„Nu s-a stabilit formulă de calcul şi nici n-am avut discuţii concrete cu reprezentanţii autorităţilor locale, asociaţia comunelor, asociaţia oraşelor sau municipiilor, pentru că trebuie să vină la pachet cu celelalte modificări ale sistemului fiscal.
Cu siguranţă, la momentul oportun, o să avem o dezbatere şi pe această temă.
Şi aici, în principiu, propunerile trebuie să vină din partea acestor asociaţii, pentru că primăriile sunt cele care aplică implementarea, sau implementează aceste colectări de taxe locale şi, în mod normal, primele propuneri trebuie sa vină din partea lor”, a declarat Tanczos Barna.
„La persoanele fizice nu poţi tot timpul să taxezi în funcţie de kilometrii parcurşi, pentru că este foarte complicat.
Acolo mai mult ca sigur trebuie să mergem pe norma de poluare, pe vechimea maşinii şi pe o filosofie gândită împreună cu autorităţile locale”, a spus Tanczos Barna.
Copiii cu vârsta de până la 14 ani, inclusiv nou-născuții, vor putea beneficia de noua carte de identitate electronică cu cip, care va ține loc și de pașaport.
Cu ajutorul noii cărți electronice identitate, românii vor putea genera semnătura electronică prin conectarea la anumite aplicaţii. Cei care nu doresc documente cu cip pot opta pentru o carte de identitate simplă.
Noua carte de identitate electronică va putea fi utilizată pentru accesarea de servicii digitale, fiind un document cu multiple elemente de securitate.
Aceasta funcţionează şi ca document de călătorie și este gratuită pentru persoanele care au peste 14 ani.
Din 2 iunie, se poate elibera și în cazul copiilor de până în 14 ani, iar documentul va înlocui pașaportul pe teritoriul Uniunii Europene.
Actul este de dimensiunea unui card bancar şi permite stocarea unor informații precum grupa sanguină și RH-ul.
Pe viitor, cartea electronică de identitate ar putea înlocui şi cardul național de sănătate. Pentru copiii de până in 14 ani, părinţii vor achita o taxă de 67 de lei, de trei ori mai puțin față de un pașaport clasic.
Clujenii au putut testa noua carte de identitate încă din 2021, printr-un program special.
Autoritățile au eliberat noua versiune, iar primul cetățean care a beneficiat de noul document este o studentă.
În două săptămâni, și locuitorii din Bucureşti vor putea solicita eliberarea noii cărți electronice de identitate, iar din 20 mai, acest lucru va fi posibil la nivelul întregii ţări.
Firma care produce săpunul Cheia, s-a ales cu o plângere penală pentru că vinde săpunuri pe care este ștanțat chipul lui Nicolae Ceaușescu.
Plângerea a fost depusă de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, care amintește că promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de genocid şi de crime de război este interzisă prin lege.
Potrivit Institutului, săpunul ștanțat cu figura fostului dictator, este însoțit de un mesaj de promovare care glorifică realizările regimului comunist.
„CEAUSESCU a fost conducatorul nostru care a apărut pe coperta revistei Time, a fost plimbat de regina Angliei cu caleaşca, a creat Dacia şi Aro, Casa Poporului, Metroul si Canalul Dunăre-Marea Neagră. Nu putem uita că pe vremea lui, generaţiei mele îi era perfect”, este mesajul care însoțește promovarea săpunului.
IICCMER amintește, însă, că legea interzice astfel de glorificări.
„E Ordonanța 31 din 2002 care interzice cultul persoanelor condamnate pentru genocid și crime împotriva umanității.
Aici se înscrie Nicolae Ceaușescu, în cazul căruia există în continuare perfect valabilă condamnarea pentru genocid”, a spus Daniel Șandru, director IICMER la Europa FM.
Un reprezentant al firmei a declarat pentru Europa FM că Nicolae Ceaușescu este un personaj istoric și că produse cu chipul său sunt vândute ca souvenir inclusiv la Casa soților Ceaușescu din cartierul Primăverii din Capitală.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu a informat, joi, că opt jandarmi şi trei poliţişti ar fi avut încheiate contracte cu companii de securitate care au activat în Republica Democrată Congo.
Autoritățile anunță că verificările dispuse la nivelul structurilor din MAI continuă, iar la finalul acestora vor fi luate măsurile care se impun.
