Pompierii sibieni au intervenit, duminică, în localitatea Șura Mare pentru stingerea unui incendiu izbucnit la două anexe gospodărești.
Pompierii au intervenit cu două autospeciale de stingere, o autocisternă cu apă și un echipaj SMURD. Deasemenea a intervenit și SVSU Șura Mare.
„La sosirea forțelor incendiul se manifesta la ambele anexe, existând pericol de propagare la casa din imediată vecinătate și alte imobile din apropiere.
Pompierii au intervenit prompt, limitând extinderea incendiului, astfel casa alăturată, două imobile(garaj și șură) precum și 20 de păsări au fost salvate.
Într-o seară pe când iarna își plimba puful de abur înghețat peste dealurile din jurul Sibiului, F.C. Hermannstadt a înfruntat Farul Constanța pe fălosu-i stadion din parcul Sub Arini. A fost un 0 – 0 care a plutit pe gazon precum o ceață molatecă, una care își uitase sensul și drama undeva pe la vestiare. Meciul, în loc să fie o lungă baladă despre pasiune și sacrificiu, s-a transformat într-un haiku despre rutină, caligrafiat într-un desen palid făcut de o mână tremurândă.
Din tribunele înghețate, sufletul sibian a vibrat destul de rar, ca amintirea strunelor de pe un violoncel prăfuit. Hermannstadt, în armura sa de acasă, părea o cetate de basm, dar fără eroi pe la porți. Mijlocașii sibieni au alergat în cercuri, precum copiii care caută să prindă fulgii de omăt ninși într-o poveste citită dintr-o carte. Sprinturile lor au fost mai mult un oftat lung, iar mingea, sărmana, era lovită de parcă jucătorii s-ar fi temut să nu o spargă.
Farul, și el, părea un corăbier care a uitat unde vrea să ancoreze. Marinarii lui Gheorghe Hagi, veniți de pe malurile Pontului Euxin să cucerească inima Transilvaniei, au plutit fără vele și fără busolă. Șuturile lor nu au avut, drept consecință, gustul sărat al mării, ci mai degrabă moliciunea nisipului reavăn.
Portarii celor două echipe – două coloane de marmură pe care se poate scrie oricând o epoee – nu au avut prea multe de apărat astăzi. Rarele șuturi au fost, ex aequo, precum rimele slabe ale unui poet debutant, pierdute într-un rapid anonimat.
În tribune, sibianul nu s-a lăsat mai prejos. „Pune osu’, mă’, că n-ai venit la cofetărie!” a strigat cineva, dar poetica-i voce i s-a pierdut iute în frigul serii. Nervii și răbdarea s-au consumat mai repede decât pasele în adâncime, iar cei mai entuziaști suporteri au fost o mână de prichindei care alergau veseli în jurul terenului.
„Ah, Sibiu, ce frumoasă cetate ești, dar ce somnoroasă-i echipa ta!” – așa ar putea începe o baladă despre acest meci. Farul, cu albastrul său marin, și Hermannstadt, cu burgul în inimă, s-au întâlnit doar pentru a se privi de la distanță, ca doi poeți bătrâni care nu mai au nimic de spus unul altuia.
Și astfel, 0 – 0 a devenit scorul scris pe pergamentul rece al serii, o amintire care nu va bântui pe nimeni. Noaptea s-a lăsat senină peste stadion, iar Sibiul, misterios și tăcut, și-a luat din nou mantia de poveste. Poate altădată, Hermannstadt, poate altădată…
UPDATE: „Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism spre Mediaș, pe fondul nepăstrării distanței de siguranță, un tânăr în vârstă de 21 de ani, din județul Mureș, a intrat în coliziune cu autoturismul din fața sa, condus de către un sibian în vârstă de 75 de ani, proiectându-l pe sensul opus, unde, la rândul său, a lovit frontal un autoturism condus spre Sibiu de către un bărbat în vârstă de 47 de ani, din județul Cluj.
4 pasageri din ultimul autoturism, 2 adulți și 2 minori, au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
În accident au fost implicate un număr total de 10 persoane (8 adulți și 2 minori).
