Începând cu 3 iunie 2024, Codul penal românesc a decis că a trecut vremea glumelor pe șosele. Dacă până acum unii mai scăpau basma curată cu o amendă sau o amânare, noile modificări la articolele 335 și 336 vin cu măsuri clare și dure: șoferii prinși băuți, drogați sau fără permis vor rămâne fără dreptul de a conduce… Și nu pentru o lună-două, ci între 1 și 10 ani, în funcție de gravitatea faptei.
Dar stați, că nu e tot: chiar și înainte de o eventuală condamnare definitivă, odată ce ai fost pus sub urmărire penală pentru una dintre aceste infracțiuni, permisul ți se suspendă automat. Și aici vine „bonusul”: urmează o anchetă penală și un proces care durează, realist vorbind, cam doi ani. Asta înseamnă doi ani fără volan, chiar dacă verdictul final n-a fost dat. Practic, o vacanță prelungită (și forțată) de la condus.
Din postura de avocat, pot să-ți spun că instanțele se pregătesc pentru un val de dosare noi – și nu vorbim de cazuri simple. Odată cu înăsprirea legii, se încadrează automat în regimul infracțiunilor cu pedeapsă cu executare sau cu interzicerea fermă a unor drepturi. Pe scurt, se îngroașă gluma.
Concluzia? Mai bine cheamă un Uber, bea paharul acasă și lasă mașina să te aștepte cuminte în parcare. Că altfel… te așteaptă ea – în fața instanței.
Hai noroc (responsabil)!
Avocat Alexandru Zavatin, BAROUL SIBIU
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Asociația Secular-Umanistă din România a cerut public oprirea finanțării cultelor și direcționarea banilor către sănătate și educație.
România are de făcut o alegere esențială: investim în viitorul copiilor sau continuăm să finanțăm din bani publici cultele religioase? Aceasta nu este doar o decizie bugetară – este o decizie despre ce fel de societate vrem să construim.
ASUR propune o soluție clară: să fie oprită finanțarea cultelor religioase din bani publici și redirecționarea acestor fonduri către educație și sănătate.
Ce a transmis Asociația
Programul “Masă sănătoasă” prevede asigurarea mesei calde în școli pentru 1.000.000 de copii aflați într-o situație socio-economică precară.
O astfel de măsură este un instrument important de combatere a abandonului școlar, mai ales în contextul degradării accentuate a calității învățământului și a faptului că un copil din trei din mediul rural nu este cuprins în învățământul gimnazial!
Cu toate acestea, limitările bugetare au făcut ca și în acest an “Masa sănătoasă” să fie disponibilă doar pentru jumătate dintre cei vizați.
Spus simplu, guvernul precedent nu a mai găsit 0,99 miliarde de lei pentru a respecta Legea Educației, iar 500.000 de copii nu au primit mâncarea promisă.
Pe de altă parte, guvernul precedent a găsit 3,47 miliarde de lei pentru a finanța cultele religioase, oferind subvenții pentru preoți, pentru profesorii de religie din școlile publice, pentru personalul neclerical, pentru călugări și multe mii de biserici.
Suma include atât bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte (2,8 miliarde de lei), cât și fondul de salarii al profesorilor de religie, plătiți de stat, dar subordonați direct cultelor (cca. 670 milioane de lei pentru cei peste 6.000 de angajați.
„Este inacceptabil să nu finanțăm educația, în timp ce Biserica Ortodoxă și celelalte culte prosperă pe seama statului.
Este imoral să subvenționăm cu miliarde de lei organizații private care au acumulat, prin metode discutabile, averi enorme în ultimele decenii, dar să nu găsim banii necesar hranei copiilor nevoiași.
Mai mult, cum să finanțezi o organizație precum Biserica Ortodoxă, care amenință însuși fundamentul democratic al României, iar aici mă refer la tolerarea ideologiei legionare, la protejarea marilor corupți, la vechile legături cu Securitatea comunistă… Prosperitatea unei țări este dată de școli, nu de biserici!” – Alexandru Toma Pătrașcu, președinte ASUR.
În timp ce România se confruntă cu un deficit bugetar major, iar autoritățile discută creșteri de taxe, ASUR face un apel: opriți risipirea banilor publici prin finanțarea cultelor religioase!
