Revelionul 2026 aduce (sau ar trebui să aducă) o schimbare radicală dintr-un punct de vedere: eliminarea petardelor clasice.
Noua legislație interzice deținerea, utilizarea, importul și comercializarea articolelor pirotehnice periculoase, iar sancțiunile dure, amenzi usturătoare și chiar pedepse cu închisoarea, i-au descurajat pe mulți.
Cei care nu respectă legea, vor fi pedepsiți cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amenzi între 1.000 și 7.500 de lei, aplicate de inspectorii de muncă sau de polițiști.
Legea împarte articolele pirotehnice în mai multe categorii, în funcție de nivelul de risc și de domeniul de utilizare, astfel:
articole pirotehnice de divertisment (categoriile F1, F2, F3 și F4);
articole pirotehnice de scenă (categoriile T1 și T2);
alte articole pirotehnice (categoriile P1 și P2).
Persoanele fizice pot deține și utiliza, pe tot parcursul anului, exclusiv articole pirotehnice din categoria F1, considerate cu risc foarte scăzut, dar, chiar și în acest caz, legea interzice persoanelor fizice fabricarea, importul sau comercializarea lor.
În categoria materialelor pirotehnice permise intră, de regulă, artificiile de brad, bețișoarele și focurile bengale, pocnitorile pentru petreceri, jerbele de mici dimensiuni, granulele scânteietoare, chibriturile detonante, scânteile, pocnitorile cu confeti sau bobițele explozive.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Tânărul din Mediaș care și-a amenințat mama cu moartea a fost arestat preventiv pentru următoarele 30 de zile.
Astfel, față de tânărul în vârstă de 20 de ani, din municipiul Mediaș, reținut la aceeași dată, cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare, distrugere și încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție, instanța a dispus măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile.
Vă reamintim faptul că polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Mediaș au reținut pentru 24 de ore un tânăr de 20 de ani, din Mediaș, cercetat penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare, distrugere și încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție.
„Polițiștii s-au deplasat cu celeritate la domiciliul victimei, unde tânărul a negat cele relatate de către mama sa, însă în urma discuțiilor purtate, acesta și-a pierdut cumpătul și de față cu polițiștii i-a adresat mamei sale, amenințări cu moartea.
Precizăm faptul că, pe parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, a precizat Alecsandra Rugaci, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Jandarmii mobilizaţi miercuri în comuna Ruginoasa, pentru a preîntâmpina violenţele cu ocazia ciomăgelii dintre grupurile de localnici, manifestare tradiţională de Anul Nou în localitate, au trebuit să facă uz de gazele lacrimogene.
În cursul dimineţii, pe fondul încercării unui grup de participanţi de a depăşi dispozitivele de ordine şi de a urma un traseu neautorizat, forţele de ordine au intervenit conform procedurilor, pentru a preveni escaladarea situaţiei şi posibile acte de violenţă.
Intervenţia a avut un caracter preventiv, vizând evitarea contactului direct între grupuri şi protejarea siguranţei persoanelor, fiind utilizate mijloace specifice de intervenţie, în mod proporţional, menţionează sursa citată.
Jandarmii au utilizat gaze lacrimogene miercuri dimineaţă, în comuna ieşeană Ruginoasa, pentru a opri grupurile de săteni să participe la tradiţionala bătaie cu ciomegele din ultima zi a anului. Forțele de ordine au dat amenzi de peste 20.000 de lei.
„A fost necesară utilizarea gazelor lacrimogene, cu scopul de a opri înaintarea şi de a evita contactul direct între cele două grupuri de persoane.
Susţinem desfăşurarea tradiţiilor locale, însă nu vom permite manifestări care să pună în pericol siguranţa participanţilor sau a celorlalţi cetăţeni.
Prezenţa jandarmilor are ca obiectiv principal prevenirea incidentelor violente şi asigurarea faptului că nimeni nu este rănit”, au transmis reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Iaşi.
Instituţia Prefectului – Judeţul Iaşi a informat, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că în comună au fost mobilizate efective însemnate, peste 200 de angajaţi de la structurile Ministerului Afacerilor Interne şi alte instituţii.