„Nu avem un rezultat final la acest moment, rezultatele sunt în dinamică şi pentru noi sunt foarte importante, fiindcă, în funcţie de constatări, se dispun anumite măsuri legale, şi vorbim aici de anumite situaţii care vin în zona de răspundere penală, şi de aceea în asemenea situaţii noi vom face sesizări.
Am şi făcut asemenea sesizări către organele de parchet”, a declarat Bogdan Despescu.
Despescu a confirmat, joi, că de la nivelul structurilor MAI au fost făcute trei sesizări cu privire la trei cadre care, în afara serviciului, în timpul liber, în concediu, au desfăşurat asemenea activităţi.
„Sunt în documentare alte opt cadre. Cele 11 cadre provin din Jandarmeria Română şi Poliţia Română.
La finalul acestei activităţi de verificare, în funcţie de constatări, cu siguranţă vor fi dispuse, dacă se impun, şi alte sesizări, dacă nu, şi alte măsuri interne.
Sunt opt jandarmi şi trei poliţişti’, a precizat Bogdan Despescu.
Secretarul de stat a menţionat, întrebat despre acest lucru, că unii dintre aceştia aveau acces la informaţii clasificate, fără a da mai multe detalii.
Aeroportul Internaţional Sibiu R.A. organizează concurs în data de 15.04.2025, ora 10:00, în vederea ocupării unui (1) post vacant de Specialist Marketing în cadrul Serviciului Marketing și Comunicare – Direcția Comercială (contract de muncă pe durată nedeterminată).
ATRIBUȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI PRINCIPALE ALE POSTULUI:
participarea la elaborarea Planului de marketing al Aeroportului Internațional Sibiu, a strategiilor și activităților de marketing și comunicare ale Aeroportului Internațional Sibiu;
stabilirea, propunerea și derularea de campanii de promovare a imaginii, serviciilor și facilităților Aeroportului Internațional Sibiu, prin canalele de comunicare disponibile (online și offline);
realizarea de materiale de informare și promovare, prezentări, materiale de tip Business Case, comunicate de presă, afișe etc.;
furnizarea de informații privind activitatea, serviciile și facilitățile Aeroportului Internațional Sibiu prin e-mail, comunicate de presă, website-ul www.sibiuairport.ro, social media, alte canale de comunicare;
elaborarea de răspunsuri la întrebări/comentarii/solicitări de informații primite prin poșta electronică sau tradițională, conform standardelor și politicilor Aeroportului Internațional Sibiu, precum și legislației în vigoare;
actualizarea informațiilor publicate pe website-ul Aeroportului Internațional Sibiu www.sibiuairport.ro;
crearea de conținut pentru publicare pe platformele online (social media, newsletter, website etc.);
participarea la planificarea și buna desfășurare a evenimentelor organizate la inițiativa Aeroportului Internațional Sibiu sau în colaborare cu parteneri, alte instituții;
întocmirea de analize și rapoarte periodice cu privire la evoluția traficului aerian;
elaborarea de cercetări de piață și participarea la analizarea și interpretarea rezultatelor obținute;
analiza tarifelor practicate pe piață în domeniul de activitate;
propunerea de măsuri de îmbunătățire privind valorificarea eficientă a spațiilor, serviciilor, facilităților existente oferite, respectiv de noi servicii/facilități în vederea creșterii gradului de satisfacție al utilizatorilor de servicii aeroportuare și implementarea acestora după aprobare;
gestionarea spațiilor de publicitate disponibile pentru închiriere direct sau prin intermediul unor parteneri;
întocmirea necesarelor anuale din cadrul Serviciului Marketing și Comunicare, pe baza necesităților și priorităților, conform procedurilor de lucru;
întocmirea referatelor de necesitate în vederea achiziției de produse și servicii necesare bunei desfășurări a activității Serviciului Marketing și Comunicare;
îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter specific domeniului de activitate, prevăzute de reglementările în vigoare sau dispuse de conducerea ierarhică.
CERINȚE DE OCUPARE A POSTULUI:
Studii și experiență profesională:
studii univesitare de licență/masterat în domeniul economic/marketing/comunicare/relații publice absolvite cu diplomă de licenţă/master;
experiență profesională de minim 3 ani lucraţi în domeniul economic/marketing/vânzări/comunicare/ relații publice;
cunoștințe în derularea de campanii în mediul online (Facebook Ads, Google Ads, e-mail marketing) constituie avantaj;
prezentarea unui portofoliu de lucrări (campanii de marketing offline/online, lucrări, proiecte relevante etc.), în vederea evidențierii experienței practice constituie avantaj;
cunoştinţe de operare pe calculator nivel avansat: Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint), instrumente Google (Search, Chrome, Drive, Forms, Analytics, YouTube etc.);
cunoștințe de utilizare programe/aplicații de design grafic (Corel Draw, Canva) constituie avantaj;
cunoștințe de editare foto-video constituie avantaj;
cunoștințe de limba engleză la nivel avansat.
