Bărbatul care a traversat neregulamentar DN 1 în zona Hula Bradului, în ianuarie, a decedat la spital.
Acesta a fost transportat în stare gravă la spital, iar după mai bine de o lună a murit din cauza multiplelor traumatisme.
„Pacientul în vârstă de 61 de ani survenit în urma accidentului din data de 23 ianuarie 2024, de pe Hula Bradului, a decedat în cursul nopții de 28 spre 29 februarie, după ce a fost internat peste o lună la Anestezie și Terapie Intensivă.
Bărbatul avea fracturi multiple și mai multe răni pentru care a fost nevoie de intervenții chirurgicale.
De asemenea, a suferit un accident vascular cerebral posttraumatic, în urma căruia medicii nu au mai putut deconecta pacientul de la aparatul de ventilație mecanică.
Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor medicilor, pacientul a intrat în insuficiență multiplă de organe, fiindu-i pronunțat în cele din urmă decesul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean Sibiu, Cristina Bălău.
Polițiștii spun că bărbatul, în vârstă de 61 de ani, din Săliște, a traversat Drumul Național fără să se asigure și a fost acroșat de o autoutilitară condusă dinspre Brașov spre Sibiu de către un tânăr în vârstă de 29 de ani, din Mârșa.
Bărbatul a suferit traumatisme grave, acesta fiind preluat semi-conștient de echipajele medicale.
Cu pași repezi, ne apropiem de mult așteptata perioadă a primăverii, 1 – 8 martie, când orașul este învăluit în forfotă și cu mic, cu mare, ne oprim în fața standurilor de mărțișoare.
Traversând strada Nicolae Bălcescu, am întrebat mai mulți trecători ce semnifică pentru ei zilele de 1, respectiv 8 Martie. Cei m-ai mulți ne-au spus că aceste zile au o semnificație aparte, aducându-le aminte de copilărie, când pregătirea mărțișoarelor era cea mai palpitantă activitate.
„Am două nepoate micuțe, de săptămâna trecută m-au sunat și mi-au spus că trebuie să le iau mărțișoare. E o perioadă frumoasă, când eram mai tânăr avea o semnificație aparte. Acum, parcă nu mai e la fel, tinerii nu mai par așa interesați”, ne spune Ioan.
„Noi abia așteptăm 1 Martie, atunci ieșim în oraș și ne plimbăm prin parc. Deci, da, are o însemnătate mai mult pentru mine și soțul meu”, transmite Claudia.
„Când eram eu tânără era altcumva, toți băieții erau mai romantici. Dacă unui băiat îi plăcea de o fată clar se străduia să o cucerească, mai ales în perioada asta când era un motiv mai bun să-i ofere flori. De 8 Martie ne îmbrăcam frumos și mergeam la școala cu emoții, ne așteptam să primim garoafe de la colegi”, ne povestește Mariana.
„Din punctul meu de vedere este o tradiție care îmi aduce aminte de copilărie. Când știam că vine 1 Martie și trebuie să aduc ghiocei la școală sau la mama acasă știai că renunți ușor ușor la hainele de iarnă. Din fericire, am văzut foarte multă lume care respectă și eu aștept să vină. Perioada asta îți dă un fior. Toate doamnele care ne trag pragul de 1 Martie primesc un mărțișor din partea noastră. În toți anii am făcut asta și mi se pare normal să ne respectăm clienții și oamenii. Cu 2-3 zile înainte ne pregătim să cumpărăm mărișoare, vedem câte doamne au venit într-o săptămână și în funcție de asta cumpărăm și noi”, spune Adi, antrenor kick-boxing.
Din punct de vedere istoric, Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra, ne explică faptul că Ziua Mărțișorului este mai degrabă o sărbătoare post-comunistă și că nu sunt multe dovezi înainte de 1947 de celebrarea mărțișorului: „Nu îmi amintesc ca în istoria Sibiului să fi fost vreo perioadă cu adevărat importantă despre mărțișor. Dăruirea mărțișorului este un act personal, iar în instituția în care lucrez sunt trei sferturi femei, deci trebuie să le oferim o atenție fiecăruia”.