Propunerile ASUR:
Introducerea unui sistem de auto-finanțare a cultelor prin intermediul contribuțiilor voluntare ale credincioșilor (Legea Contribuției Bisericești)
Stoparea finanțării cultelor religioase de către Stat.
Stoparea finanțării profesorilor de religie din fonduri publice.
Transferul fondurilor astfel disponibilizate către educație și sănătate.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
„Județul Sibiu” își sărbătorește centenarul în data de 13 iunie 2025. Sibiul a fost atestat cu denumirea oficială de „județul Sibiu” în urmă cu 100 de ani. În urmă cu un secol, în 14 iunie 1925, s-a publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 128, legea 95, decretul no. 1972 din 13 iunie 1925 privind Unificarea Administrativă a Regatului României, act normativ semnat de Guvernul României și regele Ferdinand I Întregitorul.
Până atunci, zona Sibiului a purtat diferite denumiri administrativ-teritoriale, ca urmare a aflării Transilvaniei sub ocuparea Imperiilor Maghiar, Habsburgic și Austro-Ungar. Abia după Marea Unire, în 1925, s-a realizat prima organizare teritorială a adminsitrației românești, prin legea 95 din 1925, iar zona Sibiului a devenit oficial „Județul Sibiu”.
Sibiu 100%, în colaborare cu istoricul Dan Nanu și Biblioteca Județeană ASTRA, vă prezintă evoluția administrativă, sociopolitică, economică și religioasă a ținutului din jurul Sibiului de la organizarea sa, în forme incipiente: „prepositură”, „comitat”,„scaun”, până la „județul” de acum. Actuala formă de organizare a României datează din 1968, fiind aduse doar îmbunătățiri minime.
În cadrul eforturilor pentru corelarea legislativă, economică şi administrativă, guvernul liberal, condus de către Ion Ionel Constantin Brătianu, a emis Legea nr. 85 pentru unificarea administrativă care, la 14 iunie 1925, a fost promulgată de către regele Ferdinand I.
Cele 71 de judeţe, ale căror graniţe respectau, în general, limitele celor 10 provincii istorice ale ţării (Transilvania, Crişana, Banat, Maramureş, Bucovina, Basarabia, Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia) au avut ca subdiviziuni plăşile, alcătuite din oraşe (între care cele mai importante erau organizate ca municipii) şi comune. În perioada interbelică, Sibiul a fost capitala judeţului Sibiu, ce cuprindea plăşile: Avrig, Miercurea, Nocrich, Ocna Sibiului, Sălişte şi Sibiu.
Județul Sibiu se afla în partea centrală a României Mari, în sudul regiunii Transilvania. Întinderea județului era în mare aceea cu a comitatului Sibiu, însă fără districtul Sebeșului Săsesc, care a trecut în 1920 la județul Alba. În schimb, cu districtul Vizocna din comitatul Alba de Jos și cu comunele Agârbiciu, Buia, Frâua, Hașag, Șeica Mare și Șeica Mică din comitatul Târnava Mare. Județul cuprindea astfel partea de sud-vest a actualului județ Sibiu. Se învecina la Vest cu județele Hunedoara și Alba, la nord cu județele Târnava Mică și Târnava Mare, la est cu județul Făgăraș, iar la sud cu județele Gorj și Vâlcea. În prezent, actualul județ cuprinde, pe lângă mai multe localități și comune din vechile județe, Târnava Mică, Târnava Mare și Făgăraș.
Harta judetului Sibiu, cu cumponența plășilor
Sibiul la începuturi
Ţinutul Sibiului a fost cea mai intensă zonă de colonizare a populaţiei de origine saxonă, ce a sosit pe aceste meleaguri la iniţiativa regilor maghiari, în efortul lor de a-şi consolida stăpânirea în Transilvania, începând cu secolul al XII-lea, aşa cum o dovedesc documentele vremii, precum şi realitatea istorică a secolelor ce au urmat. Înainte de a-şi forma o organizare laică, administrativă, saşii aveau o organizare ecleziastică care încorpora, prin decanate şi capitluri, aproape toată populaţia de origine germană în Prepositura Sibiului.
