dispoziţii revocatorii să fie înscrisă de către notar în Registrul naţional notarial, ţinut în format electronic.

Legatul – este dispoziţia testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocaţie la întreaga moştenire (legatul universal) sau la o fracţiune a moştenirii (legatul cu titlu universal); orice legat
care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular (priveşte un bun sau mai multe bunuri din moştenire).

Efectele legatului
– legatarul are dreptul la fructele bunurilor moştenirii care i se cuvin din ziua deschiderii moştenirii sau din ziua în care legatul produce efecte în privinţa sa, cu excepţia cazului în care cel care a posedat
bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de bună-credinţă; 
– legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobândeşte proprietatea acestuia de la data deschiderii moştenirii.
– legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creanţe asupra moştenirii.
– dacă legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul său fără a depăşi valoarea bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost
lăsate prin legat sau valoarea lor.
– valoarea bunurilor lăsate prin legat şi a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii moştenirii.
– bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se predă cu accesoriile sale, în starea în care se găseşte la data deschiderii moştenirii.
– legatul cuprinde şi dreptul la acţiunea în despăgubire pentru prejudiciul adus bunului de către un terţ după întocmirea testamentului.
– legatul unui bun care, după întocmirea testamentului, a cunoscut creşteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrări autonome, lucrări adăugate sau achiziţionarea altor bunuri în cadrul unei
universalităţi se prezumă, până la proba contrară, a viza întreg bunul ori universalitatea rezultată.
– dacă legatele cu titlu particular depăşesc activul net al moştenirii, ele vor fi reduse în măsura depăşirii; în ipoteza în care un legat a fost executat fără a se cunoaşte anumite datorii ori sarcini ale
moştenirii, moştenitorul, creditorii sau orice persoană interesată poate solicita restituirea de la legatarul plătit, în măsura în care legatul urmează a fi redus.

Efectele unor tipuri de legate
1. Legatul rentei viagere sau al unei creanţe de întreţinere – când obiectul legatului cuprinde o rentă viageră sau o creanţă de întreţinere, executarea acestuia este dat
orată din ziua deschiderii moştenirii.
2. Legatul alternativ – în cazul în care legatarului cu titlu particular i-a fost lăsat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui ţinut să execute legatul, dacă testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui terţ.
3. Legatul bunului altuia – când bunul individual determinat care a făcut obiectul unui legat cu titlu particular aparţine unei alte persoane decât testatorul şi nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data
deschiderii moştenirii, se produc următoarele efecte:
– dacă, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a ştiut că bunul nu este al său, legatul este anulabil.
– dacă testatorul a ştiut că bunul nu este al său, cel însărcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, să dea fie bunul în natură, fie valoarea acestuia de la data deschiderii moştenirii.
4. Legatul conjunctiv – legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci când testatorul a lăsat, prin acelaşi testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu
particular, fără a preciza partea fiecăruia.
– dacă unul dintre legatari nu vrea sau nu poate să primească legatul, partea lui va profita celorlalţi legatari, prevederile fiind aplicabile şi atunci când obiectul legatului conjunctiv îl constituie un
dezmembrământ al dreptului de proprietate.

Revocarea legatului
Revocarea poate fi voluntară sau judecătorească.
Revocarea judecătorească poate fi cerută în situaţia neîndeplinirii, fără justificare, a sarcinii instituite de testator sau pentru ingratitudine.
Revocarea judecătorească pentru ingratitudine poate fi cerută în următoarele cazuri:
– dacă legatarul a atentat la viaţa testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
– dacă legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.

Caducitatea legatului
Legatul devine caduc (lipsit de efecte) în următoarele situaţii:
– legatarul nu mai este în viaţă la data deschiderii moştenirii;
– legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii moştenirii;
– legatarul este nedemn;
– legatarul renunţă la legat;
– legatarul decedează înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal;
– bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu ţin de voinţa testatorului, în timpul vieţii testatorului sau înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează
legatul.

– Transmisiunea moştenirii este reglementată în noul Codul Civil la articolele 1100-1134;

– cel chemat la moştenire în temeiul legii sau al voinţei defunctului poate accepta moştenirea sau poate renunţa la ea, într-un anumit termen, denumit de legiuitor termen de opţiune succesorală;
– termenul de opţiune succesorală este de un an de la deschiderea moştenirii;
– în anumite situaţii expres reglementate de Cod, termenul de un an curge:
○ de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
○ de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, cu excepţia cazului în care
succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
○ de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
○ de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
– moştenitorii celui care a decedat fără să-şi fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor.