Abilități și competențe comportamentale:
abilități excelente de comunicare și prezentare, atât în scris, cât și verbal;
ușurință în exprimarea ideilor, exprimare corectă, clară și coerentă;
capacitate de a prelucra informațiile, de a le interpreta și valorifica prin furnizarea de date prelucrate;
capacitatea de organizare și planificare eficientă a activității;
capacitate de prioritizare a sarcinilor de lucru într-un mod eficient, orientat spre rezultate;
atenție deosebită la detalii și orientare spre livrarea de rezultate de înaltă calitate;
spirit de echipă și abilitatea de a colabora eficient cu diverse departamente;
flexibilitate în abordarea situaţiilor de lucru;
gândire logică, capacitatea de analiză și sinteză;
abordare orientată spre soluții;
spirit de inițiativă, capacitatea de a identifica și propune îmbunătățiri;
creativitate;
adaptabilitate și dorință de a învăța continuu, spirit autodidact;
capacitate de a gestiona mai multe activități/proiecte simultan și de a respecta termene limită.
ETAPE DE SELECȚIE ȘI PROBE AFERENTE ACESTORA:
1. evaluare compatibilității cu postul prin interviu;
2. evaluarea cunoștințelor de specialitate prin test scris care are la bază bibliografia publicată în prezentul anunț.
CONȚINUTUL DOSARULUI DE CANDIDATURĂ:
cerere de înscriere;
CV în format Europass semnat pe toate paginile;
copiile documentelor care atestă nivelul studiilor și ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, copiile documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor specifice;
carnet de muncă – în copie sau adeverință care să ateste vechimea în muncă;
copia actului de identitate;
adeverință medicală;
cazier judiciar;
alte documente relevante pentru desfășurarea concursului.
Documentele justificative în copie trebuie să fie semnate de către candidat privind conformitatea cu originalul.
Bibliografie:
Legea nr. 21 din 18 martie 2020 privind Codul aerian;
Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
Horea Mihai Bădău, Tehnici de comunicare în social media, Iași, Editura Polirom, 2011 (Capitolul 4. Facebook, Capitolul 5. Strategia de PR în social media, pp. 135-210);
Cristina Coman, Relațiile publice și mass-media, Iași, Editura Polirom, 2004 (capitolul Comunicatul de presă, pp. 104-140);
Nigel Halpern, Anne Graham, Airport Marketing, Routledge, 2013 (Capitolul 3. The market for airport services, pp. 45-62);
Începând din această lună, atleta medieșeană Alexandra Hudea este dublu legitimată, ea fiind susținută prin intermediul unui contract de activitate sportivă, încheiat cu Clubul Sportiv Municipal Mediaș.
Prin încheierea acestui contract de activitate sportivă, Primăria Municipiului Mediaș, prin Clubul Sportiv Municipal Mediaș, și-a propus să acorde susținere financiară și acces la resurse suplimentare, pentru a putea să își achiziționeze alimentație de efort, susținătoare de efort și vitamine, astfel încât să își atingă potențialul maxim.
În plus, Alexandra Hudea va avea acces la baza sportivă aflată în administrarea clubului, pentru antrenamente și pentru refacere.
Astfel, administrația publică locală continuă să susțină performanțele sportivilor din oraș, iar Alexandra Hudea este una dintre atletele medieșene care a obținut rezultate remarcabile la competițiile de atletism.
„De astăzi, domnișoara Hudea este susținută de Primăria Municipiului Mediaș, prin Clubul Sportiv Municipal.
Nu pot decât să o felicit pentru toată activitatea pe care o desfășoară și în același timp să îi mulțumesc pentru imaginea bună pe care o face municipiului Mediaș.
Sigur că îmi doresc ca un număr cât mai mare de copii din orașul nostru să facă performanță, atât în sport, cât și la învățătură și vreau să îi asigur pe toți cei care vor avea rezultate bune în cele două domenii că vor avea mereu susținerea administrației publice locale”, a declarat primarul Gheorghe Roman.
