Acasă Blog Pagina 49

Petrotel Lukoil intră în insolvență. Ce a decis Tribunalul Prahova și care sunt următorii pași

Dana A
-
0
Petrotel Lukoil intră în insolvență. Ce a decis Tribunalul Prahova și care sunt următorii pași

Petrotel Lukoil S.A., compania care operează rafinăria Petrotel de la Ploiești, a intrat oficial în procedura generală a insolvenței, după ce Tribunalul Prahova a admis cererea depusă de companie. Decizia instanței a fost pronunțată miercuri, 26 august 2026.

Tribunalul Prahova a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, relatează Mediafax.

Instanța a desemnat Dascăl Insolvency SPRL în calitate de administrator judiciar provizoriu, acesta urmând să îndeplinească atribuțiile prevăzute de legislația în vigoare. Onorariul stabilit pentru administratorul judiciar este de 3.500 de lei.

Ce a decis Tribunalul Prahova în cazul Petrotel Lukoil

Odată cu deschiderea procedurii, instanța a dispus notificarea companiei, a creditorilor și a Oficiului Registrului Comerțului. Informațiile privind insolvența Petrotel Lukoil urmează să fie publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență și într-un ziar de largă circulație.

De asemenea, Tribunalul Prahova a dispus suspendarea acțiunilor judiciare și extrajudiciare pentru recuperarea creanțelor împotriva companiei sau a bunurilor acesteia, în condițiile prevăzute de legislația insolvenței.

Instanța a calificat cererea creditoarei Litasco S.A. drept declarație de creanță.

Hotărârea Tribunalului Prahova poate fi atacată cu apel în termen de șapte zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la aceeași instanță.

Termenele stabilite în procedura de insolvență

Tribunalul Prahova a stabilit mai multe termene pentru desfășurarea procedurii de insolvență a Petrotel Lukoil.

9 septembrie 2026 este data-limită până la care creditorii pot depune cererile de admitere a creanțelor asupra averii companiei.

Până la 29 septembrie 2026, administratorul judiciar trebuie să verifice creanțele și să întocmească, să afișeze și să comunice tabelul preliminar al creanțelor.

Tabelul definitiv al creanțelor urmează să fie finalizat până la 23 octombrie 2026.

Totodată, adunarea creditorilor a fost stabilită pentru data de 3 octombrie 2026. Ora și locul desfășurării acesteia urmează să fie comunicate de administratorul judiciar provizoriu.

Un alt termen important este 4 septembrie 2026, până la care administratorul judiciar trebuie să întocmească raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență. Raportul va indica, dacă va fi cazul, și persoanele cărora le-ar putea fi imputată această situație.

Petrotel Lukoil spune că prioritatea este continuarea activității

Petrotel Lukoil a confirmat anterior intenția de a intra în insolvență și a transmis că procedura este considerată o soluție pentru protejarea companiei și pentru asigurarea timpului necesar relansării activității.

Compania operează rafinăria Petrotel din Ploiești, una dintre principalele unități de rafinare a petrolului din România.

Conducerea Petrotel Lukoil a transmis că menținerea continuității activității și protejarea locurilor de muncă reprezintă priorități în contextul procedurii de insolvență.

Deschiderea procedurii generale nu înseamnă automat încetarea activității companiei. În perioada următoare, administratorul judiciar va analiza situația financiară, creanțele și cauzele care au dus la apariția insolvenței, în timp ce compania va trebui să își gestioneze activitatea în cadrul stabilit de legislația insolvenței.

Ce urmează pentru Petrotel Lukoil

Intrarea în insolvență deschide o etapă în care situația financiară și operațională a companiei va fi analizată de administratorul judiciar. Un obiectiv important al procedurii este clarificarea creanțelor, stabilirea situației creditorilor și evaluarea perspectivelor companiei.