„În accident au fost implicate un număr total de 10 persoane (8 adulți și 2 minori).
În urma evaluării medicale au avut nevoie de investigații medicale și transport la spital 4 persoane (2 adulți și 2 minori) astfel:
Un bărbat în vârstă de 47 de ani care a suferit multiple traumatisme;
O femeie în vârstă de 65 de ani care a suferit un traumatism costal;
Două fetițe în vârstă de 7 respectiv 12 ani care au suferit multiple traumatisme”, precizează purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, Raluca Marcu.
„SAJ SIBIU a trimis de urgență un echipaj de tip B pe DN14 în localitatea Slimnic la un accident rutier unde sunt implicate patru autoturisme.
Echipajele SAJ și ISU sosite la fata locului au asistat medical mai multe victime iar echipajul SAJ a transportat la UPU Sibiu o femeie în vârstă de 65 de ani care a suferit un traumatism costal”, explică purtătorul de cuvânt al Ambulanței Sibiu, Vasile Scridon.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Traficul rutier este blocat complet pe DN 14, în Slimnic, din cauza unui eveniment rutier în care sunt implicate mai multe autoturisme.
„ISU Sibiu intervine de urgență pe DN 14 pe raza localități Slimnic, la un accident rutier în care sunt implicate patru autoturisme.
La fața locului sunt mobilizate următoarele forțe:
două echipaje SMURD dintre care unul cu medic;
o autospecială de stingere;
o autospecială de transport personal și victime multiple;
o autospeciala de descarcerare.
A fost activat Planul Roșu de intervenție”, spune Raluca Marcu, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Un român și-a transformat Dacia 1300 într-o mașină electrică și a obținut omologarea la Registrul Auto Român.
Dacia modificată are un motor de 40KW și o baterie de 20KWh. „A rezultat o putere de 41 CP.
Mașina atinge o viteză maximă de 110 km/h într-o singură treaptă. Are o cutie de viteze mecanică, care provine de la o Dacia Papuc diesel.
„Modelul Dacia 1300 convertit la mașină electrică, având un motor de 40KW și o baterie de 20KWh.
A rezultat o putere de 41 CP. Mașina atinge o viteză maximă de 110 km/h într-o singură treaptă.
Are o cutie de viteze mecanică, care provine de la o Dacia Papuc diesel.
Mașina a fost omologată la RAR (totul a fost în regulă), ieșind cu o autonomie de 155 km. Conversia a costat €26.000 + TVA”, este postarea de pe pagina de Facebook Car spotting.
În aceste zile comemorăm 35 de ani de la Revoluția din 1989. Sibiu100% vă propune o retrospectivă a momentelor definitorii pentru comunitatea sibiană și a țării noastre. Dan Toader, reprezentant al Asociației Sibiu Decembrie `89 și membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției, retrăiește atmosfera din decembrie 1989 din orașul de pe Cibin.
Revoluțiade la Sibiu
Veștile de la Timișoara au ajuns destul de repede la Sibiu. În plus, postul de radio Europa Liberă (post occidental interzis de comuniști) dădea știri alarmante despre zeci de mii de morți la Timișoara. În Sibiu, au fost lipite manifeste care chemau la protest în ziua de 21 decembrie, inscripții pe ziduri, afișe de teatru cu denumiri incitante, era deja o stare de tensiune, indusă inclusiv de mesajul din 20 decembrie de la televizor, în care Ceaușescu condamnă acțiunile „agenturilor străine” și a „huliganilor” din Timișoara, care puneau în pericol ordinea socialistă.
„În contextul dictaturii, Sibiul era un oraș aparte, prin faptul că era condus de Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului. Acesta însă nu s-a remarcat prin excese sau abuzuri împotriva populației, dar în ziua de 21 decembrie, când a trecut cu mașina peste Podul Gării, după ce s-a petrecut cu grupul de muncitori plecați de la Balanța să protesteze către centru, către Magazinul Dumbrava, a trimis gruparea de intervenție Scutul, împotriva demonstranților. Muncitorii de la Balanța s-au întâlnit în fața Magazinului Dumbrava cu grupul muncitorilor veniți de la IUPS, acolo fiind și alți sibieni veniți să susțină un protest împotriva dictaturii și în sprijinul Timișoarei.