România doboară praguri demografice cu o viteză alarmantă: dacă în 2011 numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000. Spre comparație, în anul 1990 se nășteau 301.000 de copii în România, iar în 1968 erau peste 500.000.
Pornind de la un studiu publicat de The Wall Street Journal, celebra publicație financiară americană, care arată că unul dintre principalii factori ai declinului demografic din Statele Unite îl reprezintă scăderea numărului de femei și cupluri care devin părinți – fie din alegere, fie din cauze medicale sau sociale –, portalul clubulcopiilor.ro a analizat datele demografice locale pentru a vedea dacă acest trend se regăsește și în România.
palatulcopiilor.ro
Numărul mamelor tinere scade vertiginos,în timp ce cel al mamelor peste 35 de ani crește accelerat
România este țara cu cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, însă această statistică maschează faptul că numărul mamelor tinere și foarte tinere a scăzut considerabil comparativ cu anii ’90.
Dacă în 1990, 15% dintre copii erau născuți de mame cu vârsta între 15 și 19 ani, acest procent a scăzut sub 9% în 2023. În aceeași perioadă, s-a înjumătățit și procentul mamelor cu vârsta între 20 și 24 de ani, care erau aproape majoritare la începutul anilor ’90 – scăzând de la 49,7% în 1992 la 19,7% în 2023.
Așadar trendul observat în Statele Unite și în alte state din Europa de Vest se regăsește și în România. În 2020, pentru prima dată, cele mai multe nașteri au fost înregistrate la mame cu vârsta între 30 și 34 de ani. Mai mult, segmentul cu cea mai mare creștere procentuală este cel al mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani, care a înregistrat o creștere de 174% în 2023 față de 1990.
Numărul mamelor cu vârsta între 40 și 44 de ani a crescut și el semnificativ, cu 160%, dar acest segment rămâne relativ mic, reprezentând 3,3% din totalul nașterilor în 2023.
Numărul femeilor fără copii crește accelerat
Creșterea semnificativă a vârstei la care mamele din România nasc primul copil se suprapune cu un alt trend: tot mai multe românce cu vârsta de peste 35 de ani ajung să nu aibă niciun copil.
În 1992, doar 10% dintre femeile din România cu vârsta între 35 și 44 de ani nu aveau niciun copil. Până în 2021, acest procent a crescut la aproximativ 19%.
Procentul oficial raportat este de 25%, însă considerăm că acesta este supraestimat, deoarece include un segment semnificativ de femei pentru care lipsesc date (religie, etnie), iar în acest segment, 87% nu au copii. Probabil, în cazul acestui grup, mai degrabă lipsesc informațiile despre numărul de copii decât să existe o diferență atât de mare față de media celorlalte segmente.
Chiar dacă o parte dintre acestea vor avea copii mai târziu, sociologii afirmă că majoritatea vor avea cel mult un copil, fiind la o vârstă la care nașterea mai multor copii devine mai puțin probabilă din cauze biologice sau sociale.
Acest trend se regăsește și în alte țări. De exemplu, în Statele Unite procentul femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani care nu au copii este de 20%, doar ușor mai mare decât cel din România. Sociologii americani consideră că acest procent va crește accelerat în perioada următoare.
În Europa, procentul femeilor fără copii variază semnificativ de la țară la țară. Cel mai mare procent se regăsește în țările vorbitoare de limbă germană – Germania, Austria și Elveția –, precum și în Anglia și Țara Galilor, unde între 21% și 22% dintre femeile născute între anii 1960 și 1970 nu au copii. În schimb, în Bulgaria, Cehia și Slovenia, acest procent este sub 10%.
În cazul României, procentul femeilor născute între anii 1960 și 1970 care nu au copii este de 12%. Totuși, analiza noastră sugerează că, pentru generațiile următoare, numărul femeilor fără copii este în creștere și se apropie sau chiar a ajuns la nivelul țărilor cu procente mai ridicate.
Educația este un factor important, dar trendul se accelerează și în rândul femeilor fără studii superioare
Femeile cu studii universitare reprezintă cel mai mare procent al femeilor de peste 35 de ani care nu au copii. Acest fenomen este bine documentat de sociologi, însă ceea ce surprinde este accelerarea acestui trend în ultimii 10 ani.
Analiza mai arată un fapt surprinzător: cea mai mare creștere procentuală se înregistrează în rândul femeilor cu un nivel mai scăzut de educație (cu studii gimnaziale sau liceale). Spre deosebire de femeile cu studii universitare, această creștere a apărut brusc în ultimul deceniu.
