România înregistrează o situație considerată atipică la nivel european, în care prețul carburanților crește chiar și în perioade în care petrolul se ieftinește pe piețele internaționale.

Fenomenul este analizat de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care indică posibile efecte ale unor măsuri guvernamentale recente asupra mecanismelor de formare a prețurilor.

Potrivit acestuia, compania Petrom a majorat recent prețurile carburanților cu 5 bani pe litru, atât la benzină, cât și la motorină. Mișcarea apare, spune analistul, într-un context în care cotațiile petrolului Brent nu indicau presiuni de creștere, iar cursul valutar nu genera costuri suplimentare semnificative pentru importuri.

„Recent, Petrom a majorat preţurile carburanţilor cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât şi la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înţeles.

În perioada respectivă, cotaţia petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import.

În lipsa unor explicaţii convingătoare, mulţi consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc preţurile când principalii indicatori ai pieţei nu justifică o astfel de mişcare? Răspunsul s-ar putea afla tocmai într-o măsură guvernamentală care a fost prezentată drept un instrument de protecţie a consumatorilor”, arată Dumitru Chisăliță.

Acesta face referire la OUG nr. 19/2026, completată ulterior prin OUG nr. 24/2026, prin care Guvernul a instituit o stare de criză pe piața carburanților și a introdus plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei anului 2025.

Măsura a fost justificată oficial ca un mecanism de protecție a consumatorilor, cu efect estimat de reducere a prețurilor la pompă cu 5–15 bani pe litru.

Analistul atrage însă atenția că, în practică, comportamentul pieței poate fi diferit de intențiile reglementatorului.

„Însă, plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabileşte că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară.

El poate deveni o referinţă de piaţă, o ţintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligaţia faţă de acţionari să maximizeze profitul în limitele legii”, comentează președintele AEI.

În acest context, apare un posibil paradox economic. În timp ce scăderea prețului petrolului ar trebui, în mod normal, să ducă la ieftiniri în lanț, plafonarea ar putea reduce presiunea concurențială de a transfera aceste scăderi către consumatori.

„Dacă preţul petrolului creşte, plafonul poate limita extinderea marjelor şi poate proteja consumatorii. Dar dacă preţul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final.

Dimpotrivă, ele pot avea interesul să menţină preţurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare”, explică Chisăliță.

El descrie acest efect drept un fenomen cunoscut în economie, în care prețurile tind să se „focalizeze” în jurul unui prag reglementat, în loc să fluctueze liber în funcție de piață.

„Este un fenomen cunoscut în teoria economică şi observat în numeroase pieţe reglementate, efect de ‘focalizare’ a preţurilor în jurul plafonului (a se vedea piaţa gazelor).

În loc să stimuleze concurenţa, plafonul ajunge să ofere tuturor participanţilor o indicaţie clară asupra nivelului considerat acceptabil”, precizează acesta.

Potrivit analizei, efectele pot fi amplificate în România de structura pieței carburanților, dominată de un număr redus de jucători mari, cu comportamente comerciale relativ stabile.

Totuși, specialistul subliniază că nu există dovezi directe care să lege majorarea recentă de mecanismul de plafonare.

„Desigur, trebuie făcută o precizare esenţială. Nu există în prezent dovezi publice că majorarea de 5 bani operată de OMV Petrom în 23 iunie 2026 a fost determinată direct de mecanismul plafonării adaosului comercial.

Pentru o asemenea concluzie ar fi necesare date detaliate privind marjele realizate în 2025, costurile efective din iunie 2026 şi modul concret de calcul utilizat de companie.

Totuşi, din punct de vedere economic, ipoteza este plauzibilă. Ea explică un fenomen care altfel pare dificil de justificat”, adaugă Chisăliță.

În final, acesta atrage atenția că intervențiile statului în mecanismele de piață pot avea efecte secundare greu de anticipat în spațiul public.

„Intervenţiile statului în formarea preţurilor sunt adesea prezentate ca soluţii simple la probleme complexe.

În realitate, ele produc efecte secundare care deşi sunt întotdeauna anticipate de experţi, nu sunt niciodată acceptate de decidenţi. O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurenţială.

O reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire”, spune acesta.

„De aceea, succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intenţiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică.

Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar şi indirect, la menţinerea unor preţuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurenţa liberă, atunci avem în faţă încă un exemplu al unei realităţi economice incomode: măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, dar costurile ascunse ajung întotdeauna să fie suportate tocmai de consumatorii pe care urmăresc să îi protejeze”, a concluzionat președintele AEI.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007