Prin Diploma Andreanum din anul 1224, emisă de regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), au fost desfiinţate toate comitatele medievale iniţiale ale Transilvaniei, cu excepţia celui al Sibiului, care a primit în completare şi teritoriul cuprins între Orăştie şi Drăuşeni (Baraolt). În toată perioada cuprinsă între mijlocul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, voievozii Transilvaniei, ca împuterniciţi regali, au avut o implicare redusă în problemele comunităţii săseşti, dar organizările administrative care au fost cunoscute drept scaune săseşti, se presupune că au fost formate din comitatele iniţiale, înainte de anul 1224, termenul de scaun fiind intr-o formă prescurtată a scaunului de judecată.
Scaunul Sibiu
Scaunele din zona Sibiului s-au creat după mijlocul secolului al XIII-lea (după invazia tătarilor din perioada 1241-1242), conform primelor menţionări documentare. Mai târziu s-au format districtele Braşov şi Bistriţa, dar acestea nu au avut niciodată o subordonare scăunală reală. Mai bine de 650 de ani situaţia a rămas aproape neschimbată din punct de vedere administrativ, populaţia săsească reuşind să-şi conserve privilegiile, alături de maghiari şi secui, până la emiterea de către împăratul austriac Iosif al II-lea, în anul 1781, a Edictului de toleranţă religioasă, precum şi a Rescriptului (Decretului) de concivilitate, prin care românii dobândesc drepturi egale cu celelalte naţiuni. Transilvania a rămas fără autonomie după dualism.
Sibiul a devenit comitat
Încheierea pactului dualist austro-ungar în februarie 1867 a dus, pentru Transilvania, la pierderea, în scurt timp, a autonomiei sale politice şi la înglobarea sa, din punct de vedere politic şi administrativ, în Regatul Ungariei. În aproximativ 10 ani, în perioada cuprinsă între anii 1867 şi 1876, adoptarea unor serii de legi pe linie administrativă a condus la uniformizarea diferitelor structuri teritorial-administrative provenite încă din perioada feudală. Guvernul central a dispus reorganizarea jurisdicţională a Transilvaniei, în temeiul Legii XXXIII din anul 1876, potrivit căreia vechile unităţi administrative (scaune, districte) au fost desfiinţate, locul lor fiind luat de noile structuri ale comitatelor (în limba maghiară vármegye, megye).
Comitatul Sibiu, cu centrul de reşedinţă la Sibiu, cuprindea:
scaunul Sibiu, inclusiv Sibiul;
scaunul Sebeş şi oraşul Sebeş;
scaunul Miercurea;
scaunul Nocrich, cu excepţia părţii anexate comitatului Târnava Mare;
cele 2 părţi ale comitatului Alba de Jos, care erau aşezate pe Pământul Crăiesc, precum şi localităţile Mag şi Săcel;
cele două părţi ale comitatului Alba de Sus aşezate între scaunele Sibiu şi Nocrich.
Sibiul de după Marea Unire, când a devenit pentru prima dată județ în 1925
Actele care au consfinţit şi au legiferat constituirea României Mari, înfăptuită în mod formal la data de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, au condus la o organizare administrativă mozaicată în primii ani interbelici (1919-1925), în care, ca diviziuni recunoscute, au funcţionat atât judeţele Vechiului Regat alături de cele basarabene, moştenite de la fosta gubernie ţaristă, districtele austriece ale Bucovinei, cât şi fostele comitate austro-ungare de la vest de Carpaţi. Orientându-şi atenţia asupra reformării structurilor administrative, guvernul ţărănist condus de Iuliu Maniu a elaborat Legea pentru organizarea administraţiunii locale, care s-a dorit a fi un important pas în direcţia democratizării şi descentralizării administraţiei locale.
România Mare
Legea nr. 167 din 3 august 1929 a reînnoit ideea regiunilor istorice, organizând teritoriul ţării în 7 directorate ministeriale denumite după oraşele alese drept centre administrative: Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara. Delimitarea, parţial suprapusă provinciilor istorice, a ţinut seama atât de criteriul etnic, cât şi de relaţiile tradiţionale, stabilite la nivelul sistemului urban. Ultima reformă administrativă a României interbelice s-a realizat, după instaurarea regimului autoritar al regelui Carol al II-lea, prin adoptarea Constituţiei din 24 februarie 1938. Aceasta a avut ca principal efect asocierea judeţelor în cadrul unor noi structuri regionale, ţinuturile, fapt consfinţit prin legea administrativă din 14 august 1938.