Pentru Petrotel Lukoil, următoarele săptămâni vor fi esențiale, în condițiile în care vor fi stabilite creanțele înscrise la masa credală și vor fi analizate cauzele care au condus la insolvență.

Procedura de insolvență a Petrotel Lukoil este acum oficial deschisă de Tribunalul Prahova, iar primele termene importante sunt cele din septembrie și octombrie 2026.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Cristina Trăilă demisionează de la Guvern după ancheta DNA: „Sunt total nevinovată”

Dana A
-
0
Cristina Trăilă demisionează de la Guvern după ancheta DNA: „Sunt total nevinovată”

Cristina Trăilă și-a anunțat demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, în contextul anchetei DNA într-un dosar de corupție. Liberala susține că este nevinovată.

Cristina Trăilă, secretarul general adjunct al Guvernului, a anunțat miercuri că demisionează din funcție, după ce numele său a apărut într-un dosar de corupție instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Trăilă este anchetată de DNA în același dosar în care este vizat și liberalul Mihai Barbu. În urma informațiilor privind ancheta, aceasta a decis să renunțe la funcția de secretar general adjunct al Guvernului, relatează Mediafax.

Cristina Trăilă își susține însă nevinovăția și afirmă că nu a comis faptele de care este acuzată.

„Sunt total nevinovată”, a transmis Cristina Trăilă în contextul demisiei.

Demisia vine după confirmarea faptului că DNA desfășoară cercetări într-un dosar de corupție în care este vizată și Cristina Trăilă.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

ULTIMA ORĂ – CUTREMUR la vârful Guvernului: Ilie Bolojan, așteptat la DNA

Vasile Antipa
-
0
ULTIMA ORĂ – CUTREMUR la vârful Guvernului: Ilie Bolojan, așteptat la DNA

Premierul interimar Ilie Bolojan ar urma să fie audiat de procurorii DNA în calitate de martor, într-un dosar în care Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, este cercetată penal.

Potrivit informațiilor obținute de Știri pe Surse, procurorii anticorupție l-ar fi contactat telefonic pe Ilie Bolojan și i-ar fi transmis că este așteptat la DNA pentru a da declarații. Audierea ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în cursul acestei săptămâni.

Bolojan ar fi chemat ca martor în ancheta în care Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

Bolojan spunea că nu se așteaptă să fie chemat

Informația privind audierea premierului interimar a apărut la doar câteva ore după ce Ilie Bolojan declara, într-un interviu pentru Digi24, că nu se așteaptă să fie convocat de procurori.

El admitea însă că există posibilitatea să fie solicitat să dea explicații, având în vedere că l-a întâlnit pe omul de afaceri Fănel Bogoș.

„Nu mă aștept, dar, în orice dosar de genul acesta, dacă ai avut o tangență sau alta, poți fi invitat să dai o declarație”, a afirmat Bolojan.

Premierul interimar a confirmat că Fănel Bogoș a ajuns în biroul său, însă a precizat că nu știa care erau intențiile acestuia și nici că omul de afaceri avea probleme judiciare.

Bolojan a mai explicat că întâlnirea fusese programată prin intermediul cabinetului său, cu implicarea unui colaborator care este, la rândul său, vizat în același dosar.

Ancheta DNA vizează presupuse intervenții la conducerea ANSVSA

Dosarul în care apare numele lui Bolojan a ajuns deja la nivelul conducerii administrative a Guvernului.

Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Executivului, este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii unor beneficii necuvenite.

Conform DNA, în perioada 3-4 noiembrie 2025, Trăilă ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu pe lângă președintele ANSVSA pentru înlocuirea conducerii DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de omul de afaceri Fănel Bogoș.

Procurorii susțin că intervențiile ar fi urmărit două obiective: aprobarea unui dosar de despăgubiri estimat la aproximativ trei milioane de euro și diminuarea sau oprirea controalelor sanitar-veterinare desfășurate la fermele controlate de omul de afaceri.