Bugete și limite
Un aspect important sunt și banii. Odată cu creșterea prețurilor la produsele de bază, ne așteptăm la prețuri mai ridicate și în ceea ce privește mărțișoarele și alte accesorii de primăvară. Mulți dintre cei intervievați și-au stabilit din timp un buget pentru a cumpăra flori și mărțișoare pentru persoanele dragi. Alții însă, văd în sărbătoarea aceasta doar o afacere sau o pierdere de timp și de bani.
„Am pus din timp niște bani pentru perioada asta. Cam 200 de lei, lucrez într-o unitate cu multe doamne și trebuie să ofer mărțișoare”, spune Sorin.
„Cred că în jur de 300 de lei o să cheltui zilele astea. Avem mame, soacre, cumnate și trebuie să dăruim la fiecare câte o floare. Ce să facem, e cea mai frumoasă perioadă, dar în care cheltuim și foarte mulți bani. Eu caut ceva handmade, mi se pare mai elegant. Când eram mică țineam mai mult la simbolistică, acum suntem mai rapizi, am pierdut din tradiție și simplitate”, spune Mirela.
„Nu voi da banii pe mărțișoare. Anul ăsta mi-am propus să dau banii doar pe experiențe, de aceea, de 8 Martie voi petrece alături de familie, poate ieșim în oraș, încă nu știu, depinde cum e și vremea”, transmite Anais.
„Mi se pare că sunt bani aruncați. Dai acum 500 de lei pe niște mărțișoare pe care le porți doar câteva zile sau chiar deloc. La fel și cu florile, oricum se ofilesc și nu văd de ce ai cumpăra cel mai scump buchet de flori. Sunt de acord să cumperi niște flori, dar nu să cheltui foarte mult”, este părerea lui Mircea.
„Eu sunt din Vaslui și acolo de 1 Martie fetele oferă mărțișor băieților. La rândul nostru, noi de 8 Martie trebuie să le dăm câte o floare”, precizează Costi.
„Eu cred voi cheltui în jur de 100 de lei în perioada asta. Voi lua mărțișoare doar prietenelor mele, nu vreau să dăruiesc mărțișor cuiva pe care nu-l simpatizez sau să dăruiesc doar de dragul de a dărui”, spune Maria.
Așadar, începutul primăverii nu se rezumă doar la mărțișoare sau flori, ci la starea noastră de spirit și la relația pe care o avem cu cei dragi.
Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 209 locuri de muncă vacante.
Austria – 5 locuri de muncă pentru: tehnician producţie f/b;
Belgia – 5 locuri de muncă pentru: dulgher, inginer, muncitor necalificat în agricultură;
Danemarca – 5 locuri de muncă pentru: tehnician industrial;
Finlanda – 34 locuri de muncă pentru: asistent medical autorizat, medic generalist, medic servicii de gardă;
Germania – 29 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie (f/b), mecatronist (f/b), tehnician service, tehnician în mecatronică (f/b), tehnician electronist, lucrător în producţie – procesare produse din carne, fizioterapeut;
Letonia – 30 locuri de muncă pentru: sudor;
Norvegia – 51 locuri de muncă pentru: muncitor acvacultură, supraveghetor fermă;
Spania – 50 locuri de muncă pentru: lucrător în agricultură (cules fructe roşii);
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.eures.anofm.ro.
Pentru înregistrare ca persoană în căutarea unui loc de muncă în străinătate aveţi nevoie de CV model EUROPASS şi completarea unei cereri.
Persoana de contact Corina Suciu – consilier EURES, etaj 4 camera 448 tel. 0269.210.882 interior 119.
Pe aleile Muzeului Astra din Sibiu, cel mai mare muzeul în aer liber din Europa, ai toate șansele să găsești vizitatori ținând în mână câte o bancnotă de 10 lei.
Pe rând, oamenii privesc spre o casă aflată la liziera Pădurii Dumbrava, apoi o compară cu imaginea de pe bancnotă.
Toți se întreabă: cum este posibil ca un exponat de muzeu să ajungă pe banii românilor?
