Acasă Blog Pagina 4

Pisică la volan, în Kazahstan: animalul a pus o mașină în mișcare și a provocat un accident

Un incident neobișnuit a avut loc în orașul Turkistan, din Kazahstan, unde o pisică a ajuns în interiorul unei mașini lăsate nesupravegheate și, într-un mod greu de explicat, a pus vehiculul în mișcare. Mașina s-a izbit apoi de un zid, iar felina a fugit de la locul accidentului.

Potrivit publicației Day.Az, pisica a intrat în autoturism printr-o fereastră deschisă. La scurt timp, mașina a început să se deplaseze, deși la volan nu se afla nimeni.

Mașina s-a oprit după ce a lovit un zid

Vehiculul nu a parcurs o distanță mare. La scurt timp după ce a pornit, mașina a intrat într-un zid. La incident ar fi asistat un bărbat, cel mai probabil proprietarul autoturismului, relatează Mediafax.

După impact, pisica a ieșit din mașină și a fugit de la locul accidentului.

Imaginile cu „pisica șofer” au devenit virale

Întreaga scenă a fost surprinsă de o cameră de supraveghere, iar imaginile au ajuns, ulterior, pe rețelele de socializare, unde au devenit virale.

Internauții au reacționat rapid și au făcut numeroase glume pe seama incidentului. Unii utilizatori s-au întrebat dacă relatarea martorilor este complet reală, în timp ce alții au botezat felina „cel mai căutat spărgător de mașini”.

Incidentul a stârnit și comentarii ironice despre explicațiile pe care proprietarul autoturismului ar putea fi nevoit să le ofere companiei de asigurări, după acest accident neobișnuit.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Câte puncte primești la pensie, dacă ai facultate, și câți bani îți aduc anii de studiu

0

Anii în care o persoană a urmat facultatea pot fi luați în calcul la stabilirea pensiei, chiar dacă pentru perioada respectivă nu au fost plătite contribuții de asigurări sociale. Legea pensiilor include studiile universitare în categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare, iar pentru aceste perioade se acordă un punctaj care intră în calculul pensiei.

Nu este însă vorba despre ani contributivi, iar diferența este importantă pentru stabilirea dreptului la anumite tipuri de pensie.

Când se adaugă anii de facultate la pensie

Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, perioada în care o persoană a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învățământului universitar poate fi considerată perioadă asimilată stagiului de cotizare, potrivit adevarul.ro.

Pentru ca studiile să fie luate în calcul, trebuie să fie îndeplinite condițiile prevăzute de lege: să fi fost urmate pe durata normală a acestora, iar persoana trebuie să le fi absolvit cu diploma corespunzătoare, respectiv diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diplomă de doctor, după caz.

Perioada de studii este valorificată numai dacă nu se suprapune cu o perioadă în care persoana a realizat deja stagiu de cotizare. Dacă, de exemplu, o persoană a urmat facultatea și în aceeași perioadă a avut un loc de muncă pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, la calcul nu se cumulează cele două punctaje pentru aceeași perioadă. Se ia în considerare punctajul aferent veniturilor pentru care s-au plătit contribuții.

În cazul persoanelor care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior sau mai multe cicluri de studii universitare de același nivel, legea permite asimilarea unei singure perioade de studii de același nivel, la alegerea persoanei.

Este importantă și diferența dintre perioada asimilată și stagiul de cotizare contributiv. Perioadele asimilate sunt perioade în care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuții de asigurări sociale, dar pe care legea le consideră echivalente stagiului de cotizare și le valorifică la stabilirea pensiei, în condițiile legii.

Prin urmare, anii de facultate nu devin, prin simplul fapt că sunt recunoscuți la pensie, ani de contribuție. Ei sunt perioade asimilate și au un regim distinct.

Această diferență contează, de exemplu, la pensia anticipată, pentru care perioadele asimilate nu intră în stagiul complet de cotizare contributiv necesar pentru stabilirea dreptului.

Câte puncte de pensie valorează anii de facultate

Pentru studiile universitare care îndeplinesc condițiile legale, punctajul lunar este de 0,25 puncte.

Astfel, pentru o perioadă integrală de studii, rezultatul este:

  • 1 an de facultate = 0,25 puncte
  • 2 ani de facultate = 0,50 puncte
  • 3 ani de facultate = 0,75 puncte
  • 4 ani de facultate = 1 punct
  • 5 ani de facultate = 1,25 puncte
  • 6 ani de facultate = 1,50 puncte

Acestea sunt puncte care intră în numărul total de puncte realizat de asiguratului. Punctele de stabilitate sunt acordate separat, doar dacă persoana care iese la pensie are un stagiu contributiv de peste 25 de ani.

Deci facultatea nu aduce puncte de stabilitate, ci aduce punctajul aferent perioadei asimilate.

Câți bani în plus pot aduce anii de facultate

Iată un exemplu de calcul:

În 2026, valoarea punctului de referință este menținută la 81 de lei. Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.

Prin urmare, pentru a vedea cât poate reprezenta perioada de facultate în pensia calculată potrivit regulilor valabile în 2026, punctajul aferent studiilor poate fi înmulțit cu valoarea punctului de referință de 81 de lei.

Pentru o facultate cu durata normală de patru ani, calculul este:

4 ani × 0,25 puncte = 1 punct

iar:

1 punct × 81 de lei = 81 de lei.

Așadar, în condițiile valorii punctului de referință din 2026, patru ani de facultate pot reprezenta 81 de lei în plus la cuantumul pensiei, dacă întreaga perioadă este eligibilă și este valorificată la stabilirea pensiei.

Pentru alte durate, calculul este:

  • 3 ani de facultate: 0,75 puncte × 81 de lei = 60,75 lei
  • 4 ani de facultate: 1 punct × 81 de lei = 81 de lei
  • 5 ani de facultate: 1,25 puncte × 81 de lei = 101,25 lei
  • 6 ani de facultate: 1,50 puncte × 81 de lei = 121,50 lei

Sumele reprezintă efectul punctajului aferent studiilor la valoarea punctului de referință valabilă în 2026. Ele nu reprezintă o sumă plătită separat pentru facultate și nici nu înseamnă că persoana primește o indemnizație distinctă pentru anii de studiu.

De asemenea, suma finală a pensiei nu se stabilește doar în funcție de anii de facultate. La calcul intră toate punctele realizate de persoană, inclusiv cele provenite din perioadele în care a lucrat și a plătit contribuții, precum și, dacă sunt îndeplinite condițiile, punctele de stabilitate.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Nicușor Dan pregătește desemnarea premierului. Partidele, chemate miercuri la consultări la Cotroceni

0

Președintele Nicușor Dan se pregătește să facă pasul decisiv pentru formarea unui nou Guvern. Potrivit unor surse politice, șeful statului va convoca partidele parlamentare la consultări, miercuri, 16 septembrie, la Palatul Cotroceni, iar în urma discuțiilor ar urma să anunțe și desemnarea unui premier.