Audierea lui Ilie Bolojan are loc în calitate de martor, nu de suspect sau inculpat.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Lucrările pentru deblocarea Proiectului Bala au fost propuse încă din 2003, după prima oprire a Unității 1 de la Cernavodă, din cauza secetei

Dana A
-
0
Lucrările pentru deblocarea Proiectului Bala au fost propuse încă din 2003, după prima oprire a Unității 1 de la Cernavodă, din cauza secetei

Lucrările de dragare și regularizare a Dunării, aflate în desfășurare în zona Cernavodă, menite să asigure debitul necesar sistemelor de răcire ale centralei nucleare, au fost propuse în urmă cu 23 de ani. Documentele oficiale din 2003 arată că, după prima oprire a Unității 1 de la Cernavodă, provocată de scăderea nivelului Dunării, autoritățile au recomandat inclusiv lucrări de regularizare în zona pragului Bala, pentru creșterea debitului pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă.

Informația apare într-un răspuns transmis în octombrie 2003 unei interpelări parlamentare și consultat de Mediafax. Documentul, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului la acel moment, descria atât măsurile luate imediat pentru menținerea Unității 1 în condiții de siguranță, cât și soluțiile propuse pe termen mediu și lung.

Contextul de atunci seamănă cu situația din prezent: nivelul scăzut al Dunării afectează alimentarea cu apă necesară sistemelor de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.

România se află în stare de alertă energetică începând din 1 august 2026, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă pe 28 iulie, pe fondul debitelor foarte reduse ale Dunării. Situația hidrologică a afectat și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară.

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei. Cele două unități nucleare au, în condiții normale de funcționare, o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură împreună aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Dunărea a coborât sub nivelul de alarmare și în 2003

Pe 24 august 2003, la ora 01:16, Unității 1 de la CNE Cernavodă i-a fost întreruptă producția pentru prima dată din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Potrivit documentului transmis de Ministerul Economiei și Comerțului, în vara acelui an seceta afectase grav regimurile hidrologice ale râurilor din România și, în special, ale Dunării.

La începutul lunii august, nivelul apei din bazinul de aspirație al casei pompelor de la Cernavodă ajunsese la 270 de centimetri, sub nivelul de alarmare de 350 de centimetri.

În aceste condiții, autoritățile au început să pregătească oprirea Unității 1 pentru a putea fi asigurate sursele de răcire necesare menținerii reactorului în stare oprită.

Pe 23 august 2003, nivelul Dunării la Cernavodă a coborât la 203 centimetri față de cota zero a mirei Cernavodă. A fost decisă începerea manevrelor de oprire controlată, iar reactorul a fost deconectat de la sistem pe 24 august, la ora 01:16.

Documentul sublinia atunci că menținerea unui nivel minim al Dunării reprezintă și o problemă de securitate nucleară, întrucât reactorul are nevoie de apă pentru răcire inclusiv pe termen lung, în stare de oprire.

Ce soluții au fost propuse în urmă cu 23 de ani

Documentul din 2003 arată că autoritățile au analizat încă de atunci soluții care să reducă vulnerabilitatea CNE Cernavodă în cazul unor perioade prelungite cu debite scăzute ale Dunării.

Pe termen scurt, au fost luate măsuri pentru asigurarea alternativă a apei necesare răcirii combustibilului nuclear, inclusiv prin utilizarea apei demineralizate, a apei potabile din puțuri și a apei de incendiu transportate cu autospeciale.

Totodată, personalul din camera de comandă urma să monitorizeze permanent nivelul Dunării și parametrii critici de securitate nucleară.

Au fost începute și lucrări pentru evitarea blocajelor debitului de apă către Cernavodă. Printre acestea se numărau străpungerea unei insule de aluviuni formată la intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, dragarea canalului de aducțiune, îndepărtarea unor fundații din beton rămase în canalul de deviație și curățarea bazinului de aspirație al pompelor de apă termică.