„Astăzi, în comuna Ruginoasa, au fost instituite măsuri de ordine publică pentru desfăşurarea manifestărilor tradiţionale de iarnă, în vederea prevenirii incidentelor şi asigurării siguranţei participanţilor.
Pentru asigurarea ordinii publice, au fost mobilizaţi peste 200 de lucrători de la 200 de angajaţi de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi, I.S.U.J. Iaşi – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al jud. Iaşi, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Iaşi şi din cadrul altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, care au acţionat conform atribuţiilor legale”, precizează informarea Prefecturii.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Ani la rând, sfârșitul de decembrie venea pentru mine cu același ritual: o listă de dorințe pentru Noul An. Nu vise, nu speranțe, ci o listă serioasă, aproape un angajament scris, cu lucruri pe care îmi propuneam să le realizez.
La finalul anului trecut, am recitit listele vechi. Și atunci am avut o revelație: dorințele erau aceleași. An după an, identice. Singurul lucru care se schimba era anul din capul paginii. M-am întrebat ce rost mai are să continui. În loc să mă motiveze, lista devenise o sursă de frustrare.
Am decis atunci să schimb perspectiva. Poate că ar fi mai interesant ca la final de an să mă gândesc la toate lucrurile importante care s-au întâmplat în anul respectiv. Iar noul an, să-l las să mă surprindă. În plus, auzisem o replică într-un film care suna cam așa: „Știi când râde Dumnezeu de noi? Când ne facem planuri”. Privind listele mele vechi, pe care nu am putut bifa nimic, cred că Dumnezeu a râs copios.
Și iată-mă acum, la finalul primului an în care am intrat fără o listă de planuri așternute pe o hârtie. Și ce an a fost! Plin cu de toate! Am realizat lucruri pe care niciodată nu m-aș fi gândit să le pun pe o listă. Nu realizări materiale – nu despre asta e vorba. Niciun șir neîntrerupt de momente frumoase. Nu. Am trăit momente extrem de fericite, dar și momente extrem de triste, dar speciale prin încărcătura emoțională. A fost un an în care mi-am confirmat calitățile, dar și unul în care mi-am privit în față limitările. Iar acum învăț să le accept. De fapt, dacă ar fi să aleg cea mai mare lecție a acestui an, ar fi aceasta, a acceptării. O lecție cu multe capitole…, nici nu știu dacă am ajuns la jumătatea lor, prin urmare voi continua să o studiez și la anul.
Așa că, dacă ar fi totuși să fac o listă pentru Noul An, n-ar mai fi una cu obiective, ci una cu lucrurile pe care le iau cu mine din anul care se încheie, lucruri utile pentru noul an. Știi listele acelea cu lucruri ce trebuie puse în bagaj când pleci în concediu? Lista nu trebuie să fie lungă, nu vrei să iei cu tine lucruri inutile care doar îți îngreunează călătoria. Dar nici nu vrei să omiți lucruri esențiale, care îți dau siguranța că poți porni liniștit într-o nouă aventură.
Așa că anul acesta împachetez o valiză diferită. Pun în ea gânduri, emoții și stări de conștientizare, recunoștință, acceptare și răbdare – resurse pentru un An Nou. Un an special. Pentru că atunci când pornești la drum cu inima deschisă, ochii vor avea, cu siguranță, multe de văzut.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Un bărbat a fost prins în flagrant în timp ce îi oferea unui polițist 2.000 de euro după ce a fost prins beat și fără permis la volan.
Marți, lucrătorii de poliţie din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Sibiu, împreună cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, au realizat prinderea in flagrant a unui bărbat în vârstă de 34 de ani, imediat după ce a remis suma de 2.000 de euro, cu titlu de mită, unui poliţist.
„Acţiunea a fost desfăşurată ca urmare a denunţului unui poliţist, înregistrat la Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Judeţean Anticorupţie Sibiu, care a considerat că autorul, după ce a promis remiterea sumei de 500 de euro cu titlu de mită, va reitera acest comportament infracțional cu ocazia unei audieri, prilej cu care ar putea remite efectiv o sumă de bani cu titlu de mită.