Este ultima rundă de consultări înaintea nominalizării, după mai multe discuții informale purtate în ultimele săptămâni între președinte și liderii formațiunilor politice.

Nicușor Dan cheamă partidele la Cotroceni

Conform surselor politice citate de stiripesurse.ro, Nicușor Dan i-ar fi informat deja pe liderii partidelor că miercuri sunt așteptați la Palatul Cotroceni. Urmează ca Administrația Prezidențială să transmită invitațiile oficiale.

Consultările ar urma să se desfășoare în formatul obișnuit, cu fiecare partid separat. Delegațiile formațiunilor politice vor fi întrebate atât despre propunerea de premier, cât și despre existența unei majorități parlamentare care să susțină această variantă.

Miza principală a discuțiilor este identificarea unei formule care să poată obține sprijinul necesar în Parlament.

La finalul consultărilor, în funcție de rezultatul negocierilor, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o declarație publică și să anunțe persoana pe care o desemnează pentru funcția de premier.

Nicușor Dan: „Voi desemna varianta care are cele mai mari șanse să strângă o majoritate”

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-un interviu acordat Euronews, că va ține cont de configurația politică din Parlament înainte de a face nominalizarea.

Șeful statului a precizat că va analiza variantele discutate și va alege persoana care are cele mai mari șanse să obțină o majoritate parlamentară.

„Este una dintre variantele de lucru. Trebuie să vedem dacă ea strânge o majoritate, la fel cum, în cazul celorlalte variante propuse în spațiul public, trebuie să vedem dacă au șanse să strângă o majoritate.

În urma unei discuții cu partidele, înainte de nominalizare, voi analiza care dintre variante au șanse să strângă o majoritate. Desemnarea mea va fi către acea variantă care are cele mai mari șanse să strângă o majoritate”, a declarat Nicușor Dan.

Astfel, consultările de miercuri de la Cotroceni ar putea reprezenta momentul decisiv pentru desemnarea viitorului premier.

Kelemen Hunor: PSD ar putea vota chiar și un Guvern monocolor

În paralel cu pregătirile de la Cotroceni, liderii partidelor continuă discuțiile privind formulele posibile de guvernare. Kelemen Hunor a avansat inclusiv scenariul unui Guvern monocolor PSD, care ar putea fi susținut prin vot în Parlament.

Nominalizarea premierului va depinde însă de capacitatea candidatului de a forma o majoritate parlamentară, criteriu pe care Nicușor Dan spune că îl va avea în vedere înainte de a lua decizia finală.

Miercuri, 16 septembrie, este astfel data la care președintele ar urma să anunțe oficial desemnarea premierului, după consultările cu partidele parlamentare.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Biciclist accidentat pe Calea Dumbrăvii

Un echipaj SMURD cu medic a intervenit de urgență pe Calea Dumbrăvii din Sibiu la un accident rutier unde un biciclist a fost acroșat de o mașină.

Biciclistul a suferit un traumatism la mână și este transportat la UPU Sibiu conștient.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, polițiștii rutieri au stabilit faptul că, în timp ce conducea un autoturism în sensul giratoriu de la intersecția dintre Calea Dumbrăvii și bulevardul Vasile Milea, având direcția de deplasare către Calea Dumbrăvii, un bărbat, în vârstă de 32 de ani, domiciliat în municipiul Sibiu, nu ar fi acordat prioritate de trecere și a acroșat o bicicletă condusă pe același sens de mers de către un bărbat, în vârstă de 54 de ani, din localitatea Șelimbăr.

Biciclistul a suferit vătămări corporale și a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor producerii accidentului rutier.

Traficul rutier se desfășoară îngreunat.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

15 floretiști sibieni la Cupa Atlas Invictus de la Cluj-Napoca. Cinci dintre ei intră în lupta pentru circuitul european U14!

După o vară de pregătire intensă, ACS ASALT Sibiu dă startul noului sezon competițional. Prima provocare vine în perioada 19–20 septembrie, la Cluj-Napoca, unde 15 sportivi ai clubului sibian vor participa la Cupa Atlas Invictus, una dintre competițiile importante ale începutului de sezon.

Competiția reunește sportivi din 10 țări, ceea ce transformă concursul de la Cluj-Napoca într-un prim test internațional important pentru tinerii scrimeri ai ACS ASALT Sibiu.

CINCI SPORTIVI ASALT, ÎN CURSA CIRCUITULUI EUROPEAN U14

Un interes special îl reprezintă categoria U14, care face parte din circuitul european al European Fencing Confederation (EFC).

ACS ASALT Sibiu va fi reprezentat la această categorie de cinci sportivi: Lavinia Buciumanu, Tudor Dobre, Matei Morar, Alexandru Habean și Sebastian Bratu.

Pentru cei cinci, Cupa Atlas Invictus reprezintă prima etapă din circuitul european U14 al noului sezon, oferindu-le șansa de a acumula experiență internațională și de a-și măsura nivelul cu sportivi din alte țări.

ASALT SIBIU, PREZENT LA MAI MULTE CATEGORII

Prezența clubului sibian nu se limitează însă la categoria U14. Alți sportivi ai ACS ASALT Sibiu vor concura la categoriile U9, U11, U13 și Cadeți, într-o competiție care beneficiază, la rândul ei, de o participare internațională consistentă, cu sportivi veniți din 10 țări.

„Este o dovadă a faptului că ACS ASALT Sibiu își construiește activitatea pe mai multe niveluri de vârstă, de la primii pași pe planșă până la categoriile de performanță. De la cei mai mici scrimeri până la cadeți, ASALT Sibiu merge la Cluj cu o singură misiune: să lupte pentru fiecare tușă și să transforme fiecare competiție într-o experiență pentru următorul nivel!”, transmit reprezentanții ACS ASALT Sibiu.

CINCI ZILE DE PREGĂTIRE PENTRU UN SEZON CU OBIECTIVE MARI

Pregătirea pentru noul sezon a început încă din această vară.

În perioada 31 august – 4 septembrie, sala de scrimă a ACS ASALT Sibiu a găzduit un stagiu comun de pregătire, organizat în colaborare cu secția de scrimă a clubului Chimia Râmnicu Vâlcea, sub coordonarea antrenorilor Luminița Nițoi si Gerard Tuzhanyi.

Cinci zile de antrenamente intense au însemnat pregătire tehnică și tactică, asalturi, efort fizic și, nu în ultimul rând, schimb de experiență între sportivi și antrenori.

Rezultatele se văd la competiție, dar se construiesc zi de zi la antrenament.

TUDOR DOBRE, BRONZ LA MEMORIALUL „TUDOR PETRUȘ”

Primele semnale pozitive ale noului sezon au venit deja de la Timișoara.