Acceptarea moştenirii
– nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine;
– creditorii succesibilului pot accepta moştenirea, pe cale oblică, în limita îndestulării creanţei lor;
– acceptarea poate fi: ○ expresă, prin înscris autentic sau sub semnătură privată;
○ tacită, când succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea să-l facă decât în calitate de moştenitor (acte de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a
unor bunuri din moştenire);
– acceptarea moştenirii operează sub beneficiu de inventar, ceea ce presupune că nu se va face o confuziune de patrimonii între cel al persoanei decedate şi cel al succesorului său, moştenitorii legali şi
cei testamentari răspunzând pentru datoriile şi sarcinile succesiunii doar cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia;
– succesibilii, creditorii moştenirii şi orice persoană interesată pot solicita notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, întocmindu-se un proces-verbal de
inventariere;
– ca excepţie de la caracterul voluntar al actului de opţiune, succesibilul care, cu rea-credinţă, a ascuns sau a sustras bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donaţie supusă raportului sau reducţiunii este considerat că a acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase la ea.

Renunţarea la moştenire
– renunţarea la moştenire nu se presupune, ci trebuie făcută în formă autentică la orice notar public sau, după caz, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu excepţia cazului în care,
îndeplinind condiţiile prevăzute de lege pentru a putea moşteni, succesibilul nu acceptă moştenirea în termenul de un an, respectiv în termenul mai scurt stabilit de instanţă, deşi cunoştea deschiderea
moştenirii ca urmare a citării sale de către notarul public;
– renunţătorul poate revoca renunţarea în tot cursul termenului de opţiune, cu condiţia ca moştenirea să nu fi fost deja acceptată de alţi succesibili care au vocaţie la partea ce i-ar reveni.

Sezina
– sezina conferă moştenitorilor sezinari – soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi – pe lângă stăpânirea de fapt asupra patrimoniului succesoral şi dreptul de a administra acest patrimoniu şi de a exercita drepturile şi acţiunile defunctului;
– moştenitorii nesezinari dobândesc sezina prin eliberarea certificatului de moştenitor;
– legatarii universali şi legatarii cu titlu universal dobândesc sezina fie de fapt, prin solicitarea adresată celor care au intrat în stăpânirea moştenirii, fie prin eliberarea certificatului de moştenitor.

Petiţia de ereditate 
– petiţia de ereditate reprezintă acţiunea prin care moştenitorul cu vocaţie universală sau cu titlu universal
solicită recunoaşterea calităţii sale de moştenitor şi obligarea la restituirea bunurilor succesorale a
persoanei care, pretinzându-se de asemenea moştenitor, deţine aceste bunuri sau unele dintre ele în
această calitate;
– deţinătorul fără titlu al bunurilor succesorale este obligat la restituire, fiind aplicabile prevederile vizând
restituirea prestaţiilor (articolele 1635 – 1649);
– actele de conservare şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorului, sunt valabile;
– actele de dispoziţie cu tilu oneros încheiate între deţinătorul fără titlu al bunurilor succesorale şi terţii
dobânditori de bună-credinţă se menţin, fiind aplicabile regulile din materia cărţii funciare.
Certificatul de moştenitor
– certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada
dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care
se cuvine fiecăruia;
– certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public şi cuprinde constatări referitoare la
patrimoniul succesoral, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din acest patrimoniu,
precum şi alte menţiuni prevăzute de lege;
– Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere
instanţei judecătoreşti constatarea sau, după caz, declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor,
conform legii.

SC Apă Canal SA a organizat concursul „Apa este viaţa” în Sibiu, Făgăraş, Avrig, Selimbăr, Cisnădie şi Ocna Sibiului, pentru abonaţii care si-au achitat facturile la zi pentru serviciile de apă si canalizare, oferind câte două premii pentru fiecare localitate.

