Confuzia dintre paracetamol și ibuprofen rămâne una dintre cele mai frecvente probleme în rândul părinților, mai ales atunci când vine vorba despre tratamentul febrei și al durerii la copii. Dr. Mirel Andrei Modoș, medic specialist medicină de familie, la valcrimedical.ro, a explicat pentru sibiu100.ro, că ideea potrivit căreia „dacă scade febra, atunci scade și inflamația” este greșită și poate duce la alegeri nepotrivite în îngrijirea celui mic.
Diferența esențială: paracetamolul nu este antiinflamator
“Paracetamolul are două efecte principale: reduce febra (antipiretic) și calmează durerea (analgezic). Nu acționează însă asupra inflamației, ceea ce îl face mai puțin util în situații în care există un proces inflamator evident.
În schimb, ibuprofenul face parte din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) și are trei efecte importante: scade febra, reduce durerea și combate inflamația. Astfel, în cazuri precum dureri de gât cu inflamație vizibilă sau otite, ibuprofenul poate fi o alegere mai potrivită.
Un alt aspect esențial, adesea ignorat: dozajul corect al acestor medicamente se calculează în funcție de greutatea copilului (kilograme), nu de vârstă”, explică dr. Mogoș.
Managementul febrei: când trebuie tratată cu adevărat
Febra nu trebuie tratată automat doar pentru că termometrul indică o anumită valoare. “Se recomandă administrarea de antitermice doar atunci când copilul prezintă disconfort evident, adică stare generală alterată, agitație, durere sau somn afectat” spune medicul.
Alegerea medicamentului trebuie să țină cont și de context:
- Paracetamol: pentru febră și durere fără inflamație
- Ibuprofen: când există și inflamație asociată
Desfundarea nasului: cheia este somnul, nu doar igiena
Curățarea nasului nu este doar o măsură de igienă, ci are un rol esențial în calitatea somnului. “Un nas înfundat determină respirația pe gură, ceea ce duce la uscarea mucoasei faringiene și afectarea barierei naturale de protecție.
O mucoasă uscată devine vulnerabilă și crește riscul de suprainfecții bacteriene – motiv pentru care multe viroze aparent banale se complică după câteva zile”, afirmă medicul.
Pentru îngrijire corectă:
- utilizați ser fiziologic sau apă de mare pentru fluidizarea secrețiilor
- folosiți aspirator nazal doar la nevoie, mai ales la sugari
- evitați aspirarea agresivă, care poate inflama suplimentar mucoasa
Obiectivul principal, mai ales înainte de culcare, este un nas liber care să permită respirația nazală și un somn odihnitor, a mai precizat dr. Mirel Mogoș.
Mit periculos: „nu se grăbește cu antibioticul”
“Am auzit des expresia „nu se grăbește cu antibioticul”, dar aceasta este profund înșelătoare și contraproductivă, din punct de vedere educațional. Ea creează impresia falsă că antibioticul ar grăbi vindecarea, dar este evitat din precauție.
Realitatea este complet diferită: antibioticele nu acționează asupra virusurilor, care sunt cauza majorității răcelilor. Ele sunt eficiente exclusiv împotriva bacteriilor. Administrarea unui antibiotic într-o viroză nu înseamnă „tratament mai rapid”, ci un tratament inutil. Este echivalentul folosirii unui instrument complet nepotrivit pentru problema existentă.
Mai mult, utilizarea incorectă a antibioticelor afectează flora intestinală și contribuie la fenomenul global al rezistenței antimicrobiene”, explică medicul.
„Te trage curentul” este mit sau nu?
Exisă multe persoane absolut îngrozite de ideea de a nu fi “trase de curent”. “Unii oameni ajung, din pricina acestei preconcepții, să fugă din calea unei ferestre deschise și să-și ferească excesiv copiii de curenții de aer. Trebuie știut că expunerea bruscă la frig sau curenți de aer nu introduce virusuri în organism, însă, în mod cert, astfel de situații pot favoriza instalarea unei infecții deja prezente. Deci mitul că “te trage curentul” nu este unul complet”, spune dr. Mogoș.
Cum se întâmplă acest lucru:
- organismul reacționează la frig prin vasoconstricție (îngustarea vaselor de sânge)
- scade fluxul de sânge către mucoasa nazală și respiratorie
- ajung mai puține celule imunitare în zona de „apărare”
- mucoasa devine mai uscată și vulnerabilă
“În acest context, dacă un virus este deja prezent, găsește condiții ideale pentru a declanșa infecția. Așadar, frigul și statul în curent nu provoacă direct boala, ci reduc, temporar, capacitatea de apărare a organismului”, afirmă medicul.
Ce trebuie să facem pentru îngrijirea corectă a unui copil răcit
- diferențiați clar între febră, durere și inflamație
- alegeți medicamentul potrivit pentru fiecare situație
- nu folosiți antibiotice fără indicație medicală
- asigurați respirația nazală, mai ales în timpul somnului
Informația corectă face diferența între un tratament eficient și unul inutil.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