Povestea casei care apare pe bancnota de 10 lei a fost expusă pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Sibiu.
„Casa din Vlădești, județul Vâlcea, a fost construită la 1835 și, de 18 ani, se află în Muzeul Astra, loc în care poate fi admirată de toți cei ce iubesc patrimoniul tradițional românesc.
Directorul general al muzeului sibian, Ciprian Stefan, este sufletește legat de aceasta:
„De achiziția, transferul si reconstrucția casei m-am ocupat personal, fiind prima casă adusă si gestionată de mine aici, în muzeul în aer liber. A aparținut unei familii nobiliare, Mălăiescu, apoi preotului din comună.
Casa este impozantă prin elevație, parterul fiind din piatră legată cu liant de pământ galben amestecat cu nisip și var, grosimea fiind de aproape 40 cm.
Impresionează ferestrele de mici dimensiuni pe exterior și evazate in interior, fiind folosite ca apărare, pe când incursiunile de jaf otomane din Sudul Dunării, erau dese în Nordul Olteniei.”
La primul nivel al casei sunt amenajate două încăperi, o bucătărie și o cameră, ambele fiind mobilate și decorate cu mobilier și obiecte din zona Vlădești, localitate cunoscută și în prezent pentru olărit și vastele livezi cu pomi fructiferi.
Casa a fost refăcută in 1926 și strămutată în Muzeul Astra în 2006. Doi ani mai târziu, a fost reconstruită și are forma exactă a celei de pe bancnota de 10 lei.
„Acest fapt a fost confirmat de foștii proprietari dar si de personalitățile care au decis prezența ei pe bancnotă”, subliniază Ciprian Ștefan, arătând în același timp că, în ultimii ani casa din Vlădești a avut zeci de mii de vizitatori, printre ei numărându-se miniștri, directori de bănci și chiar un fost președinte al FC Barcelona.
Bancnota de 10 lei a fost emisă de Banca Națională a României în anul 2005, pe ea fiind incluse tabloul „Rodica” al maestrului Nicolae Grigorescu, lucrare aflată în proprietatea băncii și expusă în Sala de Consiliu a acesteia, imaginea marelui pictor român, cât și desenul casei din Vlădești, realizat de graficianul Nicolae Săftoiu.
Iată cum, într-un mod absolut fericit, bancnota de 10 lei nu reprezintă doar contravaloarea unui kilogram de pâine, ci și o permanentă invitație în județul Sibiu, cel cu oameni și locuri de poveste!”, se arată pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Sibiu.
Sibiu, unul dintre cele mai fermecătoare orașe medievale din Europa, te întâmpină cu străzi pietruite, clădiri istorice și o atmosferă unică. Este o destinație de neuitat pentru călătorii care doresc să exploreze frumusețea și bogăția patrimoniului cultural al României. În acest articol, vom explora cele mai frumoase atracții pe care Sibiul le oferă, invitându-te să te îndrăgostești de acest oraș medieval.
Pentru o experiență completă și eficientă de explorare a orașului și a împrejurimilor, puteți să apelați la unul dintre serviciile de inchirieri auto Sibiu. Printre acestea se numără și PriceCarz, o compania de rent a car Romania, care oferă o gamă variată de peste 500 de mașini fabricate recent, pentru a te putea bucura de kilometri nelimitați, fără taxe ascunse și fără costuri suplimentare. Totodată,vei beneficia de transparență deplină și asistență 24/7 pe tot parcursul călătoriei.
Rezervă în avans masina de inchiriat potrivită pentru tine de pe platforma online pricecarz.ro și pornește în explorarea celor mai frumoase locuri de vizitat din Sibiu.
Cele mai frumoase atracții din Sibiu
Piața Mare (Piața Mare)
Piața Mare este inima orașului Sibiu și un loc de întâlnire pentru localnici și turiști. Dominată de clădiri istorice impresionante și de celebra sa cetate, această piață oferă o priveliște de neuitat. Printre atracțiile sale se numără Turnul Sfatului, care oferă panorame spectaculoase asupra orașului, și Casa Brukenthal, una dintre cele mai vechi clădiri din Sibiu.