Din cercetările efectuate s-au reținut următoarele:
În fapt, în data de 30.12.2025, în jurul orelor 15.25, autorul, în vârstă de 34 de ani, cu ocazia audierii în calitate de suspect privind săvârșirea la data de 26.12.2025 a infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și sub influența alcoolului într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, jud. Sibiu, pentru a-l determina pe poliţistul care avea în cercetare dosarul penal să nu își îndeplinească corespunzător îndatoririle sale de serviciu și să efectueze urmărirea penală într-o manieră de natură a nu atrage răspunderea sa penală, i-a remis organului de poliție suma de 2.000 de euro cu titlu de mită, ocazie cu care a fost realizată activitatea de prindere în flagrant a acestuia.
Persoana în cauză a fost condusă la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, unde, după punerea în mișcare a acțiunii penale pentru săvârșirea acestei fapte de corupție, a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând din seara de 30.12.2025.
Pe parcursul cercetărilor, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, a beneficiat de sprijinul lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Sibiu și a lucrătorilor de poliție din cadrul Direcţiei Operaţiuni Speciale, prin Serviciul Operaţiuni Speciale Sibiu și Brigada Operaţiuni Speciale Alba Iulia.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, a spus Octavian Dan Simion, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
În noaptea de Revelion, locuitorii din toate colțurile lumii au diverse superstiții pe care le consideră aducătoare de noroc în Noul An și le respect cu sfințenie, potrivit mediafax.
Superstiții inedite din noaptea de Anul Nou
În sudul Italiei, tradiția spune că, de Anul Nou, trebuie să arunci pe fereastră obiecte vechi, ca semn că te debarasezi de trecut. Chiar dacă în prezent nu prea se mai practică, din motive de siguranță, aceste obicei a rămas în memoria colectivă.
În Puerto Rico, oamenii „spală” anul ce tocmai se încheie, aruncând la miezul nopții apă pe fereastră.
În unele zone din America Latină se dă foc unor păpuși din cârpă, ele simbolizează anul ce se încheie.
O tradiție similară se practică în Ecuador și Peru, unde se ard fotografii sau păpuși, simbolistica fiind aceeași: desprinderea de trecut, de anul ce tocmai de încheie.
Scoțienii au sărbătoare special de Revelion, numită Hogmanay, în cadrul căreia se rostogolesc pe străzi suluri de smoală arzând, pentru a pârjoli anul cel vechi.
Asta în timp ce ungurii fac sperietori din paie, simbol al ghinionului, cărora le dau foc, dar după ce, în prealabil, au fost plimbate prin sate.
În Spania și Portugalia, obiceiul este mai puțin spectacol: trebuie să mănânci, la miezul nopții, 12 boabe de struguri, câte una pentru fiecare lună din Noul An, însoțită, evident, de o dorință.
Germanii toarnă în apă plumb topit, ca un ritual pentru ghicit viitorul, iar în funcție de formele pe care le ia plumbul se prevede norocul.
În Belgia, pentru noroc financiar, se ține sub farfurie, în noaptea de Revelion, câte o monedă.
Asta în timp ce danezii sparg farfurii la ușile vecinilor, ca semn de noroc.
Irlandezii bat pâinea de pereții și ușile caselor, pentru a alunga spiritele rele și a le chema în interior pe cele bune, iar cehii citesc viitorul, la miezul nopții, în miezul unui măr.
Rușii își scriu dorințele pe un bilețel, îl ard, iar cenușa o amestecă în paharul cu șampanie și o beau.
În Japonia, Anul Nou este marcat prin 108 bătăi de gong, fiecare dintre ele simbolizând curățarea sufeletului de păcatele din anul ce se încheie.
Chinezii și vietnamezii marchează trecerea în Noul An prin artificii, mapioane și mult zgomot, toate menite să alunge spiritele rele.
În Israel, Rosh Hashanah este un timp al reflecției și al promisiunilor de îndreptare.
Indiferent de tradiție, toate au același mesaj: un nou început, speranță, noroc, prosperitate și echilibru.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat că România a primit de la Comisia Europeană, în conturile BNR, peste 586 de milioane de euro. Acești bani sunt din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională și sunt incluși în sumele solicitate prin Programul Transport 2021–2027.