O parte dintre ei au început să se rotească în cerc în zona din fața magazinului și să cânte «Deșteaptă-te române». Atunci, au apărut două mașini cu forța de intervenție Scutul, echipați cu bastoane și scuturi, care au lovit și au arestat o parte dintre demonstranți. Unii dintre cei care au scăpat, s-au deplasat către Centru și au continuat protestul în Piața Mare, unde au răsturnat și au incendiat o mașină aparținând Miliției. Fumul negru ridicându-se din centrul Sibiului, a fost semnalul vizibil pentru alți sibieni, care au venit în Centru.
În Piața Mare au venit camioane cu forțe de represiune care s-au desfășurat, au tras o salva de avertisment în aer, dar tot atunci au căzut și primele victime în Piața Mare, fără să fie văzuți trăgătorii, probabil din poduri. Au venit apoi mașini de pompieri care au udat cu tunurile de apă demonstranții, fără însă ca aceștia să părăsească zona pieței.
Între timp, coloane cu mii de manifestanți au plecat spre sediul Consiliului Județean al PCR, pe bulevarde și prin cartiere, până noaptea târziu, strigând lozinci, între care și «Ceaușescu în sicriu, pentru morții din Sibiu». Mai pe seară, o parte dintre manifestanți s-au dus la sediul Miliției, cerând eliberarea arestaților și incendiind câteva mașini. Milițienii ripostează cu focuri de armă, rănind câțiva manifestanți. Se striga: «De ninge, de plouă, mâine la nouă!»”, rememorează Dan Toader acele momente din decembrie 1989 din oraș.
22 decembrie
Ziua de 22 decembrie este ziua în care sibienii ies în stradă în număr foarte mare, zeci de mii de demonstranți vin pe bulevarde și în fata Casei de Cultură a Sindicatelor, formând o mare adunare populară. „După ora 10, la Casa de Cultură a fost înființat Forumul Democratic al Județului Sibiu, care era format din reprezentanți de la mai multe întreprinderi, aleși din rândul demonstranților. Aceștia au luat cuvântul de pe platforma de deasupra intrării, declarând grevă generală, cerându-se desființarea PCR, demisia lui Ceaușescu și alegeri libere.
Prin aceste revendicări politice, exprimate de reprezentanți aleși, la Sibiu, revolta se transformă în Revoluție! În acest timp, la sediul Miliției, mii de demonstranți au spart geamurile clădirii, cu piatră cubică din caldarâm și făceau presiuni pentru eliberarea arestaților. O delegație intră și după ce inspectează clădirea nu găsește arestații, dar mulțimea nu pleacă și presiunea crește. Un demonstrant intră în clădire și cere inițierea unui dialog, sugerând un text pentru o pancartă care a fost scrisă chiar de milițieni fiind afișată la ultimul etaj al clădirii cu puțin timp înainte de ora 12, însă mesajul nu își atinge scopul de inițiere a dialogului.
În fața Miliției, un pluton de militari ai Armatei, asigură protecția intrării în clădirea Miliției, de furia manifestanților. În jurul orei 12, o rafală, trasă de un trăgător neidentificat, îl doboară pe unul dintre militari și se creează panică. Militarii se retrag, mulțimea fuge, o parte dintre milițieni părăsesc sediul Miliției, trăgând focuri de armă în aer, escaladând gardul unității militare, pentru a se refugia. Dar santinele din unitatea militară deschid focul și doboară o parte dintre milițieni, iar restul sunt arestați.
Clădirea Miliției este supusă unui foc intens de arme, care duc la incendierea clădirii. Demonstranții capturează milițienii rămași în clădire, care sunt predați unității militare de peste drum. Milițienii și securiștii arestați sunt duși în sala de sport a unității militare și apoi în bazinul de înot, unde sunt ținuți o perioadă îndelungată.