Piața Mică (Piața Mică)
Piața Mică este o altă bijuterie arhitecturală din Sibiu, cu clădiri medievale bine conservate și cafenele primitoare. Aici vei găsi Casa Altemberger, una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, precum și Biserica Evanghelică Sfântul Mihail, cu turnul său impresionant. Plimbarea pe străzile pietruite ale Pieței Mici te va purta înapoi în timp și te va fascina cu farmecul său medieval.
Turnul Sfatului
Unul dintre cele mai distinctive simboluri ale Sibiului, Turnul Sfatului se ridică mândru deasupra orașului, oferind o panoramă magnifică asupra peisajului urban și rural din jur. Construit în secolul al XIII-lea și inițial folosit ca turn de apărare, acest monument istoric impresionează prin arhitectura sa gotică și povestea sa bogată.
Podul Minciunilor
Podul Minciunilor este una dintre cele mai cunoscute atracții din Sibiu, celebru pentru legenda sa fascinantă. Se spune că podul a fost numit astfel deoarece, conform legendei, oricine spune o minciună pe pod se va prăbuși de la înălțime. Cu o istorie îndelungată și o arhitectură remarcabilă, Podul Minciunilor este un loc fascinant de explorat și de fotografiat.
Cetatea Sibiului
Cetatea Sibiului este un monument impresionant al istoriei și culturii sibiene, oferind o incursiune fascinantă în trecutul orașului. Construită în secolul al XII-lea și extinsă în secolele următoare, cetatea este o mărturie a bogatei moșteniri medievale a Sibiului și găzduiește astăzi muzee, expoziții și evenimente culturale.
Muzeul Național Brukenthal
Muzeul Național Brukenthal este unul dintre cele mai importante muzee din România, găzduind o colecție impresionantă de artă și artefacte istorice. Fondat în secolul al XVIII-lea de către baronul Samuel von Brukenthal, muzeul atrage vizitatori din întreaga lume cu opere de artă deosebite, printre care picturi, sculpturi și obiecte decorative.
Biserica Evanghelică din Sibiu
Biserica Evanghelică din Sibiu este un alt monument remarcabil al orașului, cu o arhitectură gotică impresionantă și o istorie bogată. Construită în secolul al XIV-lea, biserica este una dintre cele mai mari biserici evanghelice din România și găzduiește o colecție valoroasă de artefacte și opere de artă religioasă.
Grădina Zoologică din Sibiu
Pentru cei care călătoresc cu copiii, Grădina Zoologică din Sibiu este o opțiune excelentă de petrecere a timpului liber. Situată într-un cadru natural pitoresc, grădina zoologică găzduiește o varietate de specii de animale, de la mamifere și păsări până la reptile și amfibieni, oferind o experiență educativă și distractivă pentru întreaga familie.
Parcul Astra
Parcul Astra este un adevărat colț de natură în mijlocul orașului, perfect pentru o plimbare relaxantă sau o zi de picnic în aer liber. Situat în apropierea Cetății Sibiului, acest parc încântă vizitatorii cu peisaje frumoase, alei umbroase și o varietate de plante și arbori.
Pentru o experiență completă și autentică a Sibiului medieval, nu uitați să vă bucurați și de gastronomia locală, de târgurile tradiționale și de atmosfera unică a orașului. Cu fiecare colț descoperit, veți simți cum istoria și cultura Sibiului vă învăluie, oferindu-vă o călătorie de neuitat în trecutul și prezentul său vibrant. Sibiul vă așteaptă cu brațele deschise, gata să vă dezvăluie toate secretele și farmecele sale.
Miercuri, pompierii sibieni au sărbătorit Ziua Protecției Civile în cadrul unei ceremonii militare organizate în Piața Corneliu Coposu din Municipiul Mediaș.
Ziua Protecției Civile este o zi care evidențiază înființarea unei structuri dedicată salvării vieții comunităților și protejării bunurilor acestora în fața diverselor situații de urgență.