Sibiul în perioada Ținuturilor, ca formă de organizare administrativă
Ţinutul a fost conceput ca o circumscripţiune teritorială, cu personalitate juridică, care reprezenta interesele locale şi exercita, în acelaşi timp, şi atribuţiile de administraţie generală. Judeţele îşi pierdeau personalitatea juridică pe care au avut-o între anii 1864 şi 1938, devenind circumscripţiuni de control şi de desconcentrare a administraţiei generale. Ele şi-au recăpătat personalitatea juridică după dispariţia ţinuturilor, prin Legea nr. 577 din 22 septembrie 1940, la puţin timp după abdicarea monarhului în favoarea fiului său, înscăunat rege sub titulatura de Mihai I al României.
Harta administrativa a judetului, 1925
Județul Sibiu în comunism
Regiunea Sibiu a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de centru a Republicii Populare Române, înfiinţată în anul 1950, când au fost desfiinţate judeţele interbelice ale Regatului României (prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950), având în componenţă raioanele: Agnita, Făgăraş, Mediaş, Sebeş, Sibiu şi Sighişoara.
Această nouă formulă administrativă în care se regăsea şi oraşul de pe Cibin a existat până în anul 1952, când teritoriul său a fost încorporat, prin dezmembrare, atât în Regiunea Stalin, cât şi în Regiunea Hunedoara. După reorganizarea administrativă din anul 1952, Sibiul a făcut parte din Regiunea Stalin, fiind sediul raionului omonim, înfiinţat prin Decretul nr. 33 din 27 septembrie. Între anii 1960-1968 Regiunea Stalin şi-a schimbat denumirea în Regiunea Braşov, raionul Sibiu rămânând cu acelaşi statut administrativ. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 2, din 16 februarie 1968, municipiul Sibiu redevine capitala judeţului cu acelaşi nume.
Actuala componenţă şi denumirea unităţii administrativ-teritoriale, municipiile reşedinţe de judeţe, precum şi satele reşedinţe de comune, sunt stabilite prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în 1981, cu modificările ulterioare (aproximativ 200 de legi), majoritatea fiind adoptate după anul 1989. Organizarea administrativ-teritorială dintre anii 1968 şi 1989 a suferit modificări, îndeosebi la nivel de comune şi de oraşe.
Sibiul în 1965
Ca o consecinţă a acestei legi, pentru judeţul Sibiu, are loc trecerea staţiunii Ocna Sibiului la rangul de oraş, la 1 mai 1968. Prin Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi a localităţilor urbane şi rurale, aflată în vigoare până în 26 decembrie 1989, când a fost abrogată prin Decretul-lege nr. 1/1989, Partidul Comunist Român preconiza o organizare mai judicioasă a teritoriului ţării în vederea restrângerii perimetrelor construibile ale localităţilor şi folosirea optimă a pământului, fiind interzise micşorarea suprafeţelor agricole. Aceasta în condiţiile în care procesul de industrializare forţată a ţării începea să dea primele rateuri.
Acest fenomen a fost accelerat în anii ’80, când sistematizarea a devenit parte integrantă a planurilor anuale şi cincinale. Legea nr. 2 din 18 aprilie 1989 privind îmbunătăţarea organizării administrative a teritoriului R.S.R. (publicată în Buletinul Oficial nr. 15 din 25 aprilie 1989), aflată în vigoare până la 22 ianuarie 1990, urmărea desfiinţarea a peste 700 de comune şi a unui număr mai mare de 7.000 de sate, precum şi trecerea comunelor subordonate oraşelor (suburbane) în categoria celor din mediul rural. În luna septembrie 1985, se prevedea că reconstrucţia satelor, adică transformarea lor în aşezări urbane cu profil agro-industrial şi eficientizarea agriculturii socialiste prin câştigarea de teren agricol, trebuia încheiată în următorii 15 ani.
Cifrele publicate în lunile martie şi iunie ale anului 1988 vizau dispariţia a circa 900 de comune, din totalul de 2.705, şi o reducere a numărului satelor, de la 13.123 la maximum 5.000-6.000. În acest context, 7.000-8.000 de aşezări rurale dispăreau de pe harta României, iar cele care rămâneau trebuiau demolate şi reconstruite în proporţie de 50-55%.
Pentru judeţul Sibiu consecinţele au constat în trecerea comunelor Avrig şi Tălmaciu (cu localităţile componente) în categoria oraşelor şi desfiinţarea comunelor Ludoş (prin alipirea la comuna Apoldu de Jos) şi Rîu Sadului (prin comasare cu Sadu), reînfiinţate în primăvara anului 1990. Din anul 1989 până în prezent, principala tendinţă privind evoluţia unităţilor administrativ-teritoriale o constituie gradul de fragmentare la nivel local, prin multiplicarea numărului de comune, oraşe şi municipii. După Revoluție comunele Săliște și Miercurea Sibiului au devenit orașe, iar satele Boița și Alma au devenit comune, după anul 2000.
Sursa foto: Albumul cartografic ”Scaunul, Comitatul, Județul Sibiu: 100 de ani de administrație în Transilvania. 50 de ani de la reorganizarea administrativ-teritorială a României” lansat de Biblioteca Județeană Astra, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, în cadrul manifestărilor dedicate centenarului Marii Uniri de la 1918.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, este internat în continuare în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.
Potrivit unui buletin medical transmis vineri de unitatea sanitară, starea generală a pacientului este staționară, însă fragilă, fiind necesar un tratament susținut, sub supravegherea unei echipe medicale multidisciplinare.
„Este vorba despre un pacient foarte fragil, cu multiple boli cronice asociate.
Duminică, 15 iunie 2025, în satul Vale, între orele 13.00-19.00, în curtea Noului Cămin, lângă biserica satului, specificul gastronomic local și moștenirea culturală vor fi prezentate turiștilor și localnicilor în cadrul celei de-a șasea ediții a festivalului Gusturi și Tradiții din Săliște.
Standurile producătorilor și artizanilor din orașul Săliște și din cele 9 sate aparținătoare vor îmbia turiștii cu produse din gastronomia tradițională locală și produse manufacturate artizanal:
· fructe și legume locale și derivate;
· brânzeturi de vacă și de oaie;
· preparate din carne;
· produse locale ale stupului;
· bere artizanală, băuturi tradiționale;
· produse de patiserie și panificație tradiționale;
· Studioul de canto „Rodica Popa Comăniciu”, cu elevii: Anisia Bebeșelea, Sofia Bunaciu, Antonia Bunaciu, Andrada Cinăzan, Trușcă Maya, Daria Mănig, Natalia Blezu, Anastasia Oprișcan, Sofia Voicu, Gabriela Vîrtan – Nai, Yilmaz Raysa, Anisia Nicula.
Sărbătoarea va fi gazdă și pentru numeroase ateliere pentru copii și tineri care ajung în satul Vale la eveniment, alături de părinți: ateliere de pictură, incursiune în muzeul etnografic al satului, ateliere de desene pe față și de artizanat handmade.
Evenimentul este organizat de către Primăria Orașului Săliște și Parohia Ortodoxă Română din satul Vale și cofinanțată de Consiliul Județean Sibiu.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În data de 13 iunie 1925, prin legea numărul 99 pentru Unificarea Administrativă, a luat naștere județul Sibiu.
Momentul 1925 marchează transformarea regiunii Sibiului într-o unitate administrativă modernă în cadrul României Mari.
Legea pentru Unificarea Administrativă a fost urmată de un decret regal care a reglementat organizarea efectivă a județelor, formate din plăși, comune și municipii.
„Cu o suprafață de aproximativ 3.619 km² județul Sibiu cuprindea inițial 4 plăși: Sibiu, Miercurea Ocna Sibiului și Săliște, pentru ca mai apoi să i se alăture Nocrich și Avrig.
Chiar dacă de-a lungul timpului granițele s-au ajustat, spiritul și identitatea culturală a județului nostru au rămas nealterate.
La Mulți Ani județului Sibiu, cel cu oameni și locuri de poveste”, a scris președintele Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, pe Facebook.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Primele trenuri care vor ajunge în dimineața zilei de 14 iunie 2025 cu turiști pe litoral sunt garniturile dinspre zona Moldovei, dar și tradiționalul tren destinat tinerilor care va circula zilnic pe ruta Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – București Nord – Constanța & stațiuni – Mangalia şi retur.
Trenul Tineretului -IR 1912 va pleca din Sibiu la ora 18:38, va circula pe parcursul nopții cu tranzit prin București Nord (plecare ora 03:15) și va ajunge la Constanța la ora 06:11 / Mangalia la ora 07:59.
Israelul a atacat Iranul vineri dimineața, explozii sunt raportate la Teheran, dar și la centrul de cercetare nucleară de la Natanz (300 km sud de capitală).
Potrivit Biziday, este confirmată oficial moartea comandantului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC – corpul de elită al armatei iraniene), Hossein Salami, dar nu este clar dacă el a fost ucis de rachetele israeliene, sau de o operațiune la sol.
Presa israeliană relatează că Mossad, serviciul secret israelian, a desfășurat în timp atacului aerian operațiuni de sabotaj la sol.
Presa iraniană oficială anunță decesul mai multor figuri de prim rang militare și științifice (implicate în programul de cercetare nucleară).
O rezoluție a Agenției pentru Energie Atomică (IAEA), adoptată joi, declara oficial, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, că Iranul a încălcat obligațiile sale de neproliferare nucleară.
Într-un discurs televizat în limba engleză, prim-ministrul Benjamin Netanyahu susține că Iranul are deja suficient material (uraniu îmbogățit) pentru a produce nouă bombe nucleare.
De asemenea, el a susținut că Iranul va fi în curând capabil să lanseze zeci de rachete care pot transporta ogive nucleare.
SURSĂ FOTO: Vitalie Cojocari/Facebook
SURSĂ VIDEO: Guardian News/Youtube
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Un accident rutier grav a avut loc în această seară pe DN 7, în zona localității Seaca, după ce două camioane s-au ciocnit violent, în eveniment fiind implicat și un autoturism.
La fața locului intervin de urgență echipaje de la Poliție, SMURD și Ambulanța. Autoritățile recomandă șoferilor să evite zona și să folosească rute ocolitoare până la deblocarea traficului.
Joi, Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat câștigătorii Premiilor pentru Patrimoniul European / Premiilor Europa Nostra 2025, cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene.
Anul acesta, cele mai prestigioase premii europene pentru patrimoniu sunt acordate unui număr de 30 de câștigători remarcabili din 24 de țări de pe continent.
Centrul ASTRA a revitalizat o casă medievală a breslelor, transformând-o într-un centru vibrant de formare, certificare și cultură.
Prin parteneriate inovatoare, acesta a creat un precedent național în ceea ce privește recunoașterea meșteșugurilor tradiționale, profesionalizarea meșterilor și conectarea patrimoniului, educației și rezilienței comunităţii.
Administrat de Muzeul ASTRA – cel mai important muzeu în aer liber din România – centrul funcționează ca un hub urban pentru formare profesională, certificare a meșterilor și educație pentru patrimoniu.
Centrul a fost dezvoltat în parteneriat cu Museene i Sør Trøndelag (Norvegia) și Future Capital (România), finanțat în cadrul programului RO-CULTURA printr-un grant al Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (EEA Grants), și de un sprijin consistent din partea Consiliului Județean Sibiu.
Juriul a declarat: „Sistemul de certificare, dezvoltat ca parte a acestui proiect, marchează un progres semnificativ în oficializarea standardelor ocupaționale ale meșteșugurilor traționale meșteșugurilor tradiționale, iar activitățile educaționale îi conferă localnicilor proprietari de clădiri puterea și capacitatea de a-și reabilita propriul patrimoniu”.
Proiectul a urmărit două aspecte: restaurarea și refuncționalizarea unei hale de breaslă din perioada mediecală și dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile pentru protejarea și transmiterea abilităților meșteșugărești tradiționale.
Peste 80% din clădirea istorică este acum accesibilă publicului, cu noi spații pentru expoziții, activități de creație, educație și comerț. Măsurile de reabilitare au vizat și asigurarea accesului incluziv, prin instalarea unui lift și a unor toalete accesibile.
Bazându-se pe cercetări etnografice, istorice și sociologice ample, echipa a dezvoltat un curriculum de formare și certificare inovator. Peste 90 de meșteri au obținut o certificare profesională în construcții tradiționale, prelucrarea lemnului și tâmplărie manuală artizanală.
Certificarea nu a vizat doar evaluarea abilităților și cunoștințelor tehnice, ci și formarea de noi competențe antreprenoriale, juridice și financiare, precum și abilități de marketing, consolidând capacitatea participanților de a obține succes pe piețele contemporane.
Câțiva dintre meșterii certificați și-au deschis deja propriile afaceri. Procesul de certificare este acum considerat model de bune practici de alte muzee în aer liber din România, interesate la rândul lor să multiplice acest model.