Pe 13 septembrie, sportivul ACS ASALT Sibiu Tudor Dobre a participat la Memorialul „Tudor Petruș”, competiție organizată de ACS Titanii Timișoara cu ocazia inaugurării Sălii de scrimă „Tudor Petruș”.

La eveniment a fost prezentă și Laura Badea, campioană olimpică și una dintre marile personalități ale scrimei românești.

Tudor Dobre a avut o evoluție foarte bună și a ajuns până în semifinalele competiției, unde a cedat la limită, cu 14–15. Astfel, sportivul sibian a încheiat competiția pe locul III și a cucerit medalia de bronz. Un rezultat meritoriu și un excelent punct de plecare înaintea debutului în circuitul european U14.

PERFORMANȚA SE CONSTRUIEȘTE ÎMPREUNĂ

Activitatea ACS ASALT Sibiu este susținută de Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Județean Sibiu, prin Agendele Sportive, sprijin care contribuie la desfășurarea activității clubului, pregătirea sportivilor și participarea acestora la competiții naționale și internaționale.

„Pentru noi, fiecare deplasare, fiecare antrenament și fiecare competiție reprezintă o investiție în viitorul copiilor care aleg scrima. Iar sezonul 2026–2027 începe cu 12 sportivi, o competiție internațională, cinci sportivi în circuitul european U14 și multă ambiție”, mai spune ACS ASALT Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Andrei Găluț, prima oară pe scenă, la Sibiu, după tragedia din Club Colectiv: “Guitar Meeting este mai mult decât un festival. Este un adevărat fenomen cultural de edutainment”

0

Există experiențe pentru care cuvintele par insuficiente. Pentru Andrei Găluț, ediția din acest an a Guitar Meeting Festival, desfășurată la Muzeul ASTRA din Sibiu, a fost una dintre ele. După 11 ani, artistul a urcat din nou pe scenă și spune că întâlnirea cu publicul, chitariștii, voluntarii, artiștii și organizatorii i-a redat încrederea în puterea muzicii de a construi comunități și de a vindeca răni.

„Încerc de câteva zile să exprim ce-a însemnat pentru mine ediția de anul acesta a Guitar Meeting Festival, dar am senzația că orice aș spune este prea puțin”, mărturisește Andrei Găluț, singurul membru al trupei Goodbye To Gravity ce a supraviețui tragediei de pe 30 octombrie 2015, când a luat foc Clubul Colectiv, din București, în timp ce formația sa era pe scenă.

Revenirea pe scenă, după mai bine de un deceniu, a fost posibilă datorită Asociației Culturale PLAY, care i-a oferit ocazia de a cânta în fața unui public pe care îl descrie drept unul cu adevărat special.

Muzica Goodbye to Gravity, cântată din nou împreună

Unul dintre cele mai puternice momente ale festivalului a fost întâlnirea cu oamenii care au învățat piesele Goodbye to Gravity și au venit să le cânte alături de Andrei.

Pentru artist, acest gest a însemnat mai mult decât un moment muzical. A fost o formă de vindecare și, în același timp, o modalitate prin care mesajul și moștenirea muzicii Goodbye to Gravity continuă să ajungă la oameni.

„Toți cei care au învățat piesele Goodbye To Gravity și au venit să le cânte alături de mine au vindecat ceva din durerea ultimilor ani și, mai important, au dus mai departe mesajul și menirea muzicii noastre”, spune acesta.

Andrei vorbește și despre speranță, o valoare pe care o consideră tot mai rară în prezent. Experiența trăită la Guitar Meeting Festival i-a demonstrate, însă, că oamenii se pot uni în jurul unor valori comune și pot transforma muzica într-un instrument de schimbare socială.

„Atunci când ne unim pentru ceva în care credem – în acest caz, educația prin muzică – putem să construim comunități care să însănătoșească România”, afirmă el.

Guitar Meeting Festival, la granița dintre muzică și educație

Festivalul nu s-a rezumat la concerte. Programul Guitar Meeting a inclus workshopuri de chitară și scriere creativă, scene deschise, întâlniri și dialoguri cu artiștii, precum și activități dedicate promovării drepturilor animalelor.

Diversitatea evenimentelor este, de altfel, una dintre caracteristicile care transformă Guitar Meeting într-un proiect ce depășește granițele unui festival muzical convențional.

„Guitar Meeting este mai mult decât un festival. Este un adevărat fenomen cultural de edutainment”, consideră Andrei.

Artistul recunoaște că, deși văzuse de-a lungul anilor fotografii și filmări de la eveniment și era atras de concept, nu a înțeles cu adevărat impactul acestuia până când nu l-a experimentat personal.

Muzeul ASTRA, scena spectaculoasă pentru Guitar Meeting

Locul ales pentru festival a contribuit la experiența participanților. Muzeul ASTRA din Sibiu, cu pădurea, lacul și peisajul specific toamnei, a oferit un decor neobișnuit pentru concertele și activitățile Guitar Meeting.

Unul dintre momentele care l-au impresionat cel mai mult pe Andrei a fost concertul desfășurat pe scena amplasată în mijlocul lacului, înconjurată de stejari  “îmbrăcați” în haine de toamnă.

„E o trăire unică să cânți pe o scenă în mijlocul lacului, înconjurat de coroanele tomnatice ale stejarilor, din care plouă cu frunze ruginii”, povestește artistul.

În același timp, acesta remarcă și comportamentul participanților, care au păstrat curățenia și au respectat spațiul natural în care s-a desfășurat festivalul.

O întâlnire a chitariștilor care depășește muzica

Pentru Andrei, Guitar Meeting Festival nu este doar o reuniune a pasionaților de chitară. Este un proiect educativ și social, în care muzica devine un mijloc de conectare între oameni și de construire a unei comunități.

„Este un act de reparație culturală prin intermediul muzicii”, spune artistul.

Mesajul său pentru cei care nu au ajuns încă la festival este simplu: să ia chitara în mână, să învețe piesele din playlisturile “Pune mâna pe chitară” și să se înscrie din timp la următoarea ediție Guitar Meeting.

„Absolut oricine este pasionat de muzică trebuie să participle, măcar o dată în viață, la această întâlnire a chitariștilor”, spune Andrei, convins că experiența trăită la festival este greu de comparat cu orice alt eveniment muzical.

Mulțumiri pentru comunitatea Guitar Meeting

La finalul mesajului său, Andrei le mulțumește tuturor celor care au cântat alături de el, celor care i-au cerut o fotografie, un autograf sau o îmbrățișare, dar și celor care i-au transmis mesaje de susținere și l-au încurajat să continue să facă muzică.

Mulțumiri speciale îi adresează lui Manole, Haris și Călin, pentru felul în care au reorchestrat și au dat viață melodiilor Goodbye to Gravity, dar și celorlalți artiști alături de care a împărțit scena.

„A fost o onoare pentru mine”, spune Andrei.