„Nu revoluționarii, ci politicienii răspund de situația actuală a țării”
Sibiul trece prin multe alte episoade de foc, în zona spitalului județean, în zona facultății, Casei Armatei, la Hotelul Continental (de lângă Casa de Cultură), la blocul turn, pe Calea Poplăcii, la aeroport, în cimitir etc”, afirmă Dan Toader, devenit între timp membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției.
Prețul libertății plătit de Sibiu este de 99 de morți și 273 răniți, cărora li se adaugă multe clădiri incendiate sau distruse sub tirul armelor de foc. Adevărul este într-o mare măsură restabilit istoric, însă sunt în continuare aspecte necunoscute, care rămân în atenția cercetării, chiar și după 35 de ani.
„Sibienii pot fi mândri de curajul lor din decembrie 1989, când prin forțe proprii și-au recâștigat libertatea, onoarea și demnitatea! Revoluția a fost făcută de cei care au avut curajul să înfrunte gloanțele, iar ceilalți, prin victoria revoluției, au primit în dar libertatea. Această libertate s-a manifestat prin votul din 20 mai 1990, când în mod democratic poporul și-a ales o noua conducere. Revoluția a dat doar șansa unei vieți mai bune, clasa politica a avut și are răspunderea pentru destinul nostru și al tarii. Nu revoluționarii, ci politicienii răspund de situația actuală a țării. Dreptul la vot a fost scump câștigat. Votați responsabil!”, încheie Dan Toader.
O medieșeancă a avut o contribuție importantă la un documentar difuzat în aceste zile pe Voyo și Pro TV, producția „Tovarășu'”.
Daciana Frățilă a contribuit la realizarea documentarului în cadrul echipei de cercetare prin descifrarea stenogramelor.
„Povesti din culise Tovarasu’. Cum am ajuns aici?
V-ați gândit vreodată cum ar fi să descoperiți secretele istoriei prin semne scrise de mână? Ei bine, eu am avut ocazia să fac asta prin descifrarea stenogramelor lui Nicolae Ceaușescu, transformând semnele într-o poveste vie și captivantă.
Într-o epocă în care fiecare cuvânt conta și fiecare discurs putea influența destine, Nicolae Ceaușescu își susținea conferințele cu un stenograf alături, capturând în semne convenționale fiecare nuanță și intonație. După 30 de ani, am avut privilegiul de a descifra aceste stenograme și de a le transforma în limbajul de zi cu zi – limba română.
Munca aceasta nu a fost doar o simplă transcriere, ci o călătorie în timp și o incursiune în complexitatea unei perioade istorice tumultoase.
Cu fiecare semn descifrat, am simțit cum istoria prinde viață sub ochii mei, dezvăluindu-mi secrete bine păstrate și momente cruciale din trecutul nostru colectiv.
În procesul de transformare a acestor simboluri în cuvinte, am realizat cât de vitală este arta scrisului de mână și a stenografiei în conservarea amintirilor și a istoriei.
Această experiență mi-a întărit convingerea că, în era digitală, nu trebuie să uităm importanța și valoarea acestor tehnici.
Prin cursurile pe care le ofer, încerc să transmit mai departe această pasiune și să inspir pe alții să îmbrățișeze scrisul de mână dar si scrisul stenografic ca pe o formă de artă care îmbunătățește memoria și ne conectează cu emoțiile și gândurile noastre într-un mod unic.
Te invit să descoperi această lume fascinantă și să îți antrenezi abilitățile de scriere și memorie prin atelierele noastre creative. Fiecare semn, fiecare cuvânt, are o poveste de spus – iar tu poți fi cel care o dezvăluie”, a scris Daciana Frățilă pe Facebook.
Tovarășu’ este povestea întregii vieții a lui Nicolae Ceaușescu, un fiu de țăran care a reușit să ajungă cel mai puternic om din România.
Incluzând imagini de arhivă originale și reconstituiri istorice, povestea este spusă de către cei care au trăit-o, cei care l-au cunoscut îndeaproape, l-au urmărit, l-au servit și i-au executat ordinele: colegi de închisoare, „sosia” sa, asistenți personali, oameni din securitatea sa personală, cei care l-au însoțit în călătoriile externe, traducătorul său, consilieri, diplomați și membri ai familiei.