Fonduri europene pentru infrastructură și dezvoltare regional
„O veste foarte bună pentru finanţele publice şi pentru economia României, în penultima zi din an. Azi, 30 decembrie, Comisia Europeană a virat în conturile deschise la Banca Naţională a României peste 586 milioane de euro. Banii reprezintă sume solicitate prin Programul Transport 2021–2027, din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională, conform art. 93 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021”, a scris Nazare pe Facebook.
Aceste sume provin din cheltuieli făcute, inițial, prin PNRR
Nazare a ținut să dea asigurări că aceste sume nu afectează bugetul românilor și a precizat că ele provin din Programul Transport 2021–2027.
Practic, banii provin din cheltuieli făcute, initial, prin PNRR, proiecte mari de infrastructură – precum autostrada Ploieşti–Buzău–Focşani, dar şi alte investiţii importante.
„Foarte important: aceşti bani nu provin din taxele şi impozitele românilor. Sunt fonduri europene care intră direct în economia României şi sunt investiţii directe în infrastructură, dezvoltare regională şi servicii publice. Rezultatul este posibil datoritǎ muncii coordonate în echipă dintre Ministerul Transporturilor, prin autoritatea de management a Programului Transport 2021–2027, Ministerul Finanţelor şi beneficiarii proiectelor (CNAIR, CN CFR SA, Metrorex etc.)”, a mai spus Nazare.
Nazare, optimist: 2026 va fi un an mai bun pentru economia României
Nazare precizează că, în plus, ieri, 29 decembrie, Ministerul Finanţelor a făcut plăţi de aproximativ 714 milioane de lei pe Titlul 60 – granturi PNRR, pentru investiţii realizate de autorităţile publice locale din fonduri europene: mobilitate urbană, eficienţă energetică şi alte investiţii utile comunităţilor.
„Sunt rezultatele rectificării și cadrării unui buget realist, axat pe asigurarea fondurilor care ne asigură premisele unei creșteri economice sănătoase. Noi surse de optimism datoritǎ nivelului ridicat al investiţiilor publice şi absorbţiei mai bune a fondurilor europene: 2026 va fi un an mai bun pentru economia României”, a mai precizat Nazare.
Nazare a mulțumit Comisiei Europene
„Mulţumesc, Raffaele Fitto, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat României – inclusiv în urma discuţiilor avute la vizita sa în ţara noastră, când am solicitat susţinere pentru accelerarea acestor plăţi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanțelor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Pe când „domnii” stăteau și ciocneau pahare de vin și gustau din bucatele cele mai alese, pregătite de cucoane sau de bucătărese pentru masa de Crăciun, niște oameni de-ai locului, de la țară, stăteau zgribuliți în cojoace și se rugau să se mai înmoaie vremea. Nu au plecat prin țară de cald ce le era acasă. Ci ca să mai „ierte” din fânul strâns de cu vară sau de nevoie, pentru că nutrețul era scump. De păstori este vorba, cei care își luau bâta în mâini, cojoacele, măgarii, câțiva câini credincioși și se urneau din loc. Unde? Către locurile unde vremea era mai puțin rece cu pământul, cu plantele ce cresc pe el și nu le acoperea cu un strat gros de nea.
„Eu plecam mai târziu, după ce se recolatau toate grânele, ca să nu plătesc”
Și în ziua de astăzi se mai merge în transhumanță, că așa se numește această practică ce spun izvoarele istorice că ar fi început cu secolele al XIV-lea și al XV-lea, în special de către oierii transilvăneni, mulți dintre ei mărgineni, de-ai noștri. Dar în zilele noastre prea puțini se mai încumetă să o pornească toamna din loc, undeva la Sfântul Dumitru, și să se întoarcă primăvara, undeva în luna lui aprilie. Diferă de la caz la caz.
„Transhumanța era să mergi toamna și să vii primăvara cu oile fătate. Eu plecam mai târziu, după ce se recolatau toate grânele, ca să nu plătesc. Dar nu găseai tot timpul câmpuri bogate, la un timp ajungeam să le dau porumb, îl cumpăram de unde puteam. M-am apucat să cunosc oamenii. Am avut un primar pe la Rus, venea săracul la 30 de km cu porumb, lucra pământ, avea moară, avea de unde da”, îmi spune Dumitru Capotă, cioban cu vechime din comuna Rășinari.