Iar întrebarea cu care își încheie mesajul postat pe pagina de Facebook Goodbye To Gravity este, de fapt, o invitație pentru următoarea ediție: „Deci ne vedem și la edițiile viitoare, da?”.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Summitul BRICS: Diplomat indian, surprins în timp ce mănâncă toate nucile din bolul de pe masă și își linge și degetele

0

Un diplomat indian a atras atenția, în timpul summitului BRICS, desfășurat la New Delhi, după ce a mâncat toate nucile din bolul aflat în fața sa și apoi și-a lins degetele. Momentul a avut loc în timpul discursului președintelui Iranului, Masud Pezeshkian, iar în cele din urmă o persoană din apropiere i-a luat bolul din față.

Incidentul s-a petrecut în uriașa sală de ședințe a summitului BRICS din India. Potrivit imaginilor publicate de Nexta, reprezentantul Ministerului de Externe al Indiei, Randhir Jaiswal, a fost surprins în timp ce mânca în mod repetat din bolul cu nuci aflat pe masă.

În timp ce președintele iranian Masud Pezeshkian își susținea discursul, diplomatul indian, așezat în apropierea delegației Iranului, a consumat întreaga cantitate de nuci din recipient.

La un moment dat, Jaiswal a început să-și lingă degetele, semn că nu intenționa să se oprească prea curând. În cele din urmă, o persoană aflată în apropiere a intervenit și i-a luat bolul din față, relatează Mediafax.

Ce s-a discutat la summitul BRICS

Cel de-al 18-lea summit BRICS s-a desfășurat în perioada 12–13 septembrie, la centrul de convenții Bharat Mandapam din New Delhi, India.

Reuniunea la nivel de lideri s-a încheiat cu adoptarea unanimă a „Declarației de la New Delhi”, document care reflectă pozițiile statelor participante asupra mai multor teme economice și geopolitice.

Ce este BRICS

BRICS este un grup internațional care reunește importante economii emergente și are ca obiectiv consolidarea cooperării economice, politice și culturale dintre statele membre.

Denumirea BRICS provine de la inițialele celor cinci membri fondatori: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. În ultimii ani, organizația s-a extins și include state precum Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite.

Țările membre susțin intensificarea cooperării economice și contestă dominația unor structuri economice și financiare occidentale. Unul dintre obiectivele promovate în cadrul grupului este creșterea utilizării monedelor naționale în tranzacțiile comerciale, pentru reducerea dependenței de dolarul american.

BRICS are și propria instituție financiară, Noua Bancă de Dezvoltare (NDB), cu sediul la Shanghai. Banca finanțează proiecte de infrastructură și dezvoltare durabilă în statele membre și partenere.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Doar pentru femei: drumeție și yoga pe munte

Ziua de vineri, 18 septembrie, va fi una specială pentru femeile care aleg să se deconecteze de la treburile zilnice și să-și dedice câteva ore doar pentru ele. „Anii Drumeției” organizează o drumeție în Munții Cindrel, care va avea la final o sesiune de yoga pentru minte, trup și suflet.

„O tură dedicată exclusiv femeilor creează un spațiu în care participantele se pot bucura de natură, mișcare și socializare într-un cadru relaxat și lipsit de presiunea performanței. Drumeția pune corpul în mișcare, iar yoga ne invită să încetinim și să fim atenți la ceea ce se întâmplă în corp”, a declarat Teodora Bobeș, ghidă a programului „Anii Drumeției”.

Alături de ea se va afla Ana Tiepac, instructor internațional de yoga, care se va asigura că participantele vor avea parte de o experiență relaxantă la sfârșitul drumeției.

Evenimentul include o drumeție de 5,5 kilometri până în Poiana Pensionarilor din Munții Cindrel, traseul având o dificultate ușoară-medie.

Sesiunea de yoga nu este doar o activitate suplimentară, ci parte din povestea zilei

„Drumeția și yoga sunt două activități complementare. După o plimbare prin natură, yoga devine o continuare firească a experienței: ne ajută să facem tranziția de la mers la relaxare, de la ritmul exterior la atenția asupra respirației și a corpului. Practicată în natură, într-un spațiu liniștit, sesiunea de yoga nu este doar o activitate suplimentară, ci parte din povestea zilei: mergem, respirăm, ne oprim, observăm și ne reconectăm”, a mai transmis Teodora Bobeș.

Detalii privind înscrierile și echipamentul necesar sunt disponibile pe www.aniidrumetiei.ro. Locurile sunt limitate.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Aurul apusenilor, în vizorul Muzeului Astra. Un nou circuit expozițional destinat mineritului aurifer

Muzeul ASTRA dezvoltă un nou circuit expozițional dedicat istoriei mineritului aurifer, împreună cu comunitățile din Abrud, Corna și Roșia Montană.

Istoria aurului din Munții Apuseni va fi valorificată printr-un circuit expozițional inovator, care va reuni monumente de tehnică populară, construcții tradiționale și mărturii ale comunităților miniere. Proiectul „Aurul Apusenilor. Blestem și dezvoltare”, implementat de Muzeul ASTRA, propune transformarea patrimoniului minier într-o resursă pentru educație, turism cultural și dezvoltare locală.

Inițiativa aduce în prim-plan una dintre cele mai complexe povești ale României: modul în care exploatarea aurului a influențat, de-a lungul timpului, peisajul, economia și viața comunităților din Munții Apuseni.

Noul circuit expozițional va ilustra activitățile miniere aurifere prin patrimoniul bine reprezentat în colecțiile Muzeului ASTRA. Vor fi puse în valoare monumente de tehnică populară și exemple de arhitectură vernaculară provenite din zona orașului Abrud și din trei localități reprezentative pentru istoria mineritului din Apuseni.

Comunitățile locale, implicate în construirea poveștii

Proiectul nu se limitează la conservarea și expunerea unor monumente, ci urmărește implicarea directă a comunităților din Corna, Abrud și Roșia Montană. Elevi, profesori, reprezentanți ai administrației locale, meșteșugari și localnici care păstrează cunoștințe tradiționale și competențe specifice zonei vor participa la activitățile proiectului. În acest fel, circuitul va face legătura între muzeu, comunitatea din care provine patrimoniul și vizitatorii care vor să descopere istoria aurului din Apuseni.

Parteneriatul dintre Muzeul ASTRA și Primăria orașului Abrud urmărește, totodată, creșterea gradului de conștientizare privind valoarea patrimoniului local și implicarea comunităților în dezvoltarea și implementarea noului circuit.

Roșia Montană, de la patrimoniu UNESCO la dezvoltare prin turism cultural

O componentă importantă a proiectului este dedicată Peisajului Cultural Minier Roșia Montană, inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Muzeul ASTRA și Asociația Centrul Memorial „Dr. Gheorghe Telea Bologa” vor organiza acțiuni prin care comunitățile locale, în special tinerii, să descopere și să înțeleagă resursele culturale și istorice pe care le au la dispoziție.