„Tovarăşu’”, produs de John Florescy, spune povestea de viaţă a lui Nicolae Ceauşescu, ajuns de la sărăcie la putere extremă.
Pe parcursul a trei episoade, documentarul surprinde naraţiunea domniei sale: în prima parte începutul solitar, chinuit, marcat de singurătate, înstrăinare şi închisoare; în a doua parte pregătirea stalinistă care i-a permis să-şi consolideze puterea acasă şi să seducă superputeri din întreaga lume; iar în final, anii de nebunie în care un „Tovarăşu’” nebun strigă la o naţiune a cărei populaţie s-a retras de furie şi care se încheie cu execuţia sa, singura sângeroasă din jumătatea de est a Europei.
Producătorii au explicat că acest film nu s-a vrut unul despre Revoluţie sau despre ce s-a întâmplat atunci.
„Acest film este despre viaţa lui Ceauşescu, nu despre Revoluţie! Ar trebuie să vedeţi toate cele trei episoade.
Într-adevăr, s-au întâmplat şi lucruri bune, dar şi rele. Numai istoria va spune care este balanţa reală iar dacă veţi vedea toate cele trei episoade, veţi vedea că acest film este foarte echilibrat şi fără prejudecăţi”, a punctat Viorel Chesaru, senior producer al filmului.
Producția Tovarășu’ este difuzată în acest weekend de PRO TV și este disponibilă pe Voyo.
De când eram mic și mă apropiam de biserică în preajma Crăciunului lectura Evangheliei acesteia, un lung șir de nume și neamuri, mă neliniștea. Mă linișteam abia când la sfârșitul șirului de nume era povestită, foarte pe scurt, Nașterea Domnului (Matei 1. 24-25).
Mereu am avut senzația că ascult un colind care crește în intensitate și că fiecare om pomenit în „pomelnicul” familiei micuțului Iisus devine într-un fel membru al pomenirii mele. Ba, pe undeva în clasa a șaptea, când am început să citesc prima dată Biblia, așa, ca un exercițiu de memorie culturală – am spune azi -, am copiat primul capitol din Evanghelia după Matei. Atent. Fără a înțelege însă în ce mod genealogia aceasta îmi propune să înțeleg modul în care Dumnezeu Se face Dumnezeu-Om prin Întrupare și printr-o geneză umană. Nu ca un accident genetic. Nu ca o apariție genetică oarecare.
Târziu, când am citit mai atent asupra exigențelor Întrupării Sale „la plinirea vremii” (Galateni 4.4), am conștientizat cât de importantă este lista aceasta pentru a ne dovedi rădăcina Omului care primește pe Dumnezeu în carnea sa și se face năstrapă de aur pliniri sale: Maica Domnului, Fecioara Maria.
Și am regândit asupra tandreței prin care Hristos Își apără Maica de priviri indiscrete la momentul Nașterii și în ce mod Maica Domnului crește intimitatea sa maternală cu Dumnezeu-Omul fără a pierde din memorie dumnezeirea Sa, dar și fără a supralicita omenitatea Acestuia. Evangheliile apocrife – nu mă refer la cele gnostice, ele nu pot fi socotite izvor de cunoaștere duhovnicească – vin cu amănunte cordiale asupra acestei relații Mamă-Fiu și creionează o viață umană accesibilă ochiului celor din jur și deschisă vederii lumii. Dar în adâncul acestei relații stă această „scară a Neamurilor” care așteptase Întruparea lui Mesia ca o împlinire a Promisiunii Tatălui de a veni ca un Răscumpărător, ca un Mesia-Mântuitor.
În lista aceasta de început de Evanghelie sunt toate oftaturile de greu și așteptare a mii de ani de popor ales, care își simțea drept datorie așteptarea Venirii celei dintâi a Mântuitorului. Asta nu înseamnă că L-au și recunoscut. Poate și pentru că era prea evidentă mesianitatea Sa, iar ei se așteptau la un Dumnezeu-Ascuns și prohibitiv unora dintre oameni.