Pentru modul exemplar în care și-au îndeplinit misiunile încredințate și sarcinile de zi cu zi au fost avansați în grad, înainte de expirarea stagiului minim în grad patru ofițeri ai ISU Sibiu.
De asemenea, au fost recompensați pentru angajamentul și devotamentul cu care oferă siguranță și sprijin semenilor un ofițer și șapte subofițeri.
Totodată în cadrul ceremoniei a fost desemnat și Salvatorul Anului, plutonier adjutant Păucean Ioan din cadrul Detașamentului de Pompieri Mediaș.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu a sărbătorit Ziua Protecției Civile în Piața Corneliu Coposu din municipiul Mediaș, unde de a fost organizată o ceremonie militară.
În cadrul ceremoniei a fost desemnat și Salvatorul Anului, plutonier adjutant Ioan Păucean din cadrul Detașamentului de Pompieri Mediaș.
„Colegul nostru a intervenit la începutul lunii februarie când se întorcea de la o misiune din București, la un grav accident de circulație produs în județul Brașov între localitățile Burnești și Fișer.
Colegul nostru a sunat la 112, a deconectat bornele autoturismelor, a evaluat victimele și a efectuat manevre de descarcerare întrucât existau persoane încarcerate.
O persoană a fost salvată datorită intervenției prompte a colegului nostru, aceasta fiind în stop cardio-respirator.
Plt. adj. Păucean Ioan face parte din echipa ISU Sibiu din anul 2007, activând în cadrul Detașamentului de Pompieri Mediaș.
Pe această cale îl felicităm pentru devotamentul și profesionalismul său și îi dorim mult succes în carieră”, a spus purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sublocotenent Andreea Ștefan.
UPDATE: Tânărul s-a întors acasă. Potrivit IPJ Sibiu, nu a fost victima vreunei infracțiuni cât a lipsit.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Poliţiştii sibieni caută un tânăr în vârstă de 20 de ani, care a plecat într-o direcție necunoscută fără a mai reveni.
Miercuri, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie cu privire la faptul că, în cursul dimineții de marți, în jurul orei 11, fiul său, Ciociu Marius Ioan, în vârstă de 20 de ani, a plecat voluntar de la domiciliu, din localitatea Orlat, fără a mai reveni acasă.
Tânărul are 1,73 metri înălțime, 70 de kilograme, ochi verzi, păr brunet.
La momentul plecării, tânărul ar fi fost îmbrăcat în pantaloni sport de culoare neagră, vestă de culoare maro, căciulă de culoare neagră.
Semne particulare: persoana în cauză prezintă un tatuaj floral, trandafir, pe mâna stângă.
Persoanele care pot oferi informaţii despre acest tânăr sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Programul „Rabla pentru sobe” este în linie dreaptă şi sperăm să-l deschidem în această primăvară, a declarat joi, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
„Am avut o întâlnire cu colegii de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi în cadrul acestei întâlniri am validat toate observaţiile primite ca urmare a dezbaterii publice pe care am făcut-o tot la sediul Ministerului Mediului.
Acele observaţii s-au referit cu precădere la normele de siguranţă la incendiu, mai ales în legătură cu aceste echipamente.
Noi am decis să extindem lista echipamentelor considerate eligibile, lista cheltuielilor considerate eligibile şi cu acele costuri legate de instalarea unui coş de fum care să pună în siguranţă soba respectivă.
Programul este în linie dreaptă. Probabil că în decurs de câteva zile se va reuşi centralizarea tuturor celor discutate deja, urmând ca tot în această primăvară să putem să demarăm acest program.
Aş reaminti doar faptul că vom dezvolta şi aplicaţia informatică pe care AFM-ul o are deja ca urmare a acestui nou program pe care nu l-am finanţat până acum, dar în orice caz, nu pierdem timpul.
Suntem în grafic cu tot ceea ce ne-am propus şi important este ca în sezonul rece al anului acesta, beneficiarii, cei care vor obţine această finanţare, să se poată bucura de aceste echipamente.
Asta înseamnă că, până la iarnă, va trebui să deschidem apelul, să permitem oamenilor să se înscrie, să permitem firmelor să instaleze acele sobe şi, bineînţeles, să le decontăm”, a spus Fechet.
Prin acest program, se acordă unui solicitant finanţare în procent de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 10.000 lei, inclusiv TVA, pentru fiecare aparat de încălzire care deserveşte o gospodărie.
Aparatele pentru încălzirea locuinţelor vor putea folosi drept combustibil lemnul pentru foc, peleţi sau bricheţi, fiind acceptate inclusiv termosobele, şemineele, termoşemineele care respectă standardele din Directiva EcoDesign: putere nominală de 8kw – 35kw, randament de minimum 80%, emisii de particule (PM) sub 40mg/m3, emisii de gaze volatile sub 120 mg/mc, emisii de monoxid de carbon sub 1.500 mg/mc, emisii de oxizi de azot sub 300 mg/mc.
Primăriile se pot înscrie în program prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
După publicarea listei cu primăriile acceptate în program, oricine doreşte să-şi înlocuiască soba veche sau să cumpere o sobă modernă se poate înscrie direct în platforma informatică pusă la dispoziţie de AFM, în limita bugetului alocat fiecărei primării în parte.
Apoi, fiecare dintre cei care s-au înscris vor primi un voucher cu care vor putea cumpăra noua sobă.
În cadrul unei sesiuni de înscriere, un solicitant poate transmite o singură cerere de înscriere, prin intermediul aplicaţiei informatice dedicate Programului, pusă la dispoziţia Unităţilor Administrativ-Teritoriale pe pagina de internet a AFM.
Polițiștii ar putea fi obligați să reducă cu până la 10% din viteza indicată de radar, potrivit unei inițiative legislative.
Marja de eroare în cazul radarului a fost stabilită la 10 kilometri pe oră, respectiv 10% din viteza de peste 100 de kilometri la oră, se arată într-un proiect de lege care amendează legislația rutieră.
În cazul depășirii vitezei legale constatate prin radar, polițistul ar putea fi obligat să aplice în favoarea șoferului contravenient două marje de eroare, de 10 km/h, până la viteze de 100 km/h inclusiv, respectiv o marjă de 10%, la viteze de peste 100 km/h, conform unui amendament adus legislației, informează Știrile Pro TV.
Autorii inițiativei arată că, în prezent, legislația privind măsurarea vitezei cu cinemometrul nu conferă claritatea și precizia necesare elaborării și aplicării normelor juridice.
„Acest fapt a condus atât la încărcarea la un nivel fără precedent a instanțelor de judecată cu soluționarea contestațiilor conducătorilor auto sancționati contravențional pentru depășirea vitezei, cât și la o practică judiciară diferită.
Practica judiciară este diferită în sensul în care, prin hotărârile pronunțate, unele instanțe de judecată au recunoscut existența marjelor de eroare ale cinemometrelor, iar altele nu au recunoscut existența acestora, ceea ce a condus în mod evident la discriminarea conducătorilor auto mai sus mentionați”, arată autorii amendamentului în expunerea de motive.
Pentru a intra în vigoare, modificarea trebuie adoptată de Parlament și promulgată de șeful statului.
Muzeul Național Brukenthal a organizat astăzi o expoziție cu lucrări de gravură ale artiștilor români din anii 1940-1960.
Evenimentul, intitulat „Munca Patriotică. Scene timpurii ale regimului comunist, din colecția Muzeului Național Brukenthal”, aduce în lumină viața de zi cu zi și devotamentul față de țară în perioada comunistă. Expoziția a fost deschisă de Dana Hrib, iar curatorul acesteia a fost Nicoleta Niță.