Inițiativa propune patrimoniul și turismul cultural drept posibile direcții de dezvoltare pentru o regiune profund marcată de exploatarea minieră. Fostele zone industriale și miniere pot căpăta o nouă viață prin muzee, trasee tematice, activități educaționale și experiențe turistice construite în jurul identității locale.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Săptămâna Haferland 2027

Festivalul Săptămâna Haferland revine în 2027 între 5 și 8 august, cu zeci de noi evenimente pentru adulți și copii.

Săptămâna Haferland, cel mai îndrăgit festival cultural al sașilor de pretutindeni, se întoarce în 2027, în perioada 5-8 august, în satele cuprinse între Brașov, Sibiu și Sighișoara unde se află vatra istorică a acestei comunități: Criț, Homorod, Viscri, Saschiz, Cloașterf, Bunești, Meșendorf, Rupea, Archita și Roadeș.

Va fi o ediție aniversară, cea de-a XV-a, care va marca 15 ani de existență neîntreruptă a acestui festival care celebrează istoria și tradițiile comunității sașilor transilvăneni. De-a lungul a 800 de ani, sașii au creat în inima Transilvaniei o cultură rurală de limbă și tradiție germană unică în regiunea Europei de Est, al cărei patrimoniu fizic și imaterial reprezintă o resursă extraordinar de bogată și totodată o punte de legătură cu spațiile germanofone din Vestul Europei.

Un spațiu pentru dialog, schimb de perspective și o mai bună cunoaștere reciprocă

În cei 14 ani de existență, festivalul Săptămâna Haferland a readus în atenția publicului teme foarte importante, precum asigurarea continuității educației în limba germană în comunitatea sașilor, protejarea patrimoniului arhitectonic, susținerea programelor publice și private de restaurare a monumentelor istorice săsești sau dezvoltarea economiei locale.

Totodată, relansarea turismului cultural contribuie la valorificarea patrimoniului local, satele din Haferland oferind exemple relevante prin cetățile și bisericile fortificate, fostele case parohiale și gospodăriile tradiționale restaurate, precum Casa Kraus din Criț, care le oferă oaspeților o incursiune autentică în viața satului transilvănean.

În același timp, festivalul aduce împreună oameni din culturi, generații și domenii diferite, oferind un spațiu pentru dialog, schimb de perspective și o mai bună cunoaștere reciprocă. Prin tradiție, festivalul găzduiește reuniunile anuale ale Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German (FCBRG), organism ce are ca misiune menținerea dialogului pe teme economice și culturale dintre Germania și România.

Săptămâna Haferland 2026, care a avut loc între 6 și 9 august, a fost marcată de prezența unor invitați de marcă – președintele Senatului României, E.S. Mircea Abrudean, și Nadia Comăneci, o legendă a sportului mondial, sub al căror patronaj s-a desfășurat ediția din acest an a festivalului. De asemenea, această ediție a înregistrat un record istoric de participare, cu aproape 10.000 de vizitatori care au luat parte la peste 60 de evenimente.

Youth Haferland, o tabără educațională și de aventură destinată tinerilor și adolescenților

„În 2027, dorim să aducem în fața vizitatorilor noi surprize pe lângă evenimentele deja consacrate, cunoscute și apreciate de toți vizitatorii, cum sunt concertele de muzică de fanfară tradițională, de jazz, balul tradițional săsesc sau paradele”, a declarat dl Michael Schmidt, președintele Fundației Michael Schmidt și cofondator al festivalului.

Totodată, acesta a subliniat: „În fiecare an, adăugăm noi elemente în program, de multe ori inspirate din tradițiile săsești. Unele dintre aceste noi inițiative, cum este drumeția la cetatea de refugiu Saschiz, au fost atât de apreciate de public încât au devenit deja parte a programului permanent din fiecare an. Dorim ca și la anul să venim cu mai multe astfel de surprize prin care oaspeții festivalului să aibă ocazia de a descoperi frumusețea și resursele extraordinare pe care le are cultura sașilor din Transilvania.”

Ediția 2026 a Săptămânii Haferland a găzduit, pentru al treilea an consecutiv, Youth Haferland, o tabără educațională și de aventură destinată tinerilor și adolescenților cu vârsta între 14 și 24 de ani, inițiativă ce oferă acces la experiențe interculturale și la descoperirea patrimoniului cultural local. Proiectul este un parteneriat între Fundația Michael Schmidt și Fundația The Duke of Edinburgh’s International Award Romania. La ediția din acest an a Youth Haferland au participat în premieră două echipe străine, din Bulgaria, respectiv Cehia, alături de echipa din România.

Derulat la nivel global, programul The Duke of Edinburgh’s International Award oferă recunoaștere internațională și un cadru structurat de activități de educație non-formală pentru tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani. La nivel internațional, programul este patronat de ASR Ducele de Edinburgh, iar la nivel național de MS Margareta, Custode al Coroanei Române.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

1.700 de ani de la aflarea Sfintei Cruci: relicva purtată în fruntea armatelor și pierdută în bătălia care a deschis porțile Ierusalimului

În urmă cu 1.700 de ani, potrivit tradiției creștine, o femeie ajunsă aproape la 80 de ani pornea într-una dintre cele mai importante călătorii religioase ale istoriei. Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a străbătut mii de kilometri până în Țara Sfântă pentru a identifica locurile vieții, morții și Învierii lui Iisus Hristos.

Numele ei avea să fie legat pentru totdeauna de aflarea Crucii de pe Golgota. Relicva a fost împărțită între Ierusalim și Constantinopol, capturată de perși, recuperată de împăratul Heraclius, purtată de cruciați în fruntea armatelor și pierdută la Hattin, în dezastrul care a lăsat Ierusalimul fără apărare. Crucea întreagă a dispărut, însă fragmente despre care se afirmă că provin din ea sunt venerate și astăzi de la Ierusalim și Roma până la Paris, Muntele Athos și nordul Spaniei.

Crucea a fost, la început, unul dintre cele mai umilitoare și cumplite instrumente de execuție ale lumii romane. Condamnații erau expuși în public, iar moartea lentă trebuia să-i îngrozească pe cei care priveau.

Trei secole mai târziu, același obiect devenise semnul oficial al unei religii care se răspândea în întregul Imperiu Roman. Împărații îl purtau pe însemnele lor, orașele ridicau biserici în cinstea lui, pelerinii îl căutau la Ierusalim, iar armatele porneau la luptă convinse că prezența unei bucăți din lemnul său le poate aduce victoria.

În centrul acestei transformări se află povestea Sfintei Împărătese Elena.