Premiul I a constat dintr-o baterie pentru cadă, iar premiul II dintr-o baterie pentru lavoar.
Câştigătorii extragerii desfăşurate în 3 octombrie sunt:
Sibiu:
Premiul 1 – Drăgan Victor, str. Locomotivei nr.13
Premiul 2 – Ţichindelean Nicolae, str. Crişului nr.1A
Făgăraş:
Premiul 1 – Ioan Bârcea, str. Gheorghe Doja nr. 88
Premiul 2 – Gheorghe Malama, str. Clorului nr. 2
Şelimbăr:
Premiul 1 – Seiwerth Ursula,Şelimbăr, str.1 Decembrie nr.16
Premiul 2 – Hampu Radu, Veştem nr.267
Avrig:
Premiul 1 – Onica Ioan, str. Unirii nr.80
Premiul 2 – Achimescu Ioan, str. Cloşca bl.17 ap.5
Ocna Sibiului:
Premiul 1 – Copandi Iosif, str. De Mijloc nr.17
Premiul 2 – Pârvu Ioan, str. Râului nr.7
Cisnădie:
Premiul 1 – Toma Constantin, str. Viilor nr.7
Premiul 2 – Antonescu Constantin, str. Caişilor nr.6

Câstigătorii sunt aşteptaţi la sediul central, precum şi la sediile „Apă Canal” din fiecare localitate participantă.
Extragerea taloanelor a avut loc luni 3 octombrie a.c. şi au participat 4.655 taloane, depuse de clienţii care şi-au achitat facturile de apă, aferente lunii septembrie.
Următoarea ediţie a concursului va avea loc marţi 1 noiembrie 2011 orele 9,30 extragerile având loc la casieriile SC Apă Canal SA.

SC „Apă Canal” SA Sibiu anunţă că joi, 6 octombrie 2011, între orele 06,oo – 22,oo, se va întrerupe furnizarea apei pentru consumatorii din cartierele Lazaret, Guşteriţa, Reşiţa, Lupeni şi zona Compa – Oţelarilor. în intervalul menţionat, SC COMTRAM SA va executa lucrări la reţeaua de apă din zona străzilor Anina şi Bănăţeanu, în cadrul Proiectului de modernizare şi reabilitare a strazilor de-a lungul rutelor de transport – Zona Lupeni – Terezian.
„Apă Canal” va pune la dispoziţia consumatorilor afectaţi apă menajeră prin intermediul atospecialelor ce vor staţiona în zona blocurilor de pe str. Oţelarilor, intersecţia str. Flacăra cu str. Podului, cartierul Reşiţa.
Relaţii suplimentare pot fi obţinute la Dispecerat, tel 0269.222.777, telverde 08008.202.202.

Duminică, 2 octombrie, prefectul Horaţiu Răcuciu, preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, a condus echipajele Detaşamentului de Pompieri Sibiu şi ale Detaşamentului de Pompieri Mediaş, în cooperare cu Serviciul de voluntariat pentru situaţii de urgenţă Boiţa, Direcţia Silvică Sibiu şi Serviciul Public Judeţean Salvamont Sibiu, în acţiunea de localizare şi stingere a unui incendiu izbucnit la fondul forestier al Ocolului Silvic Sibiu, din zona comunei Boiţa. în urma incendiului au ars aproximativ 7 ha de vegetaţie uscată. Cauza probabilă care a determinat izbucnirea incendiului a fost focul deschis în spaţii deschise.

Tot în data de 2 octombrie, între orele 09:40 – 16:00, subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” Sibiu au desfăşurat mai multe misiuni de patrulare, în zona de competenţă, pentru prevenirea arderilor necontrolate de vegetaţie uscată. Aceste patrulări s-au efectuat pe raza următoarelor localităţi: Sibiu – Veştem – Avrig – Bradu – Porumbacu de Jos – Cârţa – Cârţişoara – Vama Cucului; Mediaş – Dumbrăveni – Hoghilag – Laslea – Blăjel – Botorca – Copşa Mică – Micăsasa; Agnita – Bârghiş – Ighiş – Vecerd – Beneşti – Alţâna; Miercurea Sibiului – Apoldu de Sus – Sălişte.