„Ăsta-i rășinărean de-al meu!”
Merg până la dumnealui acasă și îl găsesc, cum altfel, cu brișca în mână. Omul ia masa. Pe tocătorul crestat de vreme și de cuțit stă slana, roșia și brânza, mâncarea de bază a rășinăreanului și a ciobanului, în genere. Mă poftește și pe mine și pe ghidul meu, Dorin Nemeș, la masă. Dorin scoate brișca imediat. „Ăsta-i rășinărean de-al meu!”, spune Dumitru Capotă, surâzând. Nu trec nici câteva secunde, scot și eu un briceag din buzunar. „Și tu ești de prin părțile astea?”, se uită la mine uimit. „Nu, eu sunt de prin zona Moldovei, dar am venit cu temele făcute”, glumesc. Ne punem toți la masă și dăm drumul la povești.
„Când mergeam în transhumanță aveam și 35 de măgari”
Dumitru Capotă este cioban din generație în generație, are și un fecior care urmează datina. „Când mergeam în transhumanță aveam și 35 de măgari. Două-trei luni de zile eram plecat. Pe măgari aveam bucătăria, aveam tot. Când se termina ce aveam, venea nevasta cu trenul, nu aveam mașină, până la Dej sau Reghin, pe unde eram, cu mâncare sau ce îmi trebuia. Noi nu plecam fără bani, dar când se gătau… Slănina, brânza, sloiul de oaie, nu le cumpăram, venea de-acasă, dar cartofii sau ce ne mai trebuia luam”, îmi povestește ciobanul.
Niciodată nu o să-ți spună un cioban câte oi are
Niciodată nu o să-ți spună un cioban câte oi are, constat. Am făcut greșeala să îl întreb asta pe ciobanul șugubăț din fața mea. Acesta îmi răspunde: „Du-te până la mine în târlă, te pui pe burtă, și numără câte picioare vezi, apoi împarte la patru”. „Și dacă una are doar trei picioare?”, îi răspund. „Atunci îl scazi pe ăla”, râde gazda mea. „Am avut mai multe turme la viața mea. După ce a crescut băiatul meu, l-am învățat și pe el cu ciobănitul. Veneam primăvara, el o lua pe o parte de Someș cu două turme, iar eu o luam pe cealaltă parte, cu alte două. Dar nu eram singuri, eram șase inși. De la un timp ne ajungem unul cu altul. Venea o turmă, veneau două, veneau trei, veneau patru, mi se scula părul în cap că pe mine cădea capra dacă se întâmpla ceva. Treceam Bistrița, treceam în ungurime, în Miercurea Ciuc, acolo nu știau oamenii românește, dar aveam cu noi unul care cam știa a vorbi.
Apoi vedeai munții Carpați plini de zăpadă, când apăream pe la Dumbrăveni, încoace. Aveam unul mai poznaș care striga: Uite, mă, ăla cu schiuri, a căzut. Noi râdeam. Când ajungeam mai în jurul Sibiului, iar îl auzeai: Gata, suntem acasă, două zile mai avem! Dar mai făceam două săptămâni. Mi-a plăcut această viață, am avut și oameni credincioși lângă mine”, îmi spune recunoscător ciobanul.
Cu Dumitru Capotă aș putea scrie romane întregi, dar timpul nu prea e de partea noastră, iar la slana și brânza ne cam încetinește ritmul poveștilor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
După ani petrecuți în străinătate, între studiouri de radio, producții media și podcasturi, drumul profesional al lui Daniel Botei l-a purtat înapoi la Sibiu. Experiența acumulată în Bristol (Anglia) — în special în industria media independentă — i-a conturat o voce clară și o înțelegere profundă a muncii din spatele conținutului audio. De la producție radio și podcast, la munca în studiouri de înregistrări, povestea lui este despre explorare profesională, perseverență și întoarcerea acasă.
„A fost o lecție de umanitate care m-a marcat profund”
Ce v-a determinat, inițial, să plecați din România și cum a fost momentul deciziei pentru întreaga familie?