O împărăteasă de aproape 80 de ani pleacă spre Ierusalim

Elena s-a născut, cel mai probabil, în jurul anilor 248-249, într-un mediu modest. A devenit mama lui Constantin, viitorul împărat care avea să schimbe destinul creștinismului prin victoria de la Podul Milvius și prin politica de toleranță religioasă inaugurată în anul 313.

În anul 326, după ce Constantin devenise stăpânul întregului Imperiu Roman, Elena a plecat spre provinciile orientale și spre Țara Sfântă. Avea probabil 77 sau 78 de ani. Pentru acea epocă, era o călătorie extraordinară. Nu exista un zbor de câteva ore și nici un traseu lipsit de pericole. Împărăteasa trebuia să străbată mii de kilometri pe uscat și pe mare, să treacă prin numeroase provincii și să suporte luni de deplasare.

Eusebiu de Cezareea, contemporan al evenimentelor și autorul „Vieții lui Constantin”, scrie că Elena era „înaintată în vârstă”, dar a pornit cu o energie tinerească să vadă locurile sfinte și provinciile orientale. El amintește și bisericile ridicate de ea la Betleem și pe Muntele Măslinilor.

Elena nu a fost arheolog în sensul modern al cuvântului. Arheologia, ca disciplină științifică, avea să apară după mai bine de un mileniu. A fost însă inițiatoarea și protectoarea unei uriașe operațiuni de identificare a locurilor legate de viața lui Hristos. Într-un fel, a devenit un arheolog înaintea arheologiei: a căutat urmele unei istorii petrecute cu aproape 300 de ani înainte, a sprijinit săpături, a ascultat tradițiile comunităților locale și a finanțat construcția unor biserici deasupra locurilor considerate sfinte. Vârsta nu a oprit-o. Nici distanța. Nici dificultatea de a găsi, sub un oraș reconstruit de mai multe ori, locul exact al Golgotei și al mormântului lui Iisus.

Coloana cu cruce

Golgota fusese acoperită, iar deasupra se ridicase un templu păgân

Ierusalimul pe care l-a găsit Elena nu mai semăna cu orașul în care fusese răstignit Iisus.

După revoltele evreiești și distrugerile din primele două secole, împăratul Hadrian reconstruise orașul sub numele de Aelia Capitolina. Zona pe care creștinii o asociau Golgotei și mormântului lui Hristos fusese acoperită, iar deasupra ei se ridicase un sanctuar păgân. Din porunca lui Constantin, construcțiile au fost demolate, iar pământul a fost îndepărtat. A ieșit la lumină un mormânt săpat în stâncă, identificat de comunitatea creștină drept Mormântul Domnului. Pe acel loc avea să fie construit marele complex al Bisericii Sfântului Mormânt.

Tradiția spune că în apropiere au fost descoperite trei cruci, considerate a fi cele ale lui Iisus și ale celor doi tâlhari răstigniți alături de El. Problema era identificarea Crucii lui Hristos. Relatările apărute mai târziu diferă. Potrivit uneia dintre versiuni, o femeie grav bolnavă a fost atinsă, pe rând, cu cele trei cruci și s-a vindecat în momentul în care a fost apropiată de Crucea lui Iisus. O altă versiune vorbește despre readucerea la viață a unui mort. Alături de cruci ar fi fost găsite cuiele răstignirii și placa pe care fusese scrisă acuzația: „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.

Acesta este momentul pe care tradiția creștină îl plasează în anul 326 și de la care se împlinesc acum 1.700 de ani.

Ce știm istoric și ce provine din tradiție

O asemenea poveste trebuie relatată cu o distincție importantă.

Călătoria Elenei în Țara Sfântă este un fapt consemnat de Eusebiu, un autor contemporan. Lucrările de la Ierusalim, descoperirea mormântului săpat în stâncă și construirea complexului Sfântului Mormânt sunt, de asemenea, bine documentate. Eusebiu nu spune însă nimic despre găsirea Crucii și nu o asociază pe Elena cu această descoperire.

În jurul anului 350, episcopul Chiril al Ierusalimului vorbea deja despre lemnul Crucii și despre fragmentele răspândite în diferite părți ale lumii creștine. Nu o menționa însă pe Elena ca descoperitoare. Asocierea explicită dintre împărăteasă și aflarea Crucii apare spre sfârșitul secolului al IV-lea, la aproximativ 70 de ani după călătoria sa, și este dezvoltată apoi de autorii secolului următor. Cercetarea modernă acceptă posibilitatea descoperirii unor bucăți de lemn în timpul lucrărilor, dar nu poate demonstra că acestea proveneau de la Crucea lui Hristos sau că Elena a condus personal găsirea lor.

Din punct de vedere istoric, avem așadar o certitudine, o posibilitate și o tradiție.

Certitudinea este că Elena a călătorit la o vârstă înaintată în Țara Sfântă și a sprijinit transformarea locurilor asociate vieții lui Hristos în mari centre creștine.

Posibilitatea este ca în timpul săpăturilor de la Golgota să fi fost descoperite bucăți de lemn considerate atunci fragmente ale Crucii.

Tradiția, asumată de Biserică, spune că Elena a găsit Crucea adevărată și a identificat-o printr-o minune.

Cele trei planuri nu trebuie confundate, dar nici povestea nu poate fi înțeleasă dacă unul dintre ele este eliminat.

De ce 14 septembrie și de unde vine sărbătoarea

Aniversarea de 1.700 de ani privește tradiționala aflare a Crucii în anul 326. Prima mare celebrare publică legată de actuala sărbătoare a Înălțării Sfintei Cruci este însă plasată, de cele mai multe surse liturgice, în anul 335.

La 13 septembrie 335 a fost sfințită biserica ridicată de Constantin la Ierusalim. În ziua următoare, episcopul Macarie a înălțat lemnul Crucii în fața mulțimii, pentru ca oamenii să-l poată vedea și cinsti.

De aici provine data de 14 septembrie.

Prin urmare, în 2026 se împlinesc 1.700 de ani de la aflarea tradițională din 326 și 1.691 de ani de la ceremonia din 335 care a stat la originea sărbătorii. În unele calendare și relatări bisericești, cele două momente au fost ulterior reunite, ceea ce explică de ce aflarea și înălțarea sunt prezentate uneori ca un singur eveniment.

Crucea este împărțită și începe să călătorească prin lume

Potrivit tradiției, o parte a Crucii a rămas la Ierusalim, într-o raclă de argint, iar un alt fragment a fost trimis lui Constantin. Bucăți tot mai mici au ajuns apoi în biserici, la episcopi, împărați și conducători. Pentru creștinii acelei epoci, un fragment nu era doar un simbol sau o reprezentare a întregului. Fiecare parte era cinstită ca o prezență reală a Crucii.

Astfel se explică răspândirea relicvelor în întregul spațiu creștin, de la Constantinopol și Roma până în Galia, Peninsula Iberică și, mai târziu, nordul Europei. Crucea devenea în același timp obiect de credință, sursă de prestigiu și instrument de legitimare politică. Cine deținea un fragment putea pretinde că se află sub protecția celui mai important simbol al creștinismului.

Perșii cuceresc Ierusalimul și iau Crucea ca pradă de război

În anul 614, armata Imperiului Sasanid a cucerit Ierusalimul. Orașul a fost devastat, numeroși locuitori au fost uciși sau luați prizonieri, iar fragmentul principal al Crucii păstrat la Sfântul Mormânt a fost dus în teritoriul persan. Nu era o pradă oarecare. Capturarea Crucii avea o uriașă încărcătură politică și religioasă. Pentru lumea creștină, pierderea ei putea fi interpretată ca o înfrângere a Imperiului și ca un semn al mâniei divine.

Împăratul bizantin Heraclius a declanșat o contraofensivă spectaculoasă și a învins Imperiul Sasanid. În cadrul acordurilor care au urmat, relicva a fost restituită. Sursele istorice plasează revenirea ei la Ierusalim în 629 sau 630, ceremonia fiind legată ulterior tot de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. De la readucerea relicvei au trecut, așadar, 1.397 de ani dacă luăm ca reper anul 629 și 1.396 de ani dacă folosim anul 630.

O legendă medievală îl prezintă pe Heraclius încercând să intre în Ierusalim îmbrăcat în veșminte imperiale și călare. O putere nevăzută l-ar fi oprit, iar împăratul ar fi înțeles că nu poate purta Crucea în triumf pe același drum pe care Hristos îl străbătuse în smerenie. Heraclius și-ar fi scos podoabele, ar fi coborât de pe cal și ar fi intrat desculț în oraș. Imaginea a devenit celebră în arta creștină, dar aparține tradiției dezvoltate ulterior, nu relatărilor contemporane evenimentului.

Cruciații transformă relicva într-un stindard de luptă

În anul 1099, participanții la Prima Cruciadă au cucerit Ierusalimul și au întemeiat Regatul Latin al Ierusalimului. La puțin timp după cucerirea orașului, un creștin sirian le-ar fi arătat locul în care fusese ascuns un fragment important al Crucii.

Relicva a fost depusă în Biserica Sfântului Mormânt și a devenit unul dintre cele mai prețioase odoare ale noului regat. Nu era scoasă numai în procesiuni religioase. Era dusă și pe câmpul de luptă. Crucea era purtată în centrul armatei, într-un relicvar special, de obicei sub autoritatea patriarhului Ierusalimului și sub paza celor mai de încredere cavaleri. Prezența ei trebuia să le amintească luptătorilor că nu participau la un război obișnuit, ci la apărarea locurilor în care trăise și murise Hristos.

Relicva a însoțit armata Regatului Ierusalimului în numeroase campanii. A fost prezentă la Ramla, la Ascalon și, potrivit unor cronici, la victoria obținută de regele Balduin al IV-lea împotriva lui Saladin la Montgisard, în 1177. Cronicarii creștini atribuiau uneori victoria prezenței Crucii. Ea devenise stindard, armă spirituală și garanție a ajutorului divin. Studiile dedicate armatelor cruciate arată că relicva a fost purtată în zeci de expediții și bătălii între 1099 și 1187.

Hattin, ziua în care cruciații au pierdut armata și Crucea

În vara anului 1187, Saladin a adunat o mare armată pentru a ataca Regatul Ierusalimului.

Noul rege, Guy de Lusignan, a pornit în întâmpinarea sa, ducând cu el cea mai mare parte a forțelor disponibile. În fruntea armatei se afla și relicva Sfintei Cruci. Decizia de a traversa un ținut arid, în căldura lunii iulie, s-a dovedit catastrofală. Armata cruciată a rămas fără apă, a fost hărțuită de arcașii lui Saladin și încercuită în apropierea unor înălțimi cunoscute sub numele de Coarnele Hattinului. Musulmanii au aprins vegetația uscată, iar fumul a agravat setea și dezordinea din rândurile adversarilor. La 4 iulie 1187, armata Regatului Ierusalimului a fost zdrobită. Regele a fost capturat. O mare parte dintre cavaleri au fost uciși sau luați prizonieri. Relicva Crucii a ajuns în mâinile lui Saladin.

Pentru cruciați, aceasta nu era numai pierderea unui obiect. Era semnul că protecția pe care se bazaseră dispăruse. Înfrângerea de la Hattin și capturarea Crucii au fost percepute în Occident ca o traumă colectivă și ca o judecată a lui Dumnezeu asupra păcatelor creștinilor.

După Cruce a fost pierdut și Ierusalimul

Dezastrul de la Hattin a lăsat aproape fără apărare cetățile Regatului Ierusalimului. Saladin a cucerit, rând pe rând, orașele și fortărețele din regiune. La 20 septembrie a început asediul Ierusalimului. La 2 octombrie 1187, după negocierile conduse de Balian de Ibelin, orașul s-a predat. Trecuseră numai trei luni de la pierderea Crucii.

Hattin, capturarea relicvei și căderea Ierusalimului au fost văzute în Europa ca părți ale aceluiași cataclism. Răspunsul Occidentului a fost declanșarea celei de-a Treia Cruciade, la care au participat împăratul Frederic Barbarossa, regele Franței Filip al II-lea și Richard Inimă de Leu.

Cruciații au recucerit Acra și mai multe orașe de coastă, dar nu au recuperat Ierusalimul. Nici relicva luată la Hattin nu le-a fost restituită.

Ce s-a întâmplat cu relicva capturată de Saladin

De aici, traseul fragmentului principal devine neclar. Unele relatări spun că a fost dus la Damasc și expus ca trofeu. Alte surse creștine afirmă că Saladin ar fi poruncit să fie aruncat în foc sau târât pe străzi, dar aceste informații fac parte din texte scrise într-o atmosferă de război și nu pot fi verificate. În timpul negocierilor purtate în anii următori, recuperarea Crucii a fost discutată, însă relicva nu s-a mai întors la Ierusalim. Au circulat și povești potrivit cărora ar fi fost ascunsă, îngropată sau păstrată într-o vistierie musulmană. Niciuna dintre aceste variante nu a putut fi demonstrată.

Urma relicvei purtate la Hattin se pierde. Ea nu trebuie confundată însă cu numeroasele fragmente desprinse și distribuite înainte de 1187. Tocmai acestea explică de ce, deși marele fragment al Regatului Ierusalimului a dispărut, relicve ale Crucii au continuat să fie venerate în întreaga lume creștină.

Unde sunt păstrate astăzi fragmente atribuite Sfintei Cruci

Nu există o evidență universală și unanim acceptată a tuturor fragmentelor. Există însă câteva mari centre de pelerinaj în care sunt păstrate bucăți de lemn considerate, prin tradiție, părți ale Crucii lui Hristos.