Religia nu este un factor determinant
Un alt aspect interesant al analizei în discuție este faptul că trendul de creștere a numărului de femei fără copii se regăsește în majoritatea cultelor religioase din România, fie ele ortodoxe, catolice, protestante sau neoprotestante.
Nu există diferențe semnificative între cele mai mari două culte, ortodox și catolic, iar discrepanțele față de cultele protestante (reformat, unitarian) și neoprotestante (baptiști, penticostali, adventiști) sunt reduse.
Ruralul, cu 10 ani în urma urbanului, dar ambele segmente urmează aceeași direcție
Deși există o diferență semnificativă între procentul femeilor peste 35 de ani fără copii din mediul urban și cel din mediul rural, ambele segmente sunt în creștere accelerată.
Mediul rural pare a fi cu aproximativ 10 ani în urma celui urban – procentul femeilor din mediul rural cu vârsta de 35 de ani și fără copii este similar cu cel al femeilor din mediul urban de acum un deceniu.
Etnia pare a fi un factor important
Dacă religia nu pare să influențeze semnificativ acest fenomen, trendul de creștere a numărului de femei fără copii diferă semnificativ între cele mai numeroase trei etnii din România.
Cea mai mare creștere se înregistrează în rândul femeilor de etnie română, unde procentul a ajuns la 19%, comparativ cu 17% în rândul femeilor de etnie maghiară și 11% în rândul celor de etnie romă.
Diferențele sunt vizibile și în ritmul de creștere: dacă în urmă cu 10 ani, procentul femeilor fără copii era similar între etnicii români și maghiari, în prezent, creșterea a fost de două ori mai rapidă în rândul femeilor de etnie română.
În cazul femeilor de etnie romă, trendul a fost ușor diferit: numărul femeilor fără copii a scăzut între 2002 și 2011, însă a crescut din nou cu 2 puncte procentuale până în 2021.
În Sibiu, 18% dintre femeile cu vârsta între 35 și 44 de ani nu au copii
Dacă media națională a femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani fără copii este de 18%, acest procent poate varia semnificativ de la un județ la altul. Așa cum am observat anterior, deși atât mediul urban, cât și cel rural urmează aceeași tendință, iar nivelul de educație are un impact similar, la nivel absolut, femeile educate din mediul urban cu vârsta între 35 și 44 de ani sunt, într-un număr mai mic, mame, comparativ cu cele din mediul rural sau cu cele care au un nivel de educație mai scăzut.
În consecință, nu surprinde faptul că Bucureștiul se află pe primul loc la nivel național, însă ceea ce surprinde este că procentul este unul semnificativ – aproape una din trei femei cu vârsta între 35 și 44 de ani nu are copii. Acest procent aproape s-a dublat față de începutul anilor ’90, când era de doar 16%.
palatulcopiilor.ro
Clujul și Timișul urmează pe locul secund, ambele cu 23%, fiind urmate de Brașov și Arad, cu 20%. Alte județe cu procente ridicate sunt Ilfov (19%), Sibiu, Hunedoara, Alba, Iași, Galați, Vrancea și Bihor – toate cu 18%.
În Sibiu, 18% dintre femeile din această categorie de vârstă nu au copii, alăturându-se orașelor dinamice și dezvoltate ale României: București, Timișoara, Cluj și Brașov.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, pe parcursul anului 2023 s-au născut 3.516 de copii în județul Sibiu, cel mai mic număr din 1990.
Totodată, în ultimele două decenii, populația județului Sibiu s-a redus cu 52,6 mii persoane (-11,8%, în 2023 față de 2000), iar în ultimele trei decenii populația județului s-a redus cu 110,1 mii persoane (-22,0%), înregistrând un ritm moderat de declin demografic. Potrivit prognozelor demografilor din cadrul Institutului Național de Statistică, județul Sibiu ar mai putea pierde 1,5% din populația actuală până în 2030 și 7,2% până în 2060. La baza acestei evoluții au stat atât scăderea natalității, cât și procesul migrațional (migrația internă și externă).
Se dublează numărul femeilor care divorțează înainte de a avea copii
Când vine vorba de statusul marital, se observă două trenduri interesante. Ponderea femeilor divorțate fără copii a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 17% din totalul femeilor divorțate, la 43%.