Pentru prevenirea incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu reaminteşte cetăţenilor normele de bază ce trebuie respectate la utilizarea focului deschis şi la igienizarea terenurilor. Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă. Arderea resturilor vegetale, a gunoaielor, a deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face numai pe timp de zi, în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii.
Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton, ulei, etc. Este necesară, de asemenea, obţinerea prealabilă a permisului de lucru cu focul. Emiterea permisului se face prin grija primarului, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana desemnată în acest sens.
Distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau reziduuri combustibile se efectuează cu respectarea legislaţiei specifice privind protecţia mediului. Arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale poate avea ca efect poluarea gravă a mediului, respectiv a aerului, a solului, a subsolului şi dereglarea sau distrugerea ecosistemelor terestre. De asemenea, aceste tipuri de incendii pot afecta şi căile de comunicaţie (şosele sau căi ferate), fie punând în pericol participanţii la trafic, prin reducerea vizibilităţii şi producerea unor accidente rutiere, fie aducând pagube infrastructurii feroviare

Luni, 3 octombrie 2011, s-a desfăşurat, în Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu, festivitatea deschiderii anului universitar 2011-2012.

Pentru studenţii anilor II şi III de studii, noul an universitar presupune o firească şi cursivă continuare a activităţii de până în prezent, reluată după o binemeritată vacanţă. Alături de ei, încep studiile universitare în Academia Forţelor Terstre „Nicolae Bălcescu, cei mai tineri colegi, studenţii anului I.
Spre deosebire de colegii lor mai mari, „bobocii au parcurs o perioadă de pregătire militară extrem de provocatoare, ce a avut drept obiective formarea deprinderilor minimale necesare unui student militar. Cei care au reuşit să depăşească obstacolele inerente începutului de carieră, au demonstrat, fără doar şi poate, că reuşita la examenul de admitere nu a reprezentat numai o performanţă intelectuală, ci este rodul unei motivaţii mult mai înalte, dorinţa de a deveni ofiţeri ai Forţelor Terestre din Armata României.

Festivitatea în cadrul căreia s-a dat „STARTUL întro nouă etapă din devenirea fiecărui student, a avut parte de o audienţă onorantă, fiind alături de comunitatea academică militară sibiană, domnul gl.mr.dr. Mircea SAVU, locţiitorul Şefului Statului Major al Forţelor Terestre, reprezentanţi ai Direcţiei Mangement Resurse Umane şi ai Statului Major General, locţiitorul Şefului instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre, domnul col.prof.univ.dr. Adrian STROEA, prefectul judeţului Sibiu, domnul Horaţiu RĂCUCIU, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, domnul avocat Consantin ŞOVĂIALĂ, viceprimarul municipiului Sibiu, domnul inginer Virgil POPA, preacucernice feţe bisericeşti, foşti comandanţi/rectori ai instituţiei, reprezentanţi ai sistemului naţional de apărare din urbea de pe Cibin, recoti ai universităţilor sibiene, cadre militare în rezervă şi în retragere, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei.
După alocuţiunea rectorului instituţiei, una mobilizatoare şi realistă, toţi cei prezenţi au primit binecuvăntarea unui sobor de preoţi, etapă din desfăşurătorul ceremoniei urmată de intervenţia studentului caporal Mircea STANIC, cel care a făcut auzite gândurile colegilor din anul terminal adresate pe de o parte colegilor din anul I, dar şi dascălilor, cadrelor militare şi distinşilor oaspeţi.
S-au adresat studenţilor prefectul judeţului Sibiu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, viceprimarul municipiului Sibiu, toate cele trei intervenţii având o coordonată comună, anume necesitatea perfrecţionării permanente şi întoate domeniile, spre realizarea obiectivului fundamental al academiei, formarea liderilor militari de mâine, cu o pregătire excelentă şi polivlentă.
Pe aceleaşi coordonate s-a situat şi mesajul Ministrului Apărării Naţionale adresat cu ocazia deschiderii anului de învăţământ, mesaj prezentat de domnul gl.mr.dr. Mircea SAVU, locţiitorul Şefului Statului Major al Forţelor Terestre.
Imnul studenţesc „GAUDEAMUS a răsunat din glasurile tuturor celor prrezenţi, pentru ca, în finalul festivităţii, efectivele academiei să prezinte onorul tuturor invitaţilor în cadrul defilării ce a pus punct momentului descgiderii anului universitar 2011-2012.
Succes deplin, deopotrivă studenţilor academiei şi cadrelor didactice, pentru atingerea tutror obiectivelor propuse pentru acest an universitar, atât în plan profesional, cât şi în plan personal, alături de cei dragi.