Ori Iisus Hristos Domnul lasă deschisă lista aceasta. O asumă în carnea Sa și apoi o deschide spre noi. Pomenim așadar Duminica strămoșilor după trup ai Mântuitorului. Dar preamărim și darul prin care ne-a deschis Împărăția. O Împărăție pe al cărui „pomelnic” încăpem toți. Și care se deschide mereu prin cruce spre Înviere. Dacă nu uităm aceasta, e limpede că lectura Evangheliei acesteia ne produce emoție. Sunt ai noștri pe cât ai Lui, pentru că El ne face din Neamul Său. Al candidaților la Înviere!
Surse din PSD au declarat pentru Digi24 că ar putea fi acceptat de social-democrați fostul prezidențiabil USL Crin Antonescu.
„Potrivit informațiilor obținute de Digi24, PSD a cerut ca liberalii să vină cu o variantă sâmbătă seară, pentru că urmează să facă sondaje interne.
Varianta PNL este Crin Antonescu, potrivit surselor, fostul președinte al PNL, care a candidat și în anul 2009.
Este posibil să mai vedem și alte nume. În PNL sunt dezbateri în privința lui Crin Antonescu. Astfel unii membri din conducerea partidului strângeau semnături, potrivit surselor citate.
Liberalii care doresc reîntoarcerea lui Crin Antonescu vor să fie siguri că au această poziție în fața lui Ilie Bolojan, care spunea că l-ar putea sprijini pe Nicușor Dan.
Antonescu nu ar fi respins de PSD, susțin surse politice. Potrivit acestora, este un profil care ar reuși să strângă voturi și de la electoratul PSD și de la electoratul PNL”, scrie www.digi24.ro.
De luni, 23 decembrie, sibienii vor putea face sport și mișcare pe un nou teren multifuncțional, amenajat de Primăria Sibiu în stațiunea Păltiniș, la peste 1.400 de metri altitudine.
În prima etapă de la darea în folosință acesta va putea fi utilizat gratuit.
Terenul este dotat cu nocturnă și, deci, poate fi utilizat și după lăsarea întunericului.
Rezervările se fac pe bazesportive.sibiu.ro, modulul dedicat fiind deja disponibil aici: https://bazesportive.sibiu.ro/paltinis Pentru cei care nu dispun sau nu utilizează mijloacele electronice, rezervările se pot face telefonic la 0723.555.839 sau 0729.992.074.
Conform Regulamentului de utilizare, terenul va fi deschis zilnic între orele 8 și 22.
FC Hermannstadt a remizat, 0-0, în partida de sâmbătă seara disputată pe teren propriu cu Farul Constanța.
Constănțenii au avut prima oportunitate a partidei, în minutul 5. Radaslavescu i-a pasat lui Grygorian, care l-a pus la încercare pe Căbuz cu un șut de la distanță, însă portarul sibienilor a fost atent.
Sibienii au replicat în minutul 11. Ianis Stoica a ajuns la centrarea lui Marins și a trimis periculos spre poartă, însă tușierul a ridicat fanionul pentru ofsaid.
Farul a avut o ocazie importantă în minutul 19. Eduard Radaslavescu a profitat de o neînțelegere între jucătorii lui Hermannstadt și a pătruns în careu. Atacantul a șutat la colțul lung, dar Căbuz a respins în corner.
Sibienii au avut un gol anulat în minutul 34. Aurelian Chițu a deschis scorul, dar golul a fost anulat pentru un ofsaid clar.
Tot sibienii au avut ultima oportunitate a primei reprize. În minutul 42, Balaure a trimis din corner în careu, dar niciunul dintre colegii săi nu au reușit să ajungă la balon.
Jucătorii lui Hagi au replicat în minutul 68. Grygorian a șutat de la mare distanță, balonul a fost deviat, dar Căbuz a prins fără probleme.
Constănțenii au avut o ocazie mare în minutul 78. După ce a scăpat de un apărător al gazdelor, Cojocaru a șutat din afara careului, iar mingea s-a dus la doar câțiva centimetri de bară.
După un minut, în urma unui corner, balonul centrat de Balaure a ajuns la Căpușă, care a reluat cu capul, dar Buzbuchi a prins cu siguranță.