”Am un an de zile de când lucrez la muzeu. După șase luni am primit în gestiune arhiva cu tablouri. Odată ce am primit-o, am început să caut date bibliografice despre autori. Am observat că la noi, în România, se discută la modul general despre comunism. Oamenii îl pun pe Dej și pe Ceaușescu în aceeași oală. M-am gândit să-i iau separat la mână. Am început de la Abdicarea Regelui Mihai și am continuat până la instaurarea lui Nicolae Ceaușescu la putere. Ideea a plecat de la o lucrare a lui Ioan Olariu. Este vorba de “Artă plastică în uzină“. Totuși pare abstract ca termen, pentru că dacă vă uitați în lucrare se pot vedea niște artiști într-un atelier care pictează, dar e altă poveste în spate. Văzând tabloul, gândul mi-a fugit la munca voluntară, numită și “patriotică“, organizată. Artiștilor li se cerea să meargă pe șantiere să muncească cot la cot cu ceilalți. Urmărind aceste lucrări, am început să iau toate ziarele de propagandă ce mi-au căzut la mână“, a relatat Nicoleta Niță, muzeograf, specialist în Arta Românească.
“Această expoziție reprezintă o incursiune în complexitatea unei perioade istorice definitorii, axându-se pe concepte artistice și istorice de primă importanță, precum prezența voluntară, implementarea reformei agrare, procesul de naționalizare a industriei, evoluția infrastructurii prin lucrări de construcție și manipularea opiniei publice prin propaganda. Prin analizarea evenimentelor cheie ale epocii, inclusiv abdicarea regelui Mihail, regimului comunist sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, expoziția explorează subtilitățile propagandei, evidențiind ideologile și valorile vehiculate în presa de partid, precum ziarul „Scânteia”. Munca voluntară organizată devine un subiect de interes central, reprezentând un apel către cetățeni de a se implica în proiecte diverse in beneficiul statului“, au spus organizatorii.
Conducerea Consiliului Județean a anunțat, astăzi, în ședința Consiliului Județean, că de la 1 martie se mută din sediul instituției, din cauza lucrărilor de reabilitare și eficientizare energetică a imobilului din str. General Magheru.
Astfel, o parte dintre serviciile CJ, respectiv arhitectul-șef și Resursele umane se mută la Biblioteca Județeană ASTRA, iar conducerea Consiliului Județean și mare parte de aparatul de specialitate al instituției vor avea un sediu provizoriu, în incinta unei societăți comerciale pe str. General Dragalina din cartierul Ștrand.
În plus, Consiliul județean va utiliza și o parte din facilitățile CNM ASTRA. Conducerea Consiliul Județean Sibiu a închiriat spațiul din str. General Dragalina, deoarece locația avută în vedere, inițial, Aeroportul Internațional Sibiu, nu mai este de actualitate din cauza costurilor ridicate.
Astfel, pentru spațiul din str. General Dragalina va plăti 8 euro/mp, iar contractul este încheiat pentru o perioadă de 8 luni, în intervalul 1 martie – 31 decembrie 2024. Dacă lucrările de reabilitare a sediului din str. General Magheru nu se vor finaliza în acest interval, termenul fiind de 12 luni, atunci contractul va fi prelungit până la terminarea lucrărilor la sediul CJ din str. General Magheru.
Spațiul din str. General Dragalina a fost selectat în urma unei cereri de oferte, iar potrivit reprezentaților CJ, celelalte firme au solicitat între 12 și 20 de euro/mp. Totodată, conducerea Consiliului Județean a cerut un spațiu și de la Primăria Sibiu, însă răspunsul a fost tranșant: ”Nu există un spațiu suficient pentru a găzdui Consiliul Județean”.
Chiulangiii de la Consiliul Județean
Ședința de astăzi de la Consiliu Județean, una ordinară, a fost rapidă și restrânsă. Proiectele au fost analizate și dezbătute de doar 23 de consilieri, din totalul de 33. Practic, o treime dintre aleșii județeni au chiulit motivat sau nu. Printre cei care nu au luat parte la ședință au fost președintele Daniela Cîmpean, aflată în concediu de odihnă, dar și cu probleme pe cap în condițiile în care în aceste zile PNL Sibiu își desemnează candidații (termenul declarat și nerespectat fiind 28 februarie 20024) și liderul consilierilor FDGR, Paul Jurgen Porr. Totodată, unii consilieri nu au mai ajuns la ședință. A fost una dintre cele mai restrânse ședințe din acest mandat la Consiliu Județean.