Plecarea noastră a avut loc în jurul anilor 2013–2014, într-o perioadă de căutări și tranziții. Tocmai încheiasem colaborarea cu Radio România Cultural și proiectul meu de radio „GiZiRadio – un Radio pe filmul tău”, iar contextul economic din România, combinat cu dorința de a explora o altă cultură și alte perspective profesionale, ne-a împins natural spre această schimbare. Terminasem facultatea, aveam mult entuziasm și o dorință puternică de afirmare, însă simțeam că ideile și planurile mele nu reușeau să capete forma dorită. În acel moment, plecarea nu a fost o ruptură, ci mai degrabă un pas firesc, asumat de întreaga familie, cu speranță și curiozitate.
Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat în străinătate și ce v-a ajutat să vă realizați profesional?
Cea mai mare provocare a fost, fără îndoială, integrarea profesională. Deși talentul și portofoliul îmi erau apreciate, ușile nu se deschideau ușor. A trebuit să o iau pas cu pas, cu multă răbdare. Am început prin voluntariat, în special în zona acea de community radio din Marea Britanie – cu task-uri precum cel de director de emisie, inginer tehnic, producții de emisiuni live, dar și preînregistrate etc.
Privind înapoi, realizez că am sacrificat mult timp și multă energie pentru a demonstra lucruri pe care, poate, le demonstrasem deja. A durat ani – probabil aproape cinci – până să simt că munca mea este cu adevărat recunoscută. Totuși, oamenii cu care am lucrat și felul lor de a fi au cântărit enorm. Pot spune ca există la ei o naturalețe a ajutorului, o disponibilitate sinceră de a sprijini fără a aștepta nimic în schimb. Din toata experiența, pot spune cu tărie ca nu am simțit niciodată că la ei a existat o obligație ascunsă. A fost o lecție de umanitate care m-a marcat profund.
„Sentimentul de acasă nu este doar un loc, ci este mai degrabă un spațiu. Un spațiu emoțional”
A existat un moment sau o întâmplare care v-a făcut să simțiți că „acasă” este, totuși, în România?
Probabil, nu pot spune cu foarte multa convingere. Dar pot expiram că sentimentul de „acasă” nu este doar un loc, ci este mai degrabă un spațiu. Un spațiu emoțional pe care-l transformi în acasă.
Cum a fost revenirea definitivă în țară: ce ați regăsit schimbat și ce a rămas la fel?
Nu știu dacă pot spune că a fost o revenire definitivă, însă întoarcerea noastră a fost cu siguranță atipică. Am revenit chiar în perioada pandemiei. Drumul a fost straniu: restricții, rute impuse, hoteluri care anulau rezervările unul câte unul. Aveam planuri frumoase, trasee montane, piscine, explorări de orașe noi în Europa, dar lockdown-ul a cam „ruinat” totul.
Am ajuns la Sibiu într-o vară, să-i spun „tăcută”. Locul era același pe care îl lăsasem în urmă cu 8–9 ani, dar părea mai gol, mai izolat. Astăzi, lucrurile s-au schimbat din nou: este mai aglomerat, mai viu, dar esența lui a rămas.
Ce înseamnă Crăciunul pentru familia dumneavoastră acum, după experiența trăită departe de casă?
Crăciunul este, pentru noi, o sărbătoare a familiei și a bucuriei simple, trăită cu ochii copiilor. Ne place să avem casa împodobită, să primim colindători, să colindăm la rândul nostru. Este o perioadă de armonie, pace și liniște. Chiar și în Marea Britanie, Crăciunul nu era foarte diferit: prietenii ne colindau, îi colindam și noi, păstram spiritul de acasă. Am dus România cu noi, oriunde am fost.
Vă mai amintiți primul Crăciun petrecut departe de România? Ce v-a lipsit cel mai mult atunci?
Da, îmi amintesc foarte bine. Cel mai mult ne-a lipsit bradul natural. La început nu știam de unde îl putem lua, iar până să descoperim variantele, Crăciunul ne-a prins cu un brad de plastic, să-i spun o soluție practică de moment, dar fără mirosul și emoția de acasă.