Pentru termen mediu și lung, autoritățile au luat în calcul inclusiv realizarea unui baraj la intrarea în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă și a unei stații de pompare care să asigure un nivel suficient de apă pentru funcționarea sistemelor de răcire.

Dar una dintre propunerile din document este relevantă direct pentru actualul Proiect Bala.

Regularizarea Dunării în zona Bala, propusă încă din 2003

În documentul transmis în octombrie 2003 se preciza că, ținând cont atât de situația Unității 1, cât și de punerea în funcțiune a Unităților 2 și 3, au fost propuse acțiuni de regularizare a cursului Dunării.

Aceste lucrări urmau să fie realizate în responsabilitatea autorităților din domeniul transporturilor și gospodăririi apelor, în special în zona pragului Baia, indicat în document ca „Bala”.

Scopul era creșterea debitului de apă pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă, astfel încât să fie asigurate condițiile hidrologice necesare funcționării unităților nucleare.

Documentul din 2003 menționează explicit:

„S-au propus acțiuni de regularizare a cursului Dunării […] în special în zona pragului Baia (Bala – n.r.), astfel încât să se asigure un debit de apă crescut pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă, necesar funcționării unităților CNE în conformitate cu bazele de proiectare și autorizare.”

Astfel, una dintre soluțiile discutate în prezent pentru creșterea debitului disponibil pentru CNE Cernavodă apare în documentele oficiale încă de acum 23 de ani.

Ce se întâmplă acum la Cernavodă

Situația hidrologică din 2026 a readus problema în prim-plan.

Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce nivelul Dunării a coborât la minus 230 de centimetri. Cei aproximativ 700 MW de putere instalați ai reactorului sunt compensați prin alte surse de producție și prin importuri.

Începând de sâmbătă, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări de dragare și de redirecționare a apei către centrală.

Potrivit informațiilor publice transmise de autorități, utilajele Administrației Naționale „Apele Române” continuă intervențiile pentru dirijarea apei către CNE Cernavodă.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat, de asemenea, noi măsuri pentru asigurarea debitului necesar sistemelor de răcire ale centralei.

Printre acestea se află continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt.

Guvernul a precizat că măsurile au rezultat în urma analizelor realizate de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea Proiectului Bala 2.

Proiectul Bala, blocat de ani de zile

Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a prezentat într-un răspuns transmis Mediafax cronologia proiectului Bala și etapele care ar fi trebuit să conducă la creșterea nivelului Dunării pe brațul Bala.

Proiectul are ca obiectiv intervenții de regularizare a cursului Dunării care să îmbunătățească navigabilitatea și, în același timp, să contribuie la asigurarea unui debit mai mare către zona Cernavodă.

Faptul că o soluție de regularizare în zona Bala era menționată deja în documentele guvernamentale din 2003 arată că problema nu este una apărută în contextul crizei hidrologice din 2026.

Ea era identificată de autorități încă după prima oprire a Unității 1 de la Cernavodă provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării.

Debitul Dunării începe să crească, dar rămâne mult sub media lunii august

La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a crescut în intervalul luni-marți dimineața până la aproximativ 1.350 metri cubi pe secundă, de la 1.300 m³/s în ziua precedentă.

Valoarea rămâne însă de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 m³/s, potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Pe 1 august, la intrarea în stare de alertă energetică, debitul Dunării la intrarea în România era de aproximativ 1.550 m³/s.

Potrivit specialiștilor, creșterea recentă a debitelor este legată de precipitațiile înregistrate în special în Austria. Prognozele indică o creștere în continuare pe parcursul săptămânii.

INHGA estima pentru dimineața zilei de 31 august o creștere a debitului la intrarea în țară până la aproximativ 1.600 m³/s. După două zile la această valoare, debitul urma să reintre pe un trend descendent, începând cu 1 septembrie.

