Acasă Blog Pagina 35

Noutăți în structura de finanțare a AFCN

Sesiunea de finanțare a proiectelor culturale 1/2027, care se lansează astăzi, 1 septembrie, aduce o serie de schimbări în finanțarea a sectorului cultural.

Ca urmare a întâlnirilor cu operatorii culturali, derulate în luna iunie, și a mai multor etape de analiză a dialogurilor purtate, Consiliul Administrației Fondului Cultural Național a decis lansarea ariilor de finanțare o dată pe an, cu o alocare bugetară mai mare, care să permită finanțarea mai multor proiecte la fiecare arie.

Cele șapte arii tematice beneficiază de o alocare de 71 de milioane lei

Membrii Consiliului AFCN au stabilit că sesiunea 1/2027 va susține proiecte încadrate în ariile creative, plasând artistul/autorul/creatorul în centrul strategiei de finanțare. În cadrul acestui apel pot fi propuse proiecte care se încadrează în ariile: Arte vizuale, Teatru, Muzică, Dans, Artă digitală și noile medii, cărora li se adaugă Proiectele cu caracter repetitiv și Rezidențele de creație.

Cele șapte arii tematice beneficiază de o alocare de 71 de milioane lei. Pentru a asigura un acces mai larg la finanțare și o mai bună distribuție a fondurilor în teritoriu, plafonul maxim pentru sesiunea I/2027 va fi de 220.000 de lei.

„Axată pe abordarea Culturii ca investiție strategică pentru dezvoltarea României, hotărârea Consiliului privind restructurarea alocărilor bugetare va imprima un nou ritm finanțărilor AFCN. Creșterea bugetului alocat unei arii, acordat într-un singur apel de finanțare pe an, va face posibilă finanțarea unui număr semnificativ mai mare de proiecte care primesc punctaje mari în urma evaluării, va concentra și reduce eforturile operatorilor culturali.

Dacă în două sesiuni la cele mai multe arii, sub linie erau adesea proiecte cu punctaje mai mari de 90 de puncte, așteptăm ca noua structură să nu mai lase proiecte cu asemenea punctaje nefinanțate. În urma dialogului început cu participanții la consultările care au avut loc în țară în luna iunie, membrii Consiliului au început elaborarea noii strategii de finanțare, care va fi încheiată până la finalul anului”, a declarat Irina Cios, directoarea AFCN.

Apelul de finanțare pentru ariile care nu se regăsesc în această sesiune, respectiv cele care vizează Patrimoniul material și imaterial, Educația prin cultură, Intervenția culturală și Promovarea culturii scrise, va fi lansat la 1 martie 2027.

Cererile de finanțare se încarcă până la 30 septembrie

La 1 septembrie pe platforma SDFC – Sistemul Digital pentru procesele de Finanțare a culturii (fonduri-cultura.ro) se deschid patru apeluri:

· Apelul 1/2027 – pentru finanțarea proiectelor culturale – buget 71,000,000 lei

· Apelul 2027 – 2028 – pentru finanțarea programelor multianuale – buget 6,500,000 lei

· Anunț de selecție evaluatori pentru Apelul 1/2027

· Anunț de selecție evaluatori pentru Apelul Multianuale 2027-2028

Cererile de finanțare a proiectelor și programelor culturale și candidaturile experților evaluatori se pot încărca până pe 30 septembrie 2026, ora 17:00. Informații detaliate sunt disponibile online pe pagina www.afcn-proiecte.ro/apel-finantare.html.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

ULTIMA ORĂ: Accident violent pe Șoseaua Alba Iulia din Sibiu. O tânără a intrat cu mașina într-un stâlp

Impact pe Șoseaua Alba Iulia din Sibiu. O tânără de 22 de ani a ajuns la spital, marți dimineața, după ce s-a izbit de un stâlp.

Un accident rutier s-a produs pe Șoseaua Alba Iulia din municipiul Sibiu, unde o tânără în vârstă de 22 de ani a pierdut, din cauze care urmează să fie stabilite, controlul asupra autoturismului și a intrat în coliziune cu un stâlp.

Potrivit primelor informații transmise de polițiștii rutieri, tânăra, domiciliată în localitatea Nou Român, circula dinspre zona centrală a municipiului Sibiu.

La un moment dat, autoturismul a părăsit partea carosabilă și s-a izbit de un stâlp.

În urma impactului, șoferița a fost rănită și a avut nevoie de îngrijiri medicale.

La locul accidentului au intervenit un echipaj SMURD cu medic și o autospecială de stingere.

Salvatorii au găsit-o pe tânără conștientă, aceasta prezentând un traumatism cranian. Victima a fost preluată și transportată la UPU Sibiu pentru investigații și tratament.

Polițiștii rutieri au început cercetările pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

FOTO: Arhivă

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Din TikTok în prime-time: povestea „ambulanței negre” în media

Dacă în cazul controversei dintre La Mița Biciclista și Patiseria Amzei un video postat în social media s-a viralizat rapid și a produs efecte în offline printr-o mobilizare pozitivă, oameni care au mers să cumpere merdenele, cozi de până la două ore și un val de solidaritate cu patiseria, la începutul lunii august, un alt conținut viral de pe TikTok a avut un efect cu totul diferit.

Episodul „ambulanței negre” arată aceeași trecere rapidă din online în offline, însă de această dată pe fondul dezinformării. Un zvon potrivit căruia o ambulanță ar fura copii a circulat pe TikTok și a fost asociat cu atacul violent asupra unui echipaj de ambulanță din județul Cluj. Incidentul a avut loc în seara de 8 august, în comuna Recea-Cristur, iar presa a început să relateze masiv cazul începând din 9 august.

Cele două situații ilustrează două efecte opuse ale viralizării în social media: într-un caz, mobilizare și solidaritate, în celălalt, frică și violență. Cazul „ambulanței negre” ne vorbește despre cât de rapid poate traversa dezinformarea granița dintre online și offline și cât de diferite pot fi efectele viralizării.

Povestea despre ambulanțe care ar răpi copii circulă în România de mai mulți ani

„Ambulanța neagră” nu este un mit apărut în august 2026. Povestea despre ambulanțe care ar răpi copii circulă în România de mai mulți ani. Noutatea acestui caz este modul în care o astfel de narațiune a fost reluată și amplificată în social media și a ajuns să producă efecte concrete în lumea reală.

În perioada 1 – 26 august, mediaTRUST a identificat 5.073 de materiale referitoare la subiectul „ambulanței negre”, care au generat o audiență estimată de aproximativ 79,3 milioane de contacte potențiale. În social media, materialele monitorizate au cumulat 149.261 de interacțiuni (aprecieri, distribuiri și comentarii), semnalând un nivel ridicat de interes și reacție din partea utilizatorilor.

Subiectul nu a rămas în stradă. Portalurile au concentrat 47% din totalul materialelor, cu 2.392 de apariții, urmate de Facebook, cu 16% (792 de materiale). Interesant este faptul că radioul și televiziunea au avut împreună aproape 20% din volum: 511 materiale radio (10%) și 487 materiale TV (9,6%). Volume mai consistente au fost înregistrate și pe forumuri (256 de materiale) și în comentariile la articolele online (226) și pe X.com (187), restul aparițiilor fiind distribuite între platforme și tipuri de surse cu o pondere mai redusă.

Atacul asupra ambulanței a avut loc în seara de 8 august, iar subiectul a explodat în mass-media începând cu ziua următoare

Pe 9 august au fost identificate 1.647 de materiale, reprezentând 33% din întregul volum al perioadei analizate. A fost ziua cu cea mai mare vizibilitate, iar portalurile au fost principalul canal de difuzare, cu 914 materiale. Facebook a contribuit cu 303 apariții, iar televiziunile cu 126, ceea ce arată că efectele dezinformării de pe TikTok au ajuns foarte rapid subiect de dezbatere în presa online și, simultan, în televiziune.

Pe 10 august, interesul a rămas foarte ridicat: 1.375 de materiale, adică 27% din total.

În primele trei zile de mediatizare, 9 – 11 august, au fost generate 3.766 de materiale, adică 74% din întregul volum al perioadei.

Pe 21 august, expresia „ambulanța neagră” a reapărut într-un context indirect, legat de nemulțumirile angajaților serviciilor de ambulanță și de amenințările cu proteste. Mesajul „Salvăm vieți, nu suntem ambulanța neagră” a readus expresia în atenția presei, fără ca materialele să trateze propriu-zis atacul din Recea-Cristur.

34% dintre materialele difuzate în presa audiovizuală au fost difuzate în intervalul de prime-time

În topul surselor care au relatat cel mai frecvent despre subiect în perioada analizată se află Digi24, cu 75 de materiale, urmat de Euronews România (69), Antena 3 CNN (68). Clasamentul continuă cu TVR Info (43), România TV (41), B1 TV (37), Digi FM (32) și Radio France Internationale (31), Realitatea Plus (28), news.ro (27).

7 din primele 10 surse care au comunicat cel mai mult pe subiect sunt televiziuni, iar 2 sunt posturi de radio. Ponderea televiziunilor arată cât de puternic a fost subiectul, fiind tratat ca unul de interes național, nu ca un simplu incident local. Apoximativ 34% dintre materialele difuzate în presa audiovizuală au fost difuzate în intervalul de prime-time.

Volumul mare de materiale a fost susținut și de numărul ridicat de declarații și reacții publice. Subiectul a fost preluat de politicieni, reprezentanți ai instituțiilor publice, specialiști și organizații profesionale, care au transformat cazul într-o discuție mai largă despre dezinformare, responsabilitatea platformelor și necesitatea unor măsuri împotriva fake news.

Printre vocile care au comentat cazul s-au numărat Radu Miruță, Alexandru Rogobete, Gelu Duminică, Raed Arafat, Emil Boc, Cseke Attila, Dan Dungaciu, Oana Gheorghiu și Maria Forna, precum și reprezentanți ai mai multor instituții și organizații.

Ministerul Afacerilor Interne a dezmințit existența unor cazuri în care ambulanțele ar fi răpit persoane, iar Ministerul Sănătății a condamnat atacul și a calificat afirmațiile despre „ambulanțele negre” drept false și periculoase.

La rândul său, Colegiul Medicilor din România a condamnat atacul, vorbind despre trecerea de la ”ambulanța neagră” la violență.

Cazul a generat inclusiv o dezbatere despre cine ar trebui să stabilească dacă un conținut este adevărat sau fals și ce rol trebuie să aibă instituțiile statului.

Mircea Toma, membru al CNA, s-a declarat împotriva ideii ca o instituție a statului să aibă obligația de a verifica și califica un conținut informațional drept adevărat sau fals, avertizând asupra riscului ca o astfel de putere să fie folosită abuziv.

În paralel, CNA a solicitat TikTok eliminarea a 90 de videoclipuri referitoare la „Ambulanța Neagră care fură copii”, ceea ce a adus în prim-plan și responsabilitatea platformelor în limitarea răspândirii dezinformării.

S-a conturat astfel o a doua direcție în reflectarea subiectului: nu doar știri despre atac, ci și reacții publice despre pericolele dezinformării și efectele acesteia asupra comportamentului colectiv.

Metodologie

Studiul a fost realizat pentru perioada 1 – 26 august 2026.

Analiza a fost realizată pe baza materialelor identificate printr-un set de cuvinte-cheie asociate subiectului, precum „ambulanța neagră”, „salvarea neagră”.

Indicatorul ”Interacțiuni”, calculat pentru postările din social media, reprezintă suma aprecierilor, distribuirilor și comentariilor. Indicatorul este calculat pe baza datelor colectate în primele 7 zile de la publicarea postării. Frecvența colectării datelor poate varia în funcție de profil și de volumul de conținut.

Mediile monitorizate au fost presa scrisă, radio, televiziune, online și social media.

Social media include următoarele platforme: Facebook; Twitter; platforme foto, inclusiv Instagram; platforme video, inclusiv YouTube; bloguri; forumuri.

Despre mediaTRUST România

mediaTRUST România este cea mai mare companie de monitorizare media din România. Având cea mai îndelungată experiență pe piață (peste 25 ani) si cel mai vast portofoliu de clienți (peste 600 clienţi în anul 2023), mediaTRUST România s-a afirmat ca un actor esențial în industria sa și este recunoscută drept un reper al domeniului. Din anul 2004, compania este membră a FIBEP (Federation Internationale des Bureaux d’Extraits de Presse), iar din 2014 este afiliată organizațiilor profesionale din România, precum BRAT (Biroului Român de Audit Transmedia) şi ARMA (Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor). mediaTRUST România aduce în prim-plan servicii premium și utilizează tehnologii de monitorizare și analiză media de ultimă generație.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

De ce miroase ploaia? Misterul mirosului de pământ ud, explicat

0

Există un miros inconfundabil, pe care mulți oameni îl asociază cu primele picături de ploaie care cad după o perioadă lungă de secetă. Este acel parfum de pământ ud, proaspăt și ușor mineral, care apare uneori chiar înainte ca o ploaie de vară să se transforme într-o adevărată aversă.

De ce miroase ploaia? Misterul mirosului de pământ ud, explicatm de pământ ud, proaspăt și ușor mineral, care apare uneori chiar înainte ca o ploaie de vară să se transforme într-o adevărată aversă.

Dar de ce miroase ploaia? Apa de ploaie nu este principala sursă a acestui miros. Aroma pe care o percepem provine în mare parte din substanțele existente în sol și pe suprafața plantelor, care sunt eliberate în aer atunci când picăturile de ploaie ating pământul, relatează Mediafax.

Fenomenul este cunoscut sub numele de petrichor, iar unul dintre compușii care contribuie decisiv la mirosul caracteristic este geosmina.

Ce este petrichorul și de unde vine mirosul ploii?

Termenul „petrichor” este folosit pentru a descrie mirosul specific care apare atunci când ploaia ajunge pe solul uscat. Aroma nu este generată de apa în sine, ci de un amestec de compuși eliberați în atmosferă.

În perioadele fără precipitații, la nivelul solului se pot acumula uleiuri produse de plante, compuși organici și alte substanțe. Când începe ploaia, picăturile de apă interacționează cu suprafața solului și favorizează dispersarea acestor substanțe în aer.

Astfel apare mirosul pe care îl identificăm imediat ca fiind „miros de ploaie”.

Geosmina, unul dintre principalii compuși responsabili

Un rol important îl are geosmina, o substanță organică produsă de anumite microorganisme care trăiesc în sol.

Geosmina este responsabilă pentru acea notă de pământ umed, specifică și ușor intensă pe care o simțim după primele picături de ploaie. Chiar și în concentrații foarte mici, compusul poate fi detectat de oameni datorită sensibilității ridicate a simțului olfactiv.

Acesta este unul dintre motivele pentru care mirosul de pământ ud poate deveni perceptibil aproape imediat după începutul unei averse.

Cum ajung compușii din sol în aer?

Unul dintre mecanismele importante este formarea unor bule microscopice de aer atunci când picăturile de ploaie lovesc suprafața solului.

În anumite condiții, aceste bule pot ajunge la suprafață și se pot sparge, eliberând în atmosferă particule foarte fine și compuși aromatici proveniți din sol. O parte dintre aceștia ajunge apoi la nivelul nasului, unde sunt percepuți ca mirosul caracteristic al ploii.

Fenomenul poate fi mai ușor observat atunci când ploaia cade pe un sol uscat și după o perioadă mai lungă fără precipitații.

De ce mirosul ploii este mai puternic după secetă?

Intensitatea mirosului poate depinde de mai mulți factori, inclusiv de perioada în care solul a rămas uscat, de tipul de sol, de vegetație și de intensitatea ploii.

După o perioadă îndelungată fără precipitații, pe suprafața solului se pot acumula mai mulți compuși proveniți din plante și microorganisme. Când ploaia revine, aceștia pot fi antrenați și dispersați în aer, ceea ce face ca aroma să fie mai ușor de remarcat.

De aceea, mirosul de ploaie este adesea cel mai evident la începutul unei averse, după o perioadă de vreme uscată.

De ce oamenii detectează atât de ușor geosmina?

Simțul olfactiv uman este foarte sensibil la geosmină. Chiar și o cantitate extrem de mică poate fi suficientă pentru ca acest compus să fie perceput.

Această sensibilitate explică de ce putem observa mirosul de pământ ud chiar dacă în aer există doar concentrații foarte reduse ale substanței.

Practic, atunci când spunem că „miroase a ploaie”, nasul nostru detectează un amestec de compuși eliberați de sol și vegetație, nu mirosul apei de ploaie în sine.

O furtună poate avea și un miros diferit: rolul ozonului

Nu toate mirosurile asociate cu ploaia provin din același fenomen. În cazul furtunilor cu descărcări electrice, poate interveni și ozonul.

Fulgerul și descărcările electrice pot favoriza formarea ozonului, iar curenții de aer îl pot transporta către zonele aflate mai aproape de sol. Ozonul are un miros distinct, pe care unele persoane îl descriu ca fiind proaspăt, înțepător sau „curat”.

Astfel, înainte sau în timpul unei furtuni puternice, mirosul perceput poate fi diferit de aroma clasică de pământ ud asociată cu petrichorul.

De ce ne place atât de mult mirosul ploii?

Explicația nu ține doar de chimie. Mirosurile sunt strâns legate de memorie și emoții, iar aroma ploii poate trezi amintiri sau senzații asociate cu momente plăcute.

Pentru mulți oameni, mirosul de pământ ud amintește de ploile de vară, de aerul răcoros de după o zi caniculară sau de perioade petrecute în natură.

Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care mirosul ploii este perceput de multe persoane drept plăcut și reconfortant.

De unde provine denumirea „petrichor”?

Cuvântul petrichor are origini grecești și este format din termeni asociați cu „piatra” și cu lichidul mitologic despre care se credea că circulă în venele zeilor.

Termenul a fost introdus pentru a descrie mirosul caracteristic produs atunci când ploaia ajunge pe suprafețe uscate.

Așadar, data viitoare când simți mirosul specific după prima ploaie, să știi că nu apa în sine este responsabilă. Pământul, microorganismele, plantele și reacția picăturilor de ploaie cu suprafața solului creează împreună parfumul pe care îl asociem cu ploaia.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

„Phantom scam”, noua fraudă care te face să-ți furi singur banii. Cum funcționează și cum te protejezi

0

O nouă metodă de fraudă îi determină pe oameni să-și golească singuri conturile bancare, convinși că încearcă să-și salveze banii de hackeri. Escrocheria, cunoscută drept „phantom scam”, combină apeluri telefonice, alerte false, acces de la distanță la dispozitive și, tot mai des, tehnici bazate pe inteligență artificială pentru a face scenariul cât mai credibil.

Victima poate primi un mesaj, un apel telefonic sau o fereastră pop-up prin care este avertizată că telefonul ori computerul ar fi fost infectat sau compromis, transmite Euronews, potrivit Mediafax. În unele cazuri, utilizatorului i se oferă chiar un număr de telefon pe care este îndemnat să-l apeleze urgent.

La celălalt capăt al firului se află însă infractorii.

Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai unui serviciu de suport tehnic și îi cer victimei să instaleze un program care permite accesul de la distanță la computer sau telefon. Din acel moment, escrocii pot urmări activitatea utilizatorului și pot pregăti următoarea etapă a fraudei.

„Banca” intră în scenariu

După primul contact, un alt escroc poate suna victima, pretinzând că este reprezentantul unei bănci. Mesajul este alarmant: cineva încearcă să-i fure banii, iar victima trebuie să acționeze imediat.

Pentru a face povestea mai credibilă, infractorii pot falsifica numărul afișat pe ecranul telefonului, astfel încât apelul să pară că vine chiar de la o instituție legitimă.

Victima este apoi îndemnată să se conecteze la contul bancar pentru a verifica dacă economiile sunt în siguranță.

Problema este că escrocii pot observa deja ceea ce face utilizatorul pe dispozitiv. În acest moment apare „soluția” aparent salvatoare: mutarea banilor într-un cont sigur.

Contul respectiv nu există. Este, de fapt, controlat de infractori.

În alte variante ale fraudei, victimele sunt convinse să cumpere criptomonede sau chiar lingouri de aur pentru a-și proteja economiile.

De ce funcționează atât de bine „phantom scam”?

Escrocheria nu se bazează neapărat pe spargerea unui sistem informatic. Principala armă a infractorilor este manipularea psihologică.

Schema este construită în mai multe etape, astfel încât fiecare apel sau mesaj să pară că îl confirmă pe cel anterior. Victima ajunge să creadă că există într-adevăr o amenințare și că trebuie să acționeze înainte să-și piardă banii.

Presiunea timpului este esențială. Escrocii încearcă să împiedice victima să închidă telefonul, să ceară o a doua opinie sau să contacteze direct banca.

În unele cazuri, sunt implicați mai mulți falși specialiști: un presupus operator de suport tehnic, un „reprezentant al băncii” și chiar un fals polițist sau reprezentant al unei instituții guvernamentale.

Fiecare personaj contribuie la aceeași poveste și îi oferă victimei impresia că situația este reală.

Cum este folosită inteligența artificială în fraude

Dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială poate face aceste escrocherii și mai convingătoare.

Infractorii pot utiliza informații disponibile public pentru a construi profiluri ale potențialelor victime. Instrumentele AI pot fi folosite, de asemenea, pentru generarea unor mesaje mai credibile sau pentru imitarea vocilor, ceea ce face mai dificilă identificarea unei fraude doar pe baza unei conversații telefonice.

În acest context, faptul că o persoană de la telefon pare să cunoască informații despre tine sau vorbește într-un mod foarte convingător nu înseamnă că apelul este legitim.

Regula simplă care poate opri frauda

Există câteva semnale de alarmă care ar trebui să ducă imediat la închiderea apelului.

Nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să-ți muți economiile într-un cont „sigur” pentru a le proteja.

De asemenea, nu este recomandat să instalezi programe de acces la distanță la solicitarea unei persoane care te contactează spontan și susține că există o problemă cu telefonul, computerul sau contul tău.

Dacă suspectezi că un cont bancar a fost compromis, verificarea trebuie făcută separat. Închide apelul și contactează banca folosind numărul oficial de pe site-ul instituției sau cel înscris pe card.

Nu folosi numărul de telefon furnizat de persoana care te-a contactat.

„Phantom debt”, o altă variantă a fraudei

Escrocheriile de tip „phantom” nu se limitează la scenariul în care victima este făcută să creadă că un hacker îi atacă banii.

O altă metodă este „phantom debt”, o fraudă în care infractorii pretind că victima are o datorie veche sau chiar inexistentă. Pentru a o determina să plătească, aceștia pot recurge la amenințări, presiuni și documente sau mesaje formulate cu ajutorul inteligenței artificiale.

În ambele cazuri, mecanismul este asemănător: frica și sentimentul de urgență sunt folosite pentru a împiedica victima să se oprească și să verifice dacă povestea este reală.

Cum recunoști o „phantom scam”

Iată cele mai importante semnale de alarmă:

  • cineva te contactează fără să fi cerut ajutor și spune că ai o problemă gravă;
  • ți se cere să instalezi un program pentru acces de la distanță;
  • ești presat să intri imediat în contul bancar;
  • ți se spune să muți banii într-un alt cont pentru „protecție”;
  • ți se cere să cumperi criptomonede sau aur pentru a-ți salva economiile;
  • interlocutorul pretinde că reprezintă banca, poliția sau o instituție guvernamentală;
  • ți se spune că trebuie să acționezi imediat și că nu ai timp să verifici informațiile.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi o fraudă

Închide apelul. Nu instala aplicații de acces la distanță, nu divulga parole sau coduri și nu transfera bani la indicația persoanei care te-a contactat.

Dacă există într-adevăr o problemă cu contul bancar, contactează banca separat, folosind doar datele oficiale de contact.

Într-o astfel de situație, câteva minute de verificare pot face diferența dintre o alarmă falsă și pierderea economiilor.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

VIDEO: Viceprimar, pericol MORTAL. A transportat sub braț un obuz ÎNCĂRCAT

O situație desprinsă parcă dintr-un film s-a petrecut în comuna Vama, din județul Satu Mare. Un viceprimar a transportat pe scuter un proiectil descoperit pe un șantier, fără să știe că acesta era muniție reală și avea încărcătură explozivă.

Totul a început în timpul unor lucrări de reabilitare a trotuarelor. Muncitorii au găsit printre materialele aduse din zona râului Someș un obiect metalic despre care au crezut inițial că este o simplă bucată de fier.

Șeful de șantier a privit însă obiectul mai atent și a avut suspiciuni că ar putea fi un proiectil neexplodat.

În loc ca zona să fie imediat izolată și să fie chemați pirotehniștii, viceprimarul localității a fost anunțat.

Decizia luată ulterior a fost extrem de riscantă: edilul a ridicat proiectilul, l-a pus sub braț și a plecat cu scuterul către postul de Poliție.

A traversat astfel localitatea transportând un obiect despre care nu știa dacă mai conținea sau nu explozibil.

Când polițistul a văzut ce fusese adus la post, și-ar fi dat seama imediat de gravitatea situației.

Ulterior, proiectilul a fost îndepărtat din apropierea clădirii și au fost solicitați specialiștii Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Someș” Satu Mare.

Pirotehniștii au identificat obiectul drept un obuz de artilerie de calibrul 75 de milimetri.

Mai grav, muniția avea încărcătură și putea fi manipulată în siguranță doar de personal specializat, folosind proceduri și echipamente specifice.

Proiectilul urma să fie preluat de echipele specializate, transportat în condiții de siguranță la depozitul destinat muniției din Carei și ulterior neutralizat.

Deși obuzul a fost plimbat de pe șantier până la Poliție, incidentul s-a încheiat, din fericire, fără ca vreo persoană să fie rănită.

SURSĂ VIDEO: PresaSM/Youtube

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

EDITORIAL. Tupeul dus peste limita bunului-simț

Așa sună titlul comunicatului transmis de PSD Sibiu, semnat de deputatul Bogdan Trif. Un text care se oftică maxim că Bolojan, prim ministrul demis și contorsionat în scaunul de la Cotroceni, își atribuie realizarea Autostrăzii Moldovei.

„Am trăit să vedem și tupeul dus peste limita bunului-simț, marca Bolojan, care încearcă să se împăuneze cu faptul că este cumva artizanul realizării autostrăzii Moldovei. Toată lumea știe că autostrada Moldovei a fost un proiect asumat de către Partidul Social Democrat și implementat de către Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Să vii tu acum, Bolojan, cu tupeu și nesimțire și să îți asumi munca și rezultatele altora parcă depășește orice imaginație”, debutează în trombă comunicatul.

Mai mult decât atât, dacă vă puteți imagina așa ceva, deputatul PSD a ajuns să îl citeze și să îl gratuleze cu „domnul” pe cel mai înverșunat dușman al social-democraților, nimeni altul decât Traian Băsescu! „Îl citez, din nou, pe domnul Băsescu, care spunea despre așa-zisele reforme ale lui Bolojan că «sunt măsuri greșite și că dacă ai lua ultimul prost de pe stradă, ar proceda exact ca domnul Bolojan, adică ar mări considerabil birurile puse pe români fără să ia vreo măsură concretă de relansare economică»”.

Am doar două remarci aici. La o puțină documentare și nițel de bună intenție, vedem că greul realizării autostrăzii s-a produs în mandatul lui… Cătălin Drulă (USR), ca ministru al Transporturilor (decembrie 2020 – septembrie 2021). În guvernul de tristă amintire al lui Florin Câțu. Atunci Autostrada Moldovei A7 a trecut prin etapele decisive de planificare, finanțare și lansare a procedurilor de licitație, proiectul fiind transformat dintr-un simplu plan pe hârtie într-o prioritate națională finanțată european.

Cu alte cuvinte, în acea perioadă s-a negociat cu Comisia Europeană includerea Autostrăzii Moldovei în PNRR, s-au obținut fondurile, s-a stabilit graficul strict de finalizare, s-a accelerat deblocarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice, s-au obținut acordurile de mediu și au fost emise hotărârile de Guvern privind indicatorii tehnico-economici. Și s-au lansat primele licitații de execuții.

Sorin Grindeanu (care a dovedit din plin ce poate, în guvernul pe care l-a condus și a reconfirmat din greu ulterior, din poziția de ministru al transporturilor!) nu a făcut decât să continue etapele deja stabilite anterior și să culeagă laurii inaugurării câte unui tronson.

Nu că Bolojan ar fi mai breaz, făcând acum același lucru, însă parcă doi ipocriți sunt suficienți în această ecuație. Și nici nu fac apologia USR pentru că a avut un ministru inspirat atunci. Pentru că în același timp l-a avut și pe Vlad Voiculescu, care a „compensat” cu contractul cu vaccinurile, pentru care vom plăti noi și copiii copiilor noștri.

A doua remarcă. Nu pare suspect de ciudat că Autostrada Moldovei e ultimul mare proiect de infrastructură rutieră din toate celelalte autostrăzi? Că toate drumurile de mare viteză de acest gen de după 1990 s-au făcut în Ardeal și Banat? Cu conduceri administrative tradiționale altele decât PSD.

Și aici nu pot să nu îmi aduc aminte de o discuție la o masă comună în Suceava, cu lideri PSD din timpul guvernării lui Dragnea, în care conducătorul de pe atunci al formațiunii locale era foarte derutat și agitat de ce i-a spus șeful partidului de atunci (același Liviuț Dragnea). Și anume că presiunile din partea Uniunii Europene sunt atât de mari, încât… nu va mai putea opri demararea Autostrăzii Moldovei! Și că va scăpa din mână această „speță”, pentru că nu mai reușește să se împotrivească acestui proiect.

De ce? Pentru că în toate zonele pe unde trece autostrada, crește și nivelul de trai al cetățenilor de pe acolo. O autostradă funcțională are tracțiune în dezvoltarea zonei. Atrage investitori, are deschidere spre Europa. Or acest lucru duce indubitabil la „descebăluirea” oamenilor. Care nu vor mai trăi doar din ajutor social și pensii. Și care va gusta din „decadența” zonelor dezvoltate ale țărișoarei noastre, ajunse ușor accesibile. Și vor constata că există și o altă Românie decât cea în care îi ține captivi partidul.

Situația în sine m-a dus cu gândul la ăla care taie un copac, urcă pe trunchi și apoi ține un discurs despre protecția mediului. Românii nu mai mușcă (sper) la din astea. Cel puțin nu la Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

A fost sau nu Lucian Pahonțu implicat în represiunea din 1989? Șeful SPP răspunde acuzațiilor

Lucian Pahonțu răspunde acuzațiilor privind Revoluția și Mineriada: „Nu există nicio probă că am participat la represiune”.

Șeful Serviciului de Protecție și Pază, generalul Lucian Pahonțu, reacționează ferm la acuzațiile apărute în spațiul public privind presupusa sa implicare în reprimarea Revoluției din decembrie 1989 și în violențele din Piața Universității din iunie 1990.

Într-un punct de vedere transmis public, șeful SPP respinge acuzațiile și susține că acestea sunt „neadevărate și lipsite de fundament”.

Generalul afirmă că traseul său profesional poate fi verificat în documentele aflate în arhive și neagă că ar fi desfășurat activități de natură să încalce drepturile și libertățile fundamentale.

„Nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”, afirmă Lucian Pahonțu.

Ce spune Pahonțu despre zilele Revoluției

Generalul susține că, în decembrie 1989, era locotenent și conducea un pluton de transmisiuni din cadrul Trupelor de Securitate.

Potrivit acestuia, responsabilitățile sale erau strict legate de activitatea de transmisiuni.

Pahonțu afirmă că, în seara de 21 decembrie, unitatea sa a primit mai multe ordine de deplasare.

Militarii ar fi ajuns mai întâi la Casa Scânteii, apoi în zona restaurantului Cina și, ulterior, într-un dispozitiv de blocare pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.

El susține că militarii aflați sub comanda sa nu aveau muniție asupra lor, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unității.

Potrivit relatării sale, în cele aproximativ patru ore petrecute în dispozitiv, militarii nu și-au schimbat poziția și nu au intrat în contact direct cu revoluționarii.

În dimineața de 22 decembrie, Pahonțu spune că a primit ordin să permită manifestanților accesul în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției.

„Aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare”, susține șeful SPP.

Ulterior, militarii s-ar fi întors la unitate, unde, potrivit generalului, muniția a fost verificată și predată fără să fie constatată lipsa vreunui cartuș.

Ce spune despre evenimentele din 13-14 iunie 1990

Lucian Pahonțu respinge și orice implicare în violențele din București din 13 și 14 iunie 1990.

„În cele două zile, eu și militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din București.

În intervalul respectiv, am rămas în cazarmă”, afirmă acesta.

Generalul susține că documentele din arhiva Jandarmeriei Române ar demonstra că el și militarii pe care îi conducea nu au părăsit cazarma până în 15 iunie.

În acea zi, afirmă Pahonțu, a primit ordin să participe cu 72 de militari la misiuni de menținere a ordinii publice în Piața Universității.

Îl invocă pe fostul procuror-șef al Parchetelor Militare

În încercarea de a-și susține poziția, șeful SPP face referire și la generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și unul dintre procurorii care au instrumentat dosarul Revoluției.

Potrivit declarației invocate de Pahonțu, acesta nu ar fi fost cercetat personal în cei peste 30 de ani de la evenimentele din 1989.

„Nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune”, ar fi declarat Ranco Pițu, potrivit punctului de vedere transmis de șeful SPP.

Generalul susține că fostul procuror ar fi precizat, de asemenea, că nu există indicii privind participarea sa directă la comiterea unor infracțiuni.

Pahonțu mai afirmă că activitatea sa profesională a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv înainte de numirea sa în funcția de director al SPP.

„Este imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat”, afirmă generalul.

Pahonțu cere clarificarea acuzațiilor

În finalul mesajului său, Lucian Pahonțu spune că dorește ca toate acuzațiile să fie lămurite cât mai rapid.

El afirmă că și-a construit întreaga carieră în jurul unor principii precum „integritate, loialitate, respect și responsabilitate”.

Generalul conduce Serviciul de Protecție și Pază și susține că, în perioada mandatului său, instituția s-a modernizat și s-a integrat în structurile de cooperare euroatlantice, dezvoltând relații cu NATO, ONU, UE și serviciile omoloage din state partenere.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Dosarul medical, într-un portofel digital: ce se schimbă pentru toți pacienții

„eSănătatea Mea”, noua platformă medicală a României: dosarul pacientului ajunge online, dar medicii se tem de blocaje.

Sistemul medical românesc face trecerea către un nou model digital. Platforma „eSănătatea Mea”, dezvoltată printr-un proiect finanțat din PNRR, intră în etapa de implementare și promite să aducă într-un singur loc programările, rețetele, analizele și istoricul medical al fiecărui pacient.

Deși sistemul este funcțional din punct de vedere tehnic, accesul la toate facilitățile nu va fi disponibil imediat.

Implementarea se va face progresiv, iar instruirea medicilor și a asociațiilor de pacienți începe abia acum.

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, spune că lansarea nu va produce schimbări bruște pentru pacienți.

„Nimic nu va fi marți diferit față de astăzi, pentru că nu vom obliga să folosească… Iar de marți începem discuțiile și trainingurile cu medicii…

Iar în perioada imediat următoare, facilitățile vor fi făcute pas cu pas, vom începe cu platforma de programări.”

Dosarul medical, transformat într-un portofel digital

Unul dintre principalele obiective ale proiectului este renunțarea treptată la documentele medicale pe hârtie.

În noul sistem, pacientul ar urma să aibă un portofel medical digital în care să fie disponibile informații precum rețete, rezultate ale analizelor și istoricul medical.

Platforma va permite și efectuarea programărilor online la medici specialiști, fără ca pacientul să fie nevoit să caute telefonic sau să se deplaseze pentru a găsi un loc disponibil.

Prima funcționalitate care ar urma să fie pusă la dispoziția utilizatorilor este cea de programare online.

Radu Gănescu, președintele Asociației Pacienților cu Boli Cronice, consideră că aceasta poate rezolva una dintre problemele frecvente cu care se confruntă pacienții.

„Ca și primă etapă, vor fi posibile doar programările online în această platformă.

De multe ori, pacienții nu reușesc să găsească, mai bine spus, un loc unde să se programeze la un medic de o anumită specialitate, într-un anumit ambulatoriu sau într-o anumită clinică medicală.”

Medicii, luați prin surprindere de schimbarea informatică

Dacă pacienții văd în noul sistem o șansă de a scăpa de dosarele voluminoase și de drumurile inutile, o parte dintre medici privesc lansarea cu mult mai multă prudență.

Medicii de familie au fost informați în ultimele zile că programele informatice pe care le utilizează trebuie să fie compatibile cu noua platformă.

Timpul scurt pentru aceste modificări a alimentat temerile că sistemul ar putea întâmpina probleme chiar de la început.

Cristian Svartz, medic de familie din Năieni, județul Buzău, povestește cum a primit informarea privind actualizarea programelor.

„Azi, la 10 și 10, am primit mesaj că trebuie actualizate toate programele informatice.

Între timp, furnizorul nostru a spus că de mâine vom lucra la fel. Mâine vin la serviciu, dacă o să pot lucra, bine, dacă nu, nu. Și pacienții? O să fiu aici, să vedem ce putem face.”

12 module, implementate treptat

„eSănătatea Mea” este concepută cu 12 module, însă acestea nu vor deveni disponibile toate în același timp.

CNAS va activa treptat funcționalitățile, pe măsură ce medicii și furnizorii de servicii medicale își adaptează sistemele informatice.

Potrivit informațiilor prezentate de CNAS, proiectul trebuia finalizat până la 31 august pentru respectarea termenului aferent finanțării prin PNRR.

Finalizarea tehnică nu înseamnă însă că pacienții vor putea utiliza imediat toate funcțiile platformei.

Cum vor intra pacienții în platformă

Noul sistem este pregătit să integreze și Cartea Electronică de Identitate.

Pentru persoanele care folosesc încă documentele de identitate clasice, accesul va putea fi realizat prin intermediul cardului național de sănătate.

În acest moment, mesajul transmis de autorități este că tranziția va fi făcută etapizat, astfel încât sistemul medical să poată trece de la documentele pe hârtie la serviciile digitale fără întreruperi pentru pacienți.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Mașinile electrice scapă de gazele de eșapament, dar nu și de această problemă

Mașinile electrice scapă de gazele de eșapament, dar nu și de poluare. Problema ascunsă a anvelopelor.

Mașinile electrice sunt văzute drept una dintre soluțiile pentru reducerea poluării din transport, însă trecerea la propulsia electrică nu elimină toate sursele de impact asupra mediului. Una dintre cele mai puțin discutate este uzura anvelopelor.

Greutatea bateriilor și cuplul instantaneu al motoarelor electrice pot solicita mai puternic pneurile, iar particulele rezultate prin frecare ajung în mediul înconjurător.

O companie britanică încearcă acum să dezvolte anvelope dedicate mașinilor electrice, despre care susține că ar putea reduce particulele de uzură cu până la 35% și ar putea crește autonomia cu până la 10%.

Gunnlaugur Erlendsson, fondatorul și directorul executiv al companiei ENSO, atrage atenția asupra unei probleme care, spune el, este prea puțin discutată.

„Anvelopele sunt unul dintre cele mai importante produse pe care nu le vedem prea des, deși sunt absolut peste tot”, a declarat Erlendsson pentru Euronews.

De ce sunt anvelopele mai solicitate de mașinile electrice

Spre deosebire de automobilele convenționale, vehiculele electrice sunt, în general, mai grele din cauza bateriilor și pot transmite un cuplu foarte mare către roți într-un timp foarte scurt.

„Vehiculele electrice sunt destul de unice pentru că sunt foarte grele. Au un cuplu foarte mare.

Așa că tind să uzeze anvelopele mai repede decât mașinile tradiționale”, explică Erlendsson.

Și stilul de condus poate conta. Accelerația rapidă specifică motoarelor electrice, dar și traficul urban cu numeroase opriri și porniri pot crește solicitarea pneurilor.

Uzura nu este însă doar o problemă de întreținere. Particulele rezultate prin frecarea anvelopei de asfalt contribuie la poluarea aerului și la răspândirea microplasticelor în mediu.

Anvelopele pot influența și autonomia

Pneurile au un rol important și în eficiența unui automobil electric.

Potrivit lui Erlendsson, vehiculele electrice transformă aproximativ 90% din energia disponibilă în mișcare, comparativ cu circa 30% în cazul automobilelor pe benzină.

Tocmai de aceea, rezistența la rulare devine esențială.

„Dacă nu pui o anvelopă bună pe o mașină electrică, pierzi multă autonomie și cumperi mult mai multă electricitate”, spune fondatorul ENSO.

Compania susține că a dezvoltat o formulă specială a cauciucului și materiale adaptate greutății și caracteristicilor automobilelor electrice.

ENSO afirmă că tehnologia sa poate reduce cu până la 35% cantitatea de particule provenite din uzura anvelopelor și poate crește autonomia vehiculelor electrice cu până la 10%.

Aceste procente sunt însă performanțe revendicate de companie, nu concluzii independente prezentate de Euronews.

O problemă care începe înainte de drum și continuă după

Impactul anvelopelor nu se limitează la momentul în care mașina circulă. Producția presupune consum de energie și utilizarea unor materii prime, iar reciclarea pneurilor uzate rămâne o provocare.