Implicarea meșterilor certificați în șantierele de restaurare a patrimoniuui a devenit o cerință obligatorie în finanțările oferite de stat.
“La Muzeul ASTRA sustenabilitatea este o trăire, iar principiile ei sunt aplicate zilnic. Construim proiecte care consolidează drumurile de rămas acasă și asigură un viitor durabil pentru valorile patrimoniale materiale și imateriale.
Cum va fi patrimoniul Muzeului ASTRA peste 50 de ani? Cum vor arăta clădirile istorice din Sibiu peste 50 de ani?
Acestea au fost întrebările la care nu am dat doar un răspuns, ci am identificat o soluție. Iată că deja am aplicat-o cu succes și am dezvoltat pentru toată țara.
Este onorant pentru noi și iată că recunoașterea vine. Sper că de acum înainte factorii decizionali să ne asculte! Știm să dezvoltăm, faptele și rezultatele confirmă!
Acum nu mai este urmă de îndoială, Muzeul ASTRA este un FENOMEN care face cinste României peste tot în lume!” a declarat Ciprian Ștefan, directorul general al Muzeului ASTRA și inițiatorul programului de certificare a competețelor meșterilor tradiționali.
Susținătorii și pasionații patrimoniului sunt acum încurajați să descopere câștigătorii și să voteze online pentru a decide cine va câștiga Premiul Publicului 2025, care este însoțit de un premiu în bani în valoare de 10.000 de euro. Voturile pot fi exprimate până la 12 septembrie.
Câștigătorii au fost selectați de un juriu, compus din 11 experți în patrimoniu din întreaga Europă, după evaluarea candidaturilor de comitetele de selecție.
Un total de 251 de candidaturi eligibile pentru premiile din acest an au fost depuse de organizații și persoane fizice din 41 de țări europene.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Un adevărat dezastru piscicol se înregistrează pe râul Târnava Mică din cauza salinizării accentuate a apei, un efect al inundațiilor recente de la Salina Praid.
Râul Târnava Mică este scena unei catastrofe ecologice de proporții, cu o mortalitate piscicolă extinsă documentată joi, 12 iunie.
Prezența numeroaselor exemplare tinere indică o lovitură severă asupra viitoarelor generații de pești, amenințând serios echilibrul ecologic al râului.
„Mortalitate piscicolă masivă pe Târnava Mică, imagini de astăzi
Ce am temut, şi am exprimat într-o postare la începutul catastrofei, se întâmplă. Astăzi, 12 iunie, s-a documentat mortalitate piscicolă extinsă pe Târnava Mică, în aval de Praid, ca urmare a salinizării accentuate a apei.
Pești morți sau pe moarte, unii sărind disperat din apă, pot fi observați în număr mare. Inclusiv specii protejate, precum boarța, au fost afectate.
Fotografii realizate azi pe malul Târnavei Mici, unde se poate vedea:
-agregare masivă de pești aproape de țărm
-indivizi morți deja sau în suferință
-exemplare tinere, ceea ce indică o lovitură asupra generației viitoare
Colegul nostru, László Szakács (el a realizat pozele, le-am postat cu permisiunea lui), este pe teren și documentează această catastrofă ecologică.
Durerea vine nu doar din pierderea biodiversității, ci și din sentimentul profund de neputință. În acest moment, nu se mai poate face nimic pentru peștii afectați.
Teoria metapopulației ne spune că, în timp, Târnava Mică ar putea fi recolonizată de pești din afluenți. Dar această reconstrucție naturală depinde de:
-starea acestor afluenți
-starea populațiilor de peşti din aceşti afluenți
-dinamica dispersiei speciilor
-cantitatea de sare care intră în râu şi durata de timp pentru care râul este poluat)
Aceasta nu este doar o urgență ecologică. Este o criză de guvernanță, o ruptură între oameni și instituții, și un semnal clar că sistemul nostru de protecție a naturii este fragil și lent în fața catastrofelor.
ALERTĂ PENTRU COLEGII IHTIOLOGI – CATASROFĂ PE TÂRNAVA MICĂ
Aş dori să alertez colegii ihtiologi să meargă şi să colecteze peştii morți, să documenteze structura pe vârsta şi alte variabile populaționale, numărul de specii etc. Acum. Important. Să nu rămână această catastrofă fără documentare”, a scris Tibor Hartel pe Facebook.
Sursă foto: Facebook.com/Tibor Hartel
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