Apa are nevoie de aproximativ cinci zile pentru a ajunge de la intrarea în țară până la Cernavodă, potrivit specialiștilor.

La Cernavodă, prognoza INHGA indica o staționare a nivelului Dunării la aproximativ minus 253 de centimetri până joi, urmată de variații zilnice reduse. Pentru 1 septembrie era estimat un nivel de aproximativ minus 249 de centimetri.

Nuclearelectrica: nu există risc operațional sau de securitate nucleară

Nuclearelectrica a transmis, în contextul măsurilor adoptate de Guvern și al opririi celor două unități, că nu există niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi reactoarelor din cauza debitelor foarte reduse ale Dunării.

Compania a anunțat, totodată, marți seară, că directorul general Cosmin Ghiță renunță la contractul de mandat, informația fiind transmisă acționarilor și investitorilor printr-un raport publicat la Bursa de Valori București.

Documentul din 2003

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI

CABINET SECRETAR DE STAT

Nr. 245.566/09.10.2003

Domnului deputat Aurel DARABAN

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind întreruperea funcționării Unității 1 CNE Cernavodă datorită situației create de nivelul scăzut al Dunării, vă comunicăm următoarele:

Datorită lipsei precipitațiilor în bazinul Dunării, în cursul verii acestui an, regimurile hidrologice ale râurilor din România și în special al fluviului Dunărea au fost grav afectate de fenomenul de secetă.

La începutul lunii august, nivelul apei în Dunăre a scăzut la cote alarmante din punct de vedere al funcționării Unității 1 de la CNE Cernavodă, nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajungând sub nivelul de alarmare, respectiv 270 cm față de nivelul de alarmare de 350 cm, trebuind luată în considerare pregătirea opririi Unității 1 de la CNE Cernavodă pentru asigurarea surselor de răcire corespunzătoare menținerii unității în stare oprită.

În condițiile în care pe data de 23 august 2003, nivelul Dunării în secțiunea Cernavodă a scăzut la 203 cm față de cota 0 de la mira Cernavodă, s-a decis începerea manevrelor de oprire controlată a Unității 1 de la CNE Cernavodă, unitatea fiind deconectată de la sistem pe 24 august ora 01:16.

Asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă și o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung și în stare de oprire garantată.

Pentru asigurarea surselor de răcire necesare la reactorul Unității 1 CNE Cernavodă s-au luat următoarele măsuri și acțiuni:

1. Măsuri și acțiuni pe termen scurt

În conformitate cu procedurile de răspuns la urgență, s-au analizat diferite scenarii de evoluție în continuare a situației, luându-se în considerare inclusiv pierderea pe durată limitată a sistemului energetic național în condiții de nivel scăzut al apei în Dunăre, caz în care nu se mai poate asigura funcționarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiect pentru răcirea combustibilului nuclear.

În urma acestor analize s-au stabilit și implementat modificări temporare care să asigure răcirea combustibilului nuclear în stare oprită, în condiții de securitate nucleară.

Aceste modificări temporare vizau în principal utilizarea altor surse de apă de răcire din cadrul CNE, precum apă demineralizată, apă potabilă din puțuri și apă de incendiu asigurată cu mașinile de pompieri.

S-a emis suplimentar o procedură de răspuns la urgență prin care personalul din camera de comandă monitoriza permanent nivelul apei Dunării și parametrii critici de securitate nucleară.

Cu sprijinul autorităților din domeniu s-au demarat acțiuni pentru evitarea posibilelor blocaje ale debitului de apă din Dunăre: străpungerea insulei de aluviuni formate la intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, dragarea canalului de aducțiune, derocarea fundațiilor din beton rămase în canalul de deviație și curățarea bazinului de aspirație al pompelor de apă termică.

2. Măsuri și acțiuni pe termen mediu și lung

În cadrul Societății Naționale „Nuclearelectrica” SA și al Sucursalei CNE-Prod Cernavodă erau prevăzute mai multe acțiuni.

S-a solicitat institutului GEOTEC SA o analiză privind posibilitatea realizării unui baraj la intrarea în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă și a unei stații de pompare care să asigure un nivel suficient în bazin pentru funcționarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiect pentru răcirea combustibilului nuclear cu centrala oprită.

De asemenea, urma să fie solicitat proiectantului canadian AECL și instituțiilor din România un program de acțiuni pentru completarea bazelor de proiectare ale CNE Cernavodă cu elemente care să permită funcționarea în siguranță a mai multor unități în condițiile unor scăderi severe ale nivelului Dunării.

Ca măsură pe termen mediu, documentul propunea implementarea unui program permanent de menținere a nivelului Dunării din bieful 1 al Canalului Dunăre-Marea Neagră.

În același timp, având în vedere situația Unității 1 și termenele de punere în funcțiune ale Unităților 2 și 3, documentul propunea acțiuni de regularizare a cursului Dunării, în special în zona pragului Baia/Bala.

Scopul era asigurarea unui debit crescut de apă pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă, necesar funcționării unităților nucleare în conformitate cu bazele de proiectare și autorizare.

SECRETAR DE STAT

Ministerul Economiei

Iulian Iancu

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

România primește prima tranșă de 2,5 miliarde de euro prin SAFE. Cât valorează finanțarea europeană pentru apărare

Dana A
-
0
România primește prima tranșă de 2,5 miliarde de euro prin SAFE. Cât valorează finanțarea europeană pentru apărare

România a primit miercuri prima plată de 2,5 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE – Acțiunea pentru securitatea Europei. Suma reprezintă aproximativ 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro destinată țării noastre pentru investiții în domeniul apărării.

Potrivit Comisiei Europene, prefinanțarea va permite României să accelereze investițiile prioritare în apărare, să își consolideze reziliența și să își modernizeze capabilitățile militare, în linie cu obiectivele comune ale Uniunii Europene, relatează Mediafax.

Ce este instrumentul SAFE

Instrumentul SAFE are un buget total de 150 de miliarde de euro și oferă statelor membre împrumuturi pentru investiții în domeniul apărării. Fondurile sunt destinate în principal achizițiilor publice comune de muniții, rachete, sisteme de apărare aeriană și sisteme de luptă terestră produse în Uniunea Europeană.

SAFE face parte din planul ReArm Europe/Pregătirea pentru 2030 al Comisiei Europene, prin care Bruxelles-ul urmărește mobilizarea a peste 800 de miliarde de euro pentru investiții în apărare la nivelul Uniunii Europene.

Andrius Kubilius: Plata reprezintă o etapă importantă

Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a declarat că plata acordată României reprezintă o etapă importantă pentru apărarea europeană și pentru consolidarea bazei industriale și a capacităților de apărare ale țării.

„Această finanțare va consolida baza industrială și capabilitățile de apărare ale României, contribuind în același timp la securitatea globală a Europei”, a transmis oficialul european.

România va primi și alte plăți prin SAFE

Comisia Europeană precizează că vor urma și alte plăți, pe măsură ce România va îndeplini jaloanele convenite și va avansa cu implementarea programelor finanțate prin instrumentul SAFE.

Alocarea totală pentru România se ridică la 16,7 miliarde de euro, iar prima tranșă de 2,5 miliarde de euro reprezintă aproximativ 15% din această sumă.

Cum este finanțat SAFE

Instrumentul SAFE este finanțat prin împrumuturi contractate de Uniunea Europeană de pe piețele financiare. Statele membre beneficiază astfel de împrumuturi pe termen lung, în condiții competitive, avantajate de ratingul de credit al Uniunii Europene.

Finanțarea europeană este destinată consolidării capacităților de apărare și dezvoltării industriei europene de profil, într-un context în care statele membre își intensifică investițiile în securitate și apărare.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Pericol de viituri în județul Sibiu! Avertizarea hidrologilor a intrat în vigoare

Vasile Antipa
-
0
Pericol de viituri în județul Sibiu! Avertizarea hidrologilor a intrat în vigoare

Cod galben de inundații în județul Sibiu. Avertismentul hidrologilor este valabil până joi dimineață la ora 10.

Județul Sibiu se află miercuri, 26 august, sub atenționare hidrologică Cod galben.

Specialiștii avertizează că ploile din următoarele ore pot provoca viituri rapide pe râurile mici, scurgeri de apă de pe versanți și inundații locale.

Atenționarea emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor este în vigoare din 26 august, ora 12:00, până joi, 27 august, ora 10:00.

Risc de viituri rapide și creșteri ale nivelului apei

Potrivit hidrologilor, cantitățile de precipitații prognozate pot determina formarea unor scurgeri importante pe versanți, în special în zonele în care terenul favorizează acumularea și deplasarea rapidă a apei.

De asemenea, sunt posibile viituri pe torenți și pâraie, dar și creșteri rapide ale debitelor și nivelurilor unor râuri.

În anumite sectoare, apa poate depăși cotele de atenție, existând posibilitatea producerii unor inundații locale.

Sibiul, printre județele aflate sub avertizare

Atenționarea hidrologică acoperă numeroase zone din țară, inclusiv județul Sibiu.

Pe lista județelor vizate se mai află Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Arad, Hunedoara, Harghita, Mureș, Alba, Timiș, Caraș-Severin, Gorj, Covasna, Brașov, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Buzău, Suceava și Neamț.

În funcție de evoluția vremii și de cantitățile de apă căzute, intensitatea fenomenelor poate varia semnificativ de la o zonă la alta.

Ce râuri sunt monitorizate

Avertizarea hidrologică se referă la mai multe bazine hidrografice importante din România, printre care Vișeu, Iza, Someș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureș, Bega, Timiș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău, Bistrița, Moldova și Suceava.

Printre cursurile de apă pentru care sunt prognozate posibile creșteri se numără Arieș, Târnava Mare, Târnava Mică, Olt, Argeș, Dâmbovița, Ialomița, Prahova și Buzău, precum și mai multe sectoare ale Mureșului și ale afluenților acestuia.

Pentru anumite zone care s-au aflat deja sub atenționare, nivelul de risc este actualizat începând de miercuri, de la ora 12:00.

Pericolul poate apărea și pe pâraiele mici

Hidrologii atrag atenția că fenomenele periculoase nu se limitează la râurile mari monitorizate.

Viiturile se pot forma și pe afluenți de ordin inferior, torenți sau cursuri de apă necadastrate. În astfel de situații, nivelul apei poate crește într-un timp foarte scurt, ceea ce face ca fenomenul să fie dificil de anticipat la nivel local.

Codul galben presupune un risc hidrologic care necesită atenție sporită, în special în localitățile și zonele vulnerabile la inundații.

Locuitorii din zonele expuse sunt sfătuiți să urmărească evoluția avertizărilor și să evite traversarea cursurilor de apă sau a zonelor inundate în cazul producerii unor viituri.

FOTO: Arhivă

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

EDITORIAL. Ursulinele, decizia pregătită în tăcere. Cum a ajuns Primăria Sibiu, în numai câteva zile, la concluzia că orașul trebuie să renunțe?

Romeo Petrașciuc
-
0
EDITORIAL. Ursulinele, decizia pregătită în tăcere. Cum a ajuns Primăria Sibiu, în numai câteva zile, la concluzia că orașul trebuie să renunțe?

Municipalitatea propune să nu cumpere fosta Mănăstire a Ursulinelor și invocă atât costurile foarte mari, cât și apariția unui investitor privat: Therme Group, care anunță un proiect de 40 de milioane de euro. Investiția poate fi o oportunitate reală pentru Sibiu. