Naistul Nicolae Voiculeț a fost validat de Senat în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român (ICR), în urma unui vot susținut de majoritatea parlamentară formată din PSD și AUR. Numirea sa generează controverse, având în vedere că, cu doar câteva săptămâni înainte, artistul era prezentat într-un raport despre dezinformare drept exemplu de „narațiune periculoasă”.

Nicolae Voiculeț, numit în conducerea ICR după un parcurs marcat de controverse

Plenul Senatului a aprobat numirea lui Nicolae Voiculeț în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român, în cadrul unei restructurări care a adus-o pe Corina Încroșnatu (PSD) la conducerea instituției și pe Adriana Gae (AUR) în funcția de vicepreședinte., potrivit Digi24.

Decizia a atras atenția opiniei publice deoarece artistul fusese recent inclus într-un raport privind fenomenul dezinformării, prezentat la Palatul Cotroceni sub patronajul președintelui Nicușor Dan.

De la carieră artistică internațională la implicare politică

Nicolae Voiculeț este unul dintre cei mai cunoscuți interpreți la nai din România. Potrivit biografiei sale publice, și-a început activitatea artistică la vârsta de cinci ani, fiind format la Liceul de Muzică „George Enescu” și recunoscut de Gheorghe Zamfir drept unul dintre continuatorii tradiției românești a naiului.

De-a lungul carierei, a susținut concerte în fața unor lideri politici, personalități religioase și membri ai familiilor regale din întreaga lume. Artistul a participat la numeroase proiecte umanitare și sociale, inclusiv concerte dedicate victimelor unor dezastre naturale și programe de reintegrare socială.

Asocierea cu AUR și discursul suveranist

Începând cu anul 2020, Nicolae Voiculeț s-a apropiat de scena politică și de mesajele promovate de partidul AUR. Acesta a încercat să candideze pentru Senat pe listele formațiunii, însă demersurile sale electorale nu s-au concretizat.

În aceeași perioadă, discursul său public s-a orientat către teme suveraniste și anti-sistem, artistul criticând influența corporațiilor, globalizarea și clasa politică tradițională.

Voiculeț și-a exprimat public susținerea pentru mai multe figuri controversate din politica românească, inclusiv Liviu Dragnea și, ulterior, Călin Georgescu, despre care a afirmat că este marginalizat de sistemul politic.

Acuzații privind existența unei „liste negre” a artiștilor

La începutul anului 2026, Nicolae Voiculeț a susținut că ar fi fost exclus de la evenimente culturale și concerte finanțate din fonduri publice din cauza opiniilor sale politice.

Artistul a acuzat partidele aflate la guvernare că folosesc instituțiile culturale pentru a controla accesul artiștilor la manifestări oficiale desfășurate atât în România, cât și în străinătate.

Teorii controversate și scandalul exploziei din Rahova

Una dintre cele mai criticate intervenții publice ale sale a avut loc după explozia produsă în cartierul Rahova, în octombrie 2025.

Voiculeț a promovat pe rețelele sociale ipoteza unui atentat care ar fi vizat-o pe avocata Vasilica Enache. Teoria a fost respinsă de autorități, care au concluzionat că explozia a fost provocată de o acumulare de gaze.

Mesajele distribuite de artist au devenit virale și au fost criticate atât de supraviețuitori ai tragediei Colectiv, cât și de numeroși comentatori publici, care le-au catalogat drept teorii conspiraționiste.

Conflicte cu administrațiile locale

În ultimii ani, Nicolae Voiculeț a intrat în conflict cu mai multe autorități locale.

La Bușteni, acesta a contestat decizia administrației de a-i solicita eliberarea unui apartament de protocol, interpretând măsura drept o sancțiune politică.

Ulterior, artistul l-a criticat public pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, pe care l-a acuzat de cenzură în contextul unei dispute privind interpretarea unor colinde pe versurile poetului Radu Gyr. Schimbul de replici a generat un amplu conflict mediatic și politic.

De la exemplu de dezinformare la membru al conducerii ICR

În mai 2026, numele lui Nicolae Voiculeț a fost inclus într-un raport despre dezinformare prezentat la Palatul Cotroceni, unde a fost menționat ca exemplu de propagare a unor narațiuni considerate periculoase.

Artistul a reacționat dur, calificând demersul drept o „execuție publică” și o încercare de intimidare.

Paradoxal, la scurt timp după acest episod, Voiculeț a fost validat în conducerea Institutului Cultural Român, instituție responsabilă de promovarea culturii și imaginii României în străinătate.

Numirea sa a stârnit reacții puternice atât în mediul cultural, cât și în spațiul politic, criticii invocând incompatibilitatea dintre pozițiile sale publice și rolul pe care urmează să îl exercite în cadrul ICR.

Controversele continuă

Până în prezent, Nicolae Voiculeț nu a prezentat public principalele obiective ale mandatului său în conducerea Institutului Cultural Român și nici prioritățile pe care intenționează să le promoveze la nivel internațional.

Rămâne de văzut dacă noua sa funcție va contribui la diminuarea controverselor sau, dimpotrivă, va amplifica dezbaterea privind influența politicului asupra instituțiilor culturale din România.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI