Tălmaciu – comună sau oraş?

Drumul naţional 7 de la Sibiu spre Râmnicu Vâlcea trece prin oraşul Tălmaciu. Cunoscut sibienilor pentru exploatarea lemnului şi Firul Roşu, cândva cel mai mare producător de aţă din ţară, Tălmaciu se zbate să facă faţă cerinţelor europene, cu fonduri puţine, româneşti. Echipa de jurnalişti de la Sibiu 100% a ales să înceapă seria de reportaje din judeţul nostru cu acest oraş. Deşi am trecut adesea cu maşina spre Bucureşti prin Tălmaciu, nu am oprit niciodată. De data aceasta, însă, am dedicat o zi pentru a afla cât mai multe despre Tălmaciu de la primar, consilieri locali şi simpli cetăţeni. Am descoperit un oraş care se zbate să acceseze fonduri în competiţia generată de aderarea la Uniunea Europeană. ,,Din 1989, de când suntem oraş, nu am cştigat prea mult din asta. Ca şi comună cştigam mai multe fonduri structurale. Aşa ne-o iau comunele înainte”, se plânge primarul Constantin Barbu (foto). L-am găsit în birou în plină discuţie cu deputatul PSD Mircea Silvestru Lup, care de câteva zile a deschis peste drum de Primărie un birou parlamentar. „Am reuşit să atragem investiţii mari. Faurecia cu 800 de angajaţi şi celelalte firme mari sunt un succes pentru ultimii 4 ani ai administraţiei oraşului”, a completat mândru primarul. „Canalizare cu ghinion” Primarul consideră că proiectul de introducere a canalizării este cu ghinion pentru Tălmaciu. După ce o primă firmă a lăsat baltă proiectul, noua licitaţie a fost contestată de o firmă, ceea ce a dus la un proces care tergiversează începerea lucrărilor. Ne-am întâlnit şi cu doi consilieri locali, „de opoziţie”. Erich Schell şi Sorin Geldrich sunt aprigi critici ai politicii primarului. Ei reclamă lipsa acestuia de comunicare. „M-a sunat un coleg că mâine e şedinţă de Consiliu. Nimic oficial de la Primărie! Aşa comunică primarul!”, re­clamă consilierul Schell. El a ţinut să ne arate Tălmaciu „în toată splendoarea lui”. Consilierul blogger Am aflat că Erich Schell nu e doar consilier local, ci şi blogger. Acesta scrie pe internet despre problemele din Tălmaciu şi posibilele soluţii. „Cei din Primărie mă citesc zilnic. Uneori mă sună şi mă şi ameninţă”, comentează bloggerul consilier. Schell pare să ştie bine problemele oamenilor din localitate. Am mers cu el prin cartierul de blocuri al oraşului, la staţia de apă şi prin centrul Tălmaciului. Peste tot oamenii îl salută. Mai ales în zona de blocuri, unde consilierul şi locuieşte. „Uitaţi cum se dau autorizaţiile de urbanism. Bătaie de joc! Acesta trebuia să fie un garaj şi vedeţi ce a ieşit!”, ne arată Schell. Apoi exemplele continuă în tot oraşul. De unde vine apa la Tălmaciu? Am fost şocaţi să vedem de unde vine apa la Tălmaciu. O clădire părăsită, ocupată de un grup de rromi nomazi, e fosta staţie de apă. În incinta ei, însă, se află puţul de apă al oraşului şi o pompă. „De aici apa este pompată sus în dealul acela, unde e un bazin nepăzit, închis cu un lacăt. Oricine poate otrăvi toată apa, oricând! Am sesizat Agenţia de Mediu Sibiu, dar nu a făcut nimic”, ne-a explicat Schell. Drumul morţii Drumul Naţional 7 este în viziunea primarului un mare avantaj pentru atragerea investitorilor. Dar cetăţenii sunt nemulţumiţi că nu există treceri de pietoni cu semafoare. „Acolo a murit un om, aici a murit un om. Până când?”, ne-a spus o doamnă, în timp ce ne arăta locurile unde s-au produs accidente soldate cu victime. ANL-ul cu discuţii Spiritele au fost mai agitate zilele acestea la Tălmaciu pentru că s-a făcut repartiţia apartamentelor în cele 4 blocuri ANL. „Să dea blocurile ANL mai repede în folosinţă. Pentru că se spunea că s-a umflat parchetul în ele”, ne-a declarat Elena B. Consilierii locali au votat regulamentul de repartiţie şi lista beneficiarilor, finalizând procesul de acordare a apartamentelor ANL. Fără urgenţe medicale Mulţi locuitori din Tălmaciu ni s-au plâns că nu există asistenţă medicală de urgenţă sau măcar un serviciu de permanenţă la dispensar. ,,Acum câteva zile un vecin a fost muşcat grav de un câine. Era sâmbătă şi singura opţiune a fost să sunăm la 112. A venit Salvarea de la Sibiu. Omul putea să moară”, ne-a spus Eric Schell. Medicii de familie de la dispensar lucrează doar ziua după un program normal, de 8 ore. De la autorităţi până la simplii cetăţeni, cu toţii regretă faptul că Tălmaciu a devenit oraş în 1989. „Impozite mari, nimic bun nu a adus faptul că suntem oraş. Mai bine era pe vremea când eram comună”, a comentat tanti Maria pe care am găsit-o pe un scaun în faţa porţii. Căsuţa ei abia se vede între blocurile construite în comunism şi vilele post-decembriste. Nicolae Prodescu: „Ca­nalizarea au încercat să o facă şi nu au mai făcut nimic. Ar mai trebui să facă un hotel sau o pensiune. Cei care vin în Tălmaciu nu au unde să se cazeze”. Ana Ludovic: „ªo­selele şi trotuarele nu sunt bune. Pe drumuri au pus doar pie­triş şi se face mult praf. Gar­­durile dintre blocuri sunt foarte vechi”. Anişoara Lazăr: „Ar trebui să se facă un spa­ţiu de joacă pentru copii. Cei din con­ducerea lo­cală ziceau că fac şi nu au făcut. Când vrei să ieşi cu un copil, nu ai un parc. Sunt doar două leagăne pentru cei mici”. Ioan Pă­ţan: „O pro­blemă ar fi faptul că echipa de fotbal din Tălmaciu nu este susţinută suficient. Pe vremea lui Ceauşescu echipa avea rezultate mult mai bune”. Legenda Tălmaciului Una din legendele privind întemeierea oraşului a fost pusă în circulaţie, de un om cult, cu cunoştinţe de teologie, şi anume Johannes Lebel. Acesta a fost preot la Biserica Evanghelică din Tălmaciu. Potrivit lui Lebel întemeierea Tălmaciului ar fi avut loc după distrugerea Ierusalimului de către Titus, când un grup de evrei bogaţi ar fi ajuns şi pe meleagurile Daciei. Aici ei l-au rugat pe regele Decebal să le dăruiască loc de aşezare în zona în care se află azi localitatea. Având nevoie de bani pentru războaiele cu romanii, regele dac a acceptat cererea evreilor. Aşa s-a născut aşezarea de la confluenţa Cibinului cu Sadu, aşezare care va primi numele de Talmud.