Erlendsson susține că aproximativ două miliarde de anvelope sunt arse anual, în condițiile în care doar o proporție redusă este reciclată pentru fabricarea unor anvelope noi.

În acest context, fondatorul ENSO consideră că industria auto trebuie să acorde mai multă atenție acestei surse de poluare.

„Poluarea produsă de anvelope a fost un subiect al industriei care nu a fost cu adevărat abordat de industria mainstream”, afirmă acesta.

Iar soluția pe care o propune nu este doar dezvoltarea unor pneuri mai eficiente, ci schimbarea întregii industrii.

„Vrem ca restul industriei să ne urmeze. Vrem doar să fim catalizatorul care face schimbarea să se întâmple.”

Pe măsură ce numărul mașinilor electrice crește, atenția asupra acestor surse de poluare va deveni tot mai importantă.

Electricitatea elimină emisiile de la țeava de eșapament, dar impactul automobilului asupra mediului rămâne legat de baterii, energie, materiale, frâne, asfalt și, în mod inevitabil, de cele patru anvelope care ating permanent șoseaua.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Azomureș revine la viață! Romgaz preia astăzi combinatul și peste 800 de angajați

Azomureș face un pas decisiv spre repornire. De la 1 septembrie, Romgaz preia activele, contractele și angajații necesari activității de producție a combinatului de la Târgu Mureș.

Peste 800 de salariați vor trece la Romgaz, după finalizarea tuturor procedurilor pentru tranzacție.

Premierul Ilie Bolojan anunță că urmează câteva luni de verificări, revizii și reautorizări ale instalațiilor, după perioada îndelungată în care combinatul nu a funcționat.

Obiectivul este ambițios: Azomureș să revină la capacitate în primul trimestru al anului viitor și să reducă dependența României de importurile de îngrășăminte.

Pentru agricultura românească, reluarea producției ar putea însemna o aprovizionare mai predictibilă, iar proiectul este legat direct și de dezvoltarea producției interne de gaze, inclusiv de resursele care urmează să fie exploatate din Marea Neagră.

„Astăzi am fost și la Azomureș, unde am discutat despre reluarea activității combinatului și despre finalizarea preluării acestuia de către Romgaz.

Așa cum a comunicat și Romgaz, procedurile privind tranzacția s-au finalizat. Vineri s-a obținut și ultimul aviz, de la CEISD.

Mâine, 1 septembrie, Romgaz preia activele care țin de activitatea de producție a Azomureș, contractele și salariații necesari acestei activități. Sunt peste 800 de angajați care vor fi preluați de Romgaz.

Este un pas important pentru reluarea producției de îngrășăminte chimice în România. După o perioadă în care combinatul nu a funcționat, în următoarele câteva luni va urma o etapă de revizii, cu expertizarea și reavizarea instalațiilor, având în vedere specificul acestora și perioada de timp în care acestea nu au fost utilizate.

Obiectivul este ca, din primul trimestru al anului viitor, Azomureș să funcționeze la capacitate și să asigure agriculturii românești o parte importantă din îngrășămintele pe care astăzi le importăm în cea mai mare parte.

Este și o investiție care se leagă de dezvoltarea producției interne de gaze. Odată cu gazele care vor fi exploatate din Marea Neagră, România va putea valorifica această resursă și în producția internă de îngrășăminte.

Pentru Azomureș, pentru agricultura românească și pentru economia județului Mureș, este important să reluăm producția și să avem mai multă predictibilitate în ceea ce privește aprovizionarea și prețurile.

Mulțumesc echipelor Romgaz și Azomureș pentru munca depusă în această perioadă. Urmează acum etapa în care combinatul trebuie repus în funcțiune” a scris premierul Ilie Bolojan, luni seara, pe Facebook.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Val de scumpiri în toamnă: produsele esențiale care vor costa MAI MULT

Toamna se anunță dificilă pentru bugetele românilor. Deși recolta din acest an este una bună, prețurile materiilor prime agricole sunt mai ridicate, iar producătorii avertizează că aceste costuri vor ajunge, în perioada următoare, și în prețurile de la raft.

Porumbul, grâul și floarea-soarelui se tranzacționează în prezent la valori cu aproximativ 20% mai mari.

Fermierii spun că majorările sunt influențate inclusiv de creșterea cheltuielilor de producție, în special după scumpirea carburanților.

Primele efecte sunt așteptate în cazul alimentelor de bază. Producătorii avertizează că pâinea, făina și uleiul ar putea avea prețuri mai mari în următoarea perioadă.

Un reprezentant al fermierilor anunță chiar o majorare semnificativă pentru pâine: „De la 1 octombrie, vom mai adăuga undeva la 20% la preţurile actuale la pâine”, a afirmat acesta.

Nici produsele lactate și cafeaua nu scapă de presiunea costurilor. Feliciu Paraschiv, reprezentant al ANCMMR, spune că au fost deja transmise notificări privind noi majorări: „Noi am primit, de la 1 septembrie, atenţionări pentru caşcaval, cu scumpire de 10%, iaurtuile cu 8%, smântâna cu 6%, cafeaua cu 8%”.

BNR vede o inflație de peste 6% la final de an

Presiunea asupra prețurilor este reflectată și în cea mai recentă prognoză a Băncii Naționale a României. BNR a majorat estimarea privind inflația de la 5,5% la 6,1% pentru finalul anului, pe fondul efectelor generate de criza energetică.

Potrivit reprezentanților BNR, evoluția prețurilor la energie reprezintă unul dintre principalii factori care au determinat revizuirea prognozei.

„Energia a fost principalul determinant care a dus la modificarea prognozei, dar prognoza este totuşi undeva spre 6% la finalul anului, încorporând toate aceste scumpiri care vin de pe zona energiei”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Acesta atrage atenția că evoluția prețurilor la energie este dificil de anticipat și poate influența în continuare inflația.

„Este compensată în parte această creştere a inflaţiei prin scăderile sau creşterile reduse de preţuri pe care le înregistrăm în zona alimentelor, dar energia are un specific: este imposibil să controlăm aceste preţuri”, a mai declarat Dan Suciu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007