Suntem la început de an bisericesc. Prima zi a lui Septembrie este numită și Indiction– termenul care ar fi echivalentul unui soi de…revelion bisericesc, începutul modului prin care Biserica își măsoară timpul.
Nu la voia întâmplării, la un început de parcurs duhovnicesc, ni se vorbește despre o Nuntă. Ratată de invitații oficiali- administrativi, dacă vreți – și trăită de cei la care nu se așteaptă nimeni, invitații din șanțuri și piețe, marginalii.
Imaginea este aceea care a marcat întreaga viață a Bisericii. În lucrarea ei suntem chemați toți, fără nici o rezervă. Doar să nu ne găsească ocupați cu propriile individualisme ori excese. Nu. Nu e lucru rău să-ți dezvolți afacerea, cumpărându-ți țarină ori sporind neguțătoria. Nu. Nu e lucru rău să-ți exerciți autoritatea, puterea. Dar devine gravă orice preocupare personală când nu răspunde la vocația împlinirii unei prietenii. Cum exercitarea puterii, ucigând solii chemării, se transformă în crimă, pedepsită cu moartea.
Aș lua atitudinea celor ce ucid pe cei trimiși să le transmită invitația la nuntă (Matei 22.6). Deseori, oricâte chemări la împlinirea noastră umană primim, insistăm să ucidem stimulii acelei chemări și menținem viețile noastre în zona de confort, fiindu-ne mai dragă neasumarea niciunei invitații de efort personal, de jertfelnicie. Dacă vreți, seamănă cu un om matur, ajuns sus social și bine material, căruia-i este dor de cutia cu carioci din copilărie, el visând toată viața să deseneze.
Imaginea uciderii ucigașilor de chemare este prezentă în toate imaginile falșilor împliniți, a zombilor sufletești care locuiesc firmele ori instituțiile, care își ucid vocațiile pe seama unor salarii bune, confortabile, nebăgând în seamă că din asta se moare.
Imaginea opusă este a invitaților de urgență, care sunt luați din colțurile cetății împăratului. Bucuroșii. Cu excepția unuia, care caută să fure intrarea la nuntă, fără să bănuiască identificarea lui prin lipsa hainei de nuntă. Arătându-ni-se că orice chemare are înveșmântarea ei. Nu e suficient, însă, să te îmbraci ca un medic pentru a fi medic, nu e suficient să fii medic dacă nu te îmbraci în comportamentul unui medic. Cu toate profesiile de vocație, și ce profesie nu e de vocație, se întâmplă la fel.
E un gest de minimă acordare cu harul. Să te comporți pe măsura lui. Dacă tot îți este dăruit, nu-l fura! E lecția duhovnicească a deschiderii anului bisericesc. Ți se oferă un timp al mântuirii, altul decât al lumii în care trăim. Nu-l fura. E dăruit. Doar îmbracă-ți sufletul în haina nunții cu veșnicia!
Publicitate