„Acasă nu este doar un punct pe hartă, ci un loc în care sufletul tău poate respira”
Ce valori sau lecții importante ați adus cu voi din străinătate și încercați să le aplicați în viața de zi cu zi în România?
Cea mai importantă lecție este aceea de a ajuta fără a aștepta ceva în schimb. Să faci lucrurile cu drag, fără interes ascuns, pur și simplu din bunătate. Este o formă de libertate și de liniște sufletească pe care încerc să o păstrez și aici.
Cum a fost pentru copii tranziția dintre viața din străinătate și reîntoarcerea în România?
Fiul nostru era foarte mic. Nașterea și primii ani ai lui au coincis cu pandemia, ceea ce a făcut tranziția dificilă, mai ales din punct de vedere al socializării. Totuși, revenirea aproape de bunici și de familie a fost extrem de importantă pentru el, dar și pentru noi. A adus siguranță, afecțiune și de ce nu, pe alocuri, stabilitate.
Ce mesaj le-ați transmite românilor din diaspora care se gândesc la întoarcerea acasă?
Le-aș spune, înainte de toate, să își analizeze cu sinceritate motivele pentru care au plecat și să vadă dacă acele motive mai sunt valabile. Fiecare are propriul drum și propriul plan. Întoarcerea poate fi frumoasă, dar poate fi și dificilă. Te simți acasă acolo unde te simți bine-venit. Analiza sinceră este esențială, pentru că „acasă” nu este doar un punct pe hartă, ci un loc în care sufletul tău poate respira.
Guvernul a decis în ultima ședință a anului, să nu mai plătească o zi din concediul medical, începând de la 1 februarie 2026.
Guvernul a decis ca, începând cu luna februarie 2026, plata indemnizațiilor pentru concedii medicale suportată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate să fie diminuată cu o zi, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate în ultima ședință din 2025.
Executivul a confirmat că, în noul mecanism, angajatorii vor suporta plata indemnizației pentru zilele 2–6 de concediu medical, iar plata din bugetul FNUASS va începe abia din ziua a 7-a și va continua până la vindecarea salariatului.
În cazurile în care indemnizațiile sunt suportate integral din bugetul FNUASS, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită.
Decizia vine în contextul unor dezechilibre financiare majore din sistem. Potrivit legislației în vigoare, primele cinci zile de concediu medical sunt achitate de angajator, iar din a șasea zi plata este preluată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin bugetul FNUASS.
Ordonanța de urgență prevede expres că diminuarea cu o zi a indemnizației suportate din bugetul FNUASS nu afectează stagiul de asigurare și nici calitatea de asigurat în sistemul de sănătate.
Perioadele respective vor fi recunoscute în continuare ca stagiu de cotizare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
Aceștia vor putea solicita verificări atunci când există suspiciuni privind acordarea nelegală a certificatelor medicale.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Experții au făcut o descoperire neobișnuită cu ajutorul unui robot submersibil, care a stat 8 luni sub gheața continentului Antarctica.
Un robot oceanic liber a fost trimis să colecteze date de la ghețarul Totten, însă un curent l-a îndepărtat de destinația sa și l-a dus spre vest.
A ajuns într-un loc foarte dificil de analizat de către oamenii de știință și s-a întors cu date extrem de rare și valoroase, informează bgr.com.
Robotul oceanic are senzori de salinitate și temperatură și era menit să se scufunde și să iasă la suprafață o dată la 10 zile pentru a transmite datele către sateliți.
Roboții de acest tip sunt folosiți frecvent în cercetarea oceanelor și, uneori, pentru a măsura impactul schimbărilor climatice asupra apelor și ghețarilor.
Deviat de la cursul său, acest plutitor a ajuns sub ghețarul Denman, într-o locație extrem de dificil de observat și de colectat date pentru oamenii de știință.
Deși echipa de cercetare se temea că este pierdut pentru totdeauna, acesta a reapărut nouă luni mai târziu. Odată cu el, a reapărut și un set de date cruciale pentru ghețarul Denman și pentru modul în care schimbările climatice afectează Antarctica în ansamblu.