De asemenea, s-a dublat și procentul femeilor căsătorite care nu au copii, crescând de la 7% la 15% în ultimul deceniu.
Singurul segment unde procentul scade este cel al femeilor necăsătorite. Dacă la începutul anilor ’90 nașterile în afara căsătoriei erau rare, în prezent, acestea sunt mult mai frecvente.
De ce crește accelerat numărul femeilor fără copii?
În ultimele decenii, numărul femeilor care nu au copii a crescut semnificativ, atât în România, cât și la nivel global. Acest fenomen are cauze multiple, care variază de la factori economici și sociali, până la probleme medicale sau schimbări în mentalitatea și stilul de viață al noilor generații.
1. Schimbări în priorități și stil de viață
Pentru multe femei, alegerea de a nu avea copii este influențată de dorința de a-și prioritiza cariera, educația sau dezvoltarea personală. Spre deosebire de generațiile anterioare, în care maternitatea era considerată o etapă firească a vieții, astăzi multe femei își doresc mai multă independență și flexibilitate.
Tinerii adulți din prezent amână căsătoria și întemeierea unei familii, concentrându-se pe stabilitate financiară, călătorii și experiențe personale, iar pentru unele femei, maternitatea nu mai este văzută ca un obiectiv principal de viață.
2. Creșterea costului vieții și insecuritatea economică
Un factor esențial care contribuie la această tendință este creșterea costului vieții. Într-o economie instabilă, multe femei consideră că nu își permit financiar să crească un copil. Într-un studiu anterior, echipa noastră a estimat costul cresterii unui copil la 500. 000 de lei.
În multe țări, inclusiv în România, femeile se confruntă cu dificultăți în a echilibra maternitatea cu o carieră de succes, mai ales în lipsa unor politici favorabile privind munca part-time și sprijinul pentru familii.
3. Problemele de fertilitate și factori medicali
Nu toate femeile care nu au copii au făcut această alegere. Infertilitatea și problemele de sănătate reprezintă o realitate din ce în ce mai frecventă. De asemenea creșterea vârstei la prima sarcină, poate reduce șansele de concepție
În plus, deși există opțiuni precum fertilizarea in vitro (FIV), acestea sunt costisitoare și nu oferă garanția succesului, ceea ce face ca multe femei să nu poată avea copii, chiar dacă își doresc.
4. Lipsa unui partener potrivit și schimbarea modelului familial
Un alt factor esențial este dificultatea de a găsi un partener potrivit. Relațiile de lungă durată sunt mai instabile decât în trecut, iar rata divorțurilor este în creștere. Din 1990 până în 2020, rata divorțurilor la români a crescut cu 75%, arată un studiu realizat de „Școala pentru Cuplu”.
Femeile care nu găsesc un partener compatibil aleg adesea să rămână fără copii, mai ales dacă nu își doresc să fie părinți singuri.
În plus, modelul tradițional de familie este în schimbare – multe femei nu mai percep căsătoria și maternitatea ca pe o obligație, ci ca pe o alegere personală.
Ce impact are acest trend asupra natalității din România?
Creșterea numărului de femei care nu au copii, fie din alegere, fie din motive medicale, are un impact semnificativ asupra natalității în România. Această tendință contribuie la scăderea ratei fertilității și accelerează declinul demografic al țării.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că, în 2023, rata fertilității totale în România a scăzut la 1,47 copii per femeie, mult sub nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii, iar un alt studiu recent bazat pe o proiecție ONU a aratat ca Romania ar putea pierde aproape jumatate din populatie pana in anul 2100.
Un studiu al Băncii Mondiale subliniază că scăderea numărului de copii are efecte puternice asupra eficienței și sustenabilității pe termen mediu și lung a infrastructurii educaționale și sanitare. Depopularea poate duce la reconfigurarea serviciilor publice, afectând comunitățile locale, orașele și satele care se golesc și pierd din vitalitate. Un viitor în care tot mai puțini copii se nasc înseamnă nu doar o presiune economică și socială crescută, ci și un impact profund asupra societății în ansamblu – familii mai mici, orașe mai tăcute, o lume cu mai puține râsete de copii.
Această realitate evidențiază necesitatea unor politici care să încurajeze echilibrul între viața personală și profesională, să sprijine familiile și să creeze un mediu în care nașterea și creșterea copiilor să fie o alegere mai ușoară. Fără astfel de măsuri, România riscă nu doar un declin numeric, ci și pierderea unui element esențial al oricărei societăți – energia, bucuria și speranța pe care o aduc noile generații.
Ce spune sociologul Mihai Rusu
L-am întrebat pe universitarul Mihai Rusu cât de îngrijorătoare sunt datele prezentate în acest context, al declinului demografic. „Scăderea natalității trebuie înțeleasă ca parte a unor procese demografice mai ample, care formează o tendință istorică specifică societății occidentale. Natalitatea scăzută trebuie, așadar, pusă alături de îmbătrânirea populației și criza nupțialității, reflectată în scăderea ratei căsătoriilor.
Mihai Rusu
Pe scurt, societatea occidentală contemporană se distinge în peisajul global printr-o populație încărunțită și fără prea mulți urmași. Iar cum procesele demografice tind să își păstreze traiectoria pe termen lung, fiind relativ insensibile la schimbări abrupte, trebuie să ne așteptăm ca aceste tendințe să continue și într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.
Din multe puncte de vedere, aceste tendințe demografice sunt îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât ele produc reverberații în alte sfere ale societății: economic, creșterea economică nu poate fi susținută în lipsa forței de muncă alcătuită din tineri; pe plan social, sistemul de asigurări sociale (pensii) este supus unor presiuni crescânde; iar imigrația, care poate compensa aceste deficite populaționale și dezechilibre demografice, vine la pachet cu costuri legate de integrarea socio-culturală și riscul unor conflicte identitare.
Pentru unii istorici, cum ar fi Pierre Chaunu, declinul demografic este interpretat în note apocaliptice, ca «ciuma albă» prin care are loc «sinuciderea occidentului» (a se vedea cartea sa, La Peste Blanche: Comment Éviter le Suicide de l’Occident)”, e de părere sociologul.
Totodată, acesta consideră că „factorul decisiv care explică scăderea natalității, în speță, faptul că femeile nasc tot mai puțini copii, este unul cât se poate de paradoxal: anume, emanciparea femeii din servitutea domesticității și implicarea sa pe piața forței de muncă, fapt care a avut drept efect decuplarea istorică a feminității de maternitate.
În societățile preindustriale, femeia era definită, mai presus de orice, de maternitate, care era înțeleasă ca datoria socială și morală de a naște și crește copii. În societatea contemporană, în care egalitatea de gen este o valoare fundamentală, femeile nu se mai definesc – și nu mai sunt definite – exclusiv ca purtând povara maternității. Locul acesteia l-a luat cariera, statutul ocupațional și identitatea profesională”.
În ceea ce privește evoluția acestor tendințe, Mihai Rusu a declarat: „Personal, sunt mai puțin apocaliptic decât Pierre Chaunu. Declinul demografic al lumii occidentale, inclusiv al societății românești, poate fi atenuat prin politici publice de susținere a natalității (chiar dacă sunt costisitoare economic) și/sau prin imigrație (cu toate riscurile socio-culturale presupuse de către aceasta).
Însă adevărata soluție ar consta în reimaginarea relațiilor de muncă, a economiei și a sistemului social astfel încât acestea să fie adaptate noilor condiții demografice. «Sinuciderea occidentului» poate fi evitată nu neapărat printr-o rejuvenare a populației, ci prin adaptarea creativă a instituțiilor sociale și pieței economice la situația demografică existentă”.
Curtea de Conturi, care recent a realizat un audit privind existenţa adăposturilor civile care pot fi utilizate pentru protecţia populaţiei în situaţe de conflict armat, a constat că acestea sunt puţine, insalubre și au rămas la nivelul anului 1970 din punct de vedere al dotărilor.
Instituţia atrage atenţia asupra lacunelor din legislaţie privind reglementarea unei astfel de situaţii, în condiţiile în care auditorii au constatat că nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă, iar autorităţile nu au realizat în ultimii ani, un inventar al locurilor în care civilii pot fi adăpostiţi în caz de război.
În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane).
Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2543 sunt neoperaționale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990.
După ce au colectat date de la entităţi ale administraţiei publice centrale, locale şi din mediul universitar, auditorii Curţi de Conturi a constatat deficienţe în ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţi pentru protecţia populaţiei civile în caz de război.
”Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict.
De asemenea, Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate.
Recomandările au fost formulate cu prilejul unui audit al performanței privind situația adăposturilor de protecție civilă, desfășurat pe parcursul anului trecut și care a vizat perioada 2021-2023. Misiunea de audit a evaluat măsura în care:
managementul activității de adăpostire în caz de conflict armat a fost eficient;
adăposturile de protecție civilă sunt funcționale și pot fi utilizate în situație de conflict armat;
adăposturile de protecție civilă care compun Sistemul național de adăpostire sunt suficiente pentru adăpostirea populației în caz de conflict armat.
Potrivit raportului de audit, reprezentanții ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfășurate, că aplicarea amenzilor pentru deficiențele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcția de noi adăposturi să respecte în totalitate legislația și să solicite la recepția finală a lucrării și autorizarea pentru construcția adăpostului de protecție civilă, așa cum a fost prevăzut în documentația tehnică și în avizul acordat inițial”, arată Curtea de Conturi.
Președintele Donald Trump a anunțat taxe asupra tuturor importurilor, împreună cu o serie de tarife reciproce asupra partenerilor comerciali ai SUA.
Printre teritoriile vizate de către Donald Trump se numără și insulele Heard și McDonald, zone complet nelocuite, unde trăiesc doar pinguini, informează MSN.
Aceste insule extrem de îndepărtate, aflate la aproximativ 1.000 de mile nord de Antarctica, sunt formate în mare parte din tundră stearpă.
De asemenea, sunt complet nelocuite.
Vestea că americanii au început un război comercial cu pinguinii s-a răspândit rapid după anunțul lui Trump.
Cu excepția unei vânzări masive de acțiuni de la Feathers McGraw, este puțin probabil ca includerea acesteia în regimul tarifar să contribuie la șocul actual al pieței.
”97% din membrii Academiei de Medicină au votat aproape în unanimitate pentru a spune că noi credem că SARS-CoV-2 este rezultatul unei erori de laborator și că trebuie să învățăm din aceasta pentru a lua măsuri de precauție în viitor”, a dezvăluit Prof. Jean-François Delfraissy în cadrul unei conferințe de presă organizate de Academia de Medicină la 2 aprilie 2025.
„Este adevărat că, în calitate de virusolog, nu văd multe argumente în favoarea apariției naturale a virusului SARS-CoV-2”, a adăugat Prof. Christine Rouzioux, virusolog la Spitalul Necker (Paris).
În 2019, laboratorul Wuhan lucra de fapt la coronavirusuri, subliniază noul raport. Un alt element surprinzător a fost faptul că primele secvențe de SARS-CoV-2 obținute la începutul epidemiei din China erau foarte omogene.
„Un virus ARN suferă mutații foarte rapide, deci era un virus care circulase foarte puțin”, comentează Christine Rouzioux.
Prof. Patrick Berche, microbiolog, este de aceeași părere. „Odată pus în circulație, acest virus explodează de mutații, dar când este descoperit nu există niciun semn de adaptare la o gazdă intermediară!”.
În schimb, au existat puține argumente în favoarea posibilității unei apariții naturale a virusului, având în vedere că SARS-CoV-2 nu a fost găsit niciodată la o gazdă intermediară și că nu a fost identificat niciun virus ancestral, au adăugat cercetătorii.
În plus, virusul are în materialul său genetic secvența unui loc de scindare pentru o proteină numită furină.
„Această caracteristică facilitează scindarea dintre S1 și S2 și crește considerabil afinitatea proteinei Spike a virusului pentru celulele umane și, prin urmare, infecțiozitatea sa”, explică Christine Rouzioux, scrie site-ul tvrinfo.ro.
După câteva zile cu vreme mai caldă, sfârșitul de săptămână aduce o schimbare bruscă în evoluția vremii, a anunțat ANM.
Un front atmosferic rece va traversa România de la nord-vest spre sud-est, determinând o răcire semnificativă a aerului și apariția precipitațiilor mixte în mai multe regiuni ale țării.
„Primele regiuni în care vom simți atât răcirea, cât și prezența precipitațiilor mixte vor fi cele din nord-vestul, nordul, centrul teritoriului.
Până atunci, vremea va rămâne relativ plăcută în sudul țării, cu maxime care vineri și sâmbătă pot atinge chiar 20-21°C.
Răcirea, într-adevăr, o vom simți în ziua de duminică. Maximele pentru această zi le estimăm acum a se încadra între 0 și 11°C, deci o răcire în unele regiuni ale țării mai mare chiar de 10-15°C”, a declarat pentru Digi24 Florinela Georgescu, director de prognoză în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Deși temperaturile vor începe să crească treptat după ziua de luni, vremea se va menține rece pentru această perioadă.