Doi șoferi au fost răniți, sâmbătă pe Drumul Județean 106D, în apropiere de intersecția cu DN 1, Șelimbăr.
„În timp ce conducea un autoturism dinspre Cisnădie spre DN 1, pe fondul nepăstrării distanței de siguranță, un tânăr în vârstă de 21 de ani, din municipiul Sibiu, a intrat în coliziune cu autoturismul condus în fața sa de către un bărbat în vârstă de 42 de ani, din Racovița.
Salvatorii sibieni au intervenit cu o autospecială de descarcerare, o autospecială de stingere cu apă și spumă și două aechipaje de la Ambulanța Sibiu, dintre care una medic.
S-au efectuat manevre de descarcerare pentru un bărbat în vârstă de aproximativ 42 de ani.
De asemenea un bărbat în vârstă de aproximativ 21 de ani a suferit mai multe traumatisme și contuzii, ambele victime fiind preluate de către echipajele SAJ”, a precizat Raluca Marcu, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
„SAJ SIBIU a intervenit cu două echipaje de tip B si C, pe drumul din Șelimbăr spre Cisnădie la un accident rutier produs între două autoturisme.
Un alt bărbat de 21 de ani a fost asistat medical și ambii au fost transportați la UPU Sibiu, ei suferind mai multe traumatisme de coloană vertebrala și alte contuzii”, a declarat Vasile Scridon, purtătorul de cuvânt al Ambulanței Sibiu.
În 20 decembrie a fost lansat cel de-al VII-lea număr al Revistei de Antropologie Culturală. Revista a fost realizată de studenții de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentului de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, specializările Conservare-Restaurare, Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale și Istorie, anul II, coordonați de lect. univ. dr. Maria Șpan.
„Prin această revistă, încercăm și să dezvoltăm competențele transversale ale studenților, la început de mileniu III. În zilele noastre, vorbim din ce în ce mai mult despre importanța acestui tip de competențe, pe care tinerii au nevoie să le dobândească, pentru a fi pregătiți să ia în piept o lume în care apar meserii de neimaginat cu ceva timp în urmă.
Membrii echipei de redacție sunt la prima experiență de acest gen
Muncă în echipă, colaborare, rezolvare de probleme, analiză, interpretare, sintetizare a informațiilor, creativitate, simț artistic, curiozitate, perseverență, flexibilitate, planificare, adaptabilitate, inițiativă, colaborare, comunicare scrisă și orală, ascultare, responsabilitate, cunoștințe de tehnologie a informației și a comunicațiilor, cunoștințe multiculturale, raționament, toate acestea sunt competențe pe care considerăm că Revista de Antropologie Culturală (și cercetarea de teren în domeniul antropologiei culturale) le dezvoltă.
Membrii echipei de redacție sunt la prima experiență de acest gen – comitetul de redacție se modifică în fiecare an, revista având o apariție anuală. Totul se construiește de la zero – de la design-ul revistei, până la conceperea articolelor, bazate pe o cercetare de teren. Majoritatea celor care publică în revistă sunt la primul lor articol”, a transmis lect. univ. dr. Maria Șpan.
Interviu cu un Tezaur Uman Viu
Revista din acest an conține 19 articole, împărțite în șapte tematici: Lumea de dincolo, Crăciunul, Influențe occidentale, Comunitatea ca familie, Tradițiile în detaliu, Taine de familie, Nunta. Articolele prezintă subiecte foarte interesante, care sperăm să vă surprindă și să vă bucure.
La rubrica „Să descoperim personalități din domeniu”, se poate citi un interviu cu Florin Poenariu din Laz, Tezaur Uman Viu, în domeniul picturǎ pe sticlǎ, cel mai tânăr TUV din România. Partea a doua a publicației cuprinde lucrări artistice ale studenților.
„Felicitări membrilor comitetului de redacție (anul acesta format din 7 studente din anul II, de la specializarea Conservare și Restaurare), autorilor de articole și mulțumiri speciale Mariei Crișovan, cea care au realizat desenele de pe copertele RAC 7, dar și Georgetei Roman pentru organizarea materialelor RAC 7”, a mai trasmis redactorul șef al revistei.