Datele transmise au arătat că platforma de gheață Shackleton nu este încă în pericol de a se topi din cauza apei calde. Cu toate acestea, ghețarul Denman are apă caldă sub el, care îl face să se topească.
Acest ghețar ar putea provoca singur o creștere a nivelului mării cu aproape 1,5 metri în întreaga lume.
Identificarea acestor zone de risc este importantă, deoarece se pare că am depășit punctul fără întoarcere pentru unele daune cauzate de schimbările climatice, iar coastele lumii ar putea fi în pericol indiferent de situație.
Acest accident științific s-a dovedit a fi un noroc pentru echipă. Flotorul oceanic a colectat date din zone care nu au fost cercetate niciodată până acum.
„De fapt, aceasta a fost prima serie de măsurători oceanografice efectuate sub un raft de gheață din Antarctica de Est. Aceasta a furnizat date critice despre această zonă și riscul reprezentat pentru ghețarul Denman.
Deoarece robotul plutitor a supraviețuit atât de mult timp sub gheață, furnizând date valoroase, oamenii de știință intenționează să trimită mai multe astfel de dispozitive plutitoare în locuri foarte îndepărtate, în speranța de a obține date rare.
Deși acest lucru implică riscuri, informațiile colectate ar putea fi esențiale pentru monitorizarea topirii ghețarilor și pentru a crea previziuni privind creșterea nivelului mării.
Faptul că robotul plutitor a măsurat în mod specific Antarctica de Est este, de asemenea, foarte important pentru cercetările viitoare.
Aceasta conține mai multă gheață decât Antarctica de Vest, astfel încât topirea ghețarilor din această zonă reprezintă o amenințare mai mare pentru coastele oceanice.
Măsurătorile efectuate sub platforma de gheață ar putea oferi, de asemenea, mai multe informații despre eventuala ridicare a Antarcticii din ocean și despre ceea ce ar putea însemna acest lucru pentru planetă.
Datele colectate de acest robot pierdut au fost publicate în revista ScienceAdvances în decembrie 2025, sub titlul „Circulația și interacțiunea dintre ocean și platforma de gheață sub platformele de gheață Denman și Shackleton”.
Acum, aceste date constituie o cercetare utilă pentru studiile antarctice”, scrie Știri pe Surse.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
UPDATE 2: Cei doi bărbați aflați în camion nu au avut nicio șansă după ce au căzut într-o râpă adâncă de de 120 de metri. Polițiștii sibieni au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.
„Aseară, în jurul orei 21:30, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu au fost sesizați prin apel 112, de către un bărbat cu privire la faptul că două persoane ar fi căzut într-o râpă din zona Valea Arpașu Mare.
Polițiștii din cadrul Secției nr. 4 Poliție Rurală Porumbacu de Jos s-au deplasat cu celeritate la fața locului, unde din primele verificări efectuate a rezultat că o autoutilitară de transport lemne, care se deplasa pe un drum forestier, din cauze care urmează a se stabili, a căzut într-o râpă de aproximativ 120 m.
Din nefericire, la fața locului au fost găsiți doi bărbați decedați, în vârstă de 46 și 57 de ani din Arpașu de Jos.
Polițiștii efectuează verificări în vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs evenimentul, în cauză fiind deschis un dosar pernal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, spune Alecsandra Rugaci, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
UPDATE: ISU Sibiu a anunțat, miercuri dimineața în jurul orei 3.45, că trupurile neînsuflețite ale celor doi bărbați au fost recuperate din râpă.
„Misiunea de extragere a celor doi bărbați s-a încheiat.
Au fost preluați de organele abilitate pentru continuarea cercetărilor necesare”, a precizat Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Doi bărbați au murit după ce camionul încărcat cu lemne în care se aflau s-a răsturnat într-o râpă pe Valea Arpașu Mare.
La fața locului au fost mobilizate două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de stingere cu modul de descarcerare și una de primă intervenție.
De asemenea, la fața locului intervin și salvamontiști din cadrul Serviciului Public Județean Salvamont Brașov și Serviciul Public Local Salvamont Victoria.
Din nefericire, la fața locului au fost găsiți doi bărbați decedați, care prezentau rigiditate cadaverică.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