La Roma, Bazilica Santa Croce in Gerusalemme păstrează trei fragmente atribuite Sfintei Cruci, un cui, spini din Coroana lui Hristos și o parte din placa despre care se afirmă că ar fi purtat inscripția condamnării. Tradiția bazilicii leagă aducerea relicvelor de împărăteasa Elena.

La Paris, în tezaurul Catedralei Notre-Dame, sunt păstrate un fragment al Crucii și un cui al Patimilor, alături de Coroana de Spini. Relicvele au supraviețuit incendiului din 2019 și se află din nou în catedrala redeschisă în decembrie 2024.

În Spania, Mănăstirea Santo Toribio de Liébana păstrează un fragment numit „Lignum Crucis”, prezentat de sursele catolice spaniole drept cel mai mare fragment conservat și recunoscut de Biserica Catolică.

La Mănăstirea Xiropotamou din Muntele Athos se află un alt fragment de mari dimensiuni, cinstit în lumea ortodoxă. Relicve atribuite Crucii mai sunt semnalate la Biserica Sfântului Mormânt, în alte mănăstiri athonite, la Veneția, Viena, Toulouse, Limburg, Liège și în mai multe biserici ale fostului spațiu bizantin.

Chiar și Sibiul a intrat, pentru scurt timp, pe această hartă a relicvelor. În aprilie 2012, un fragment din lemnul considerat al Sfintei Cruci a fost adus spre cinstire la Catedrala Mitropolitană, împreună cu părticele din moaștele Sfinților Nectarie și Pantelimon.

Crucea între credință, putere și război

Povestea Sfintei Cruci traversează 17 secole de istorie europeană și orientală. Începe cu o împărăteasă aproape octogenară care refuză să rămână în palatele Romei și pleacă spre Ierusalim. Continuă cu episcopi, împărați și pelerini, cu biserici construite deasupra unor locuri scoase din pământ, cu relicve împărțite între capitale și cu armate care cred că poartă în mijlocul lor semnul victoriei.

Crucea este luată de perși și recuperată de Heraclius. Este ascunsă, regăsită de cruciați și transformată în stindardul Regatului Ierusalimului. Este purtată la Ramla, Ascalon și Montgisard, apoi capturată la Hattin, în ziua în care armata care trebuia să apere Țara Sfântă încetează practic să mai existe. La trei luni după pierderea ei, cade Ierusalimul.

Marele fragment dispare, dar Crucea nu dispare. Se multiplică în relicve, în biserici, în artă, în gestul făcut zilnic de milioane de oameni și în sărbătoarea din 14 septembrie.

După 1.700 de ani, cea mai puternică imagine rămâne poate aceea a Elenei: o femeie ajunsă la capătul vieții, traversând un imperiu pentru a căuta urmele lui Hristos. Nu știm cu certitudine ce a găsit sub pământul Ierusalimului. Știm însă că drumul ei a schimbat pentru totdeauna harta creștinismului și a transformat Crucea din instrumentul unei execuții într-unul dintre cele mai puternice simboluri ale istoriei omenirii.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Elevul Tudor Giurca din nou premiat la Olimpiada Internațională de Limba Engleză

Sibiul e din nou pe podium la Olimpiada Internațională de Limba Engleză. Între 6-12 septembrie, la Suceava s-a desfășurat a patra ediție a Olimpiadei Internaționale de limbă engleză, care a reunit elevi și profesori din 14 țări: Belgia, Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Portugalia, Republica Moldova, România, Slovacia, Turcia și Turkmenistan. Țara noastră a fost reprezentată de elevi din județele: Alba, Caraș-Severin, Prahova, Galați, Sibiu, Suceava și Vrancea.

Limba engleză a adus împreună la Suceava 143 de elevi din 14 țări, într-un context educațional și intercultural de înalt nivel. Dincolo de aceste cifre, evenimentul a evidențiat rolul limbii engleze în apropierea generațiilor și a culturilor, în facilitarea comunicării și în deschiderea către noi perspective asupra lumii și a cunoașterii.

România a fost reprezentată, la categoria sa de vârstă, de Tudor-Ioan Giurca, elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”

Programul a inclus vizitarea Cetății de Scaun a Sucevei, Muzeului Satului Bucovinean, Observatorului Astronomic din Suceava, Muzeului Național al Bucovinei, Hanului Domnesc din Suceava, Muzeului Oului din Vama, Muzeului Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, mănăstirilor Voroneț și Humor, precum și a Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina.

Toți elevii participanți au urmărit, dincolo de obiectivul competițional firesc – acela de a-și valorifica și demonstra competențele de comunicare în limba engleză și capacitatea de a colabora în cadrul unei echipe –, și dimensiunea interculturală a unei astfel de experiențe: interacțiunea cu elevi din alte țări, stabilirea unor relații de colaborare și construirea unor noi prietenii.

Caracterul internațional al competiției a oferit participanților oportunitatea de a interacționa într-un mediu educațional divers, în care diferențele de vârstă, nivel de competență lingvistică, cultură și tradiții au devenit surse de cunoaștere și de îmbogățire reciprocă. Dincolo de aceste particularități, elevii s-au regăsit în aspirații și așteptări comune, în disponibilitatea pentru dialog, în empatie și în deschiderea către nou și către ceilalți.

România a fost reprezentată, la categoria sa de vârstă, de Tudor-Ioan Giurca, în prezent elev în clasa a X-a, profil bilingv, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, care a obținut Premiul al III-lea la Olimpiada Internațională de Limba Engleză de la Suceava, la secțiunea individuală, nivel B2, fiind premiat, în cadrul unei ceremonii oficiale, de însuși ministrul Educației și Cercetării.

„Tudor ne-a arătat că pasiunea lui pentru limba engleză poate duce foarte departe”

Calificarea la etapa internațională a venit în urma unei performanțe deosebite obținute în luna aprilie, la Brașov, unde Tudor-Ioan Giurca, pe atunci elev în clasa a IX-a, a câștigat Premiul I la Olimpiada Națională de Limba Engleză, rezultat care i-a asigurat calificarea de drept la etapa internațională. Elevul este coordonat de prof. Marinela Onițiu, de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Județul nostru a fost reprezentat în Comisia centrală de dna Inspector de limbi moderne prof. dr. Laura Pitariu și de prof. metodist Victoria Șerban de la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Sibiu.

„Felicitări lui Tudor care a arătat că pasiunea lui pentru limba engleză poate duce foarte departe. Participarea și premiul lui la aceasta olimpiadă ne onorează și ne inspiră. Mulțumiri părinților și profesorilor lui care l-au susținut și coordonat”, transmite domnul inspector școlar general, prof. Marius Novac.

„Sibiul se mândrește cu performanțele remarcabile ale lui Tudor Giurca și cu toții îi dorim mult succes în continuare, precum și noi realizări pe măsura talentului, pasiunii și efortului său”, mai transmite Inspectoratul Școlar Județean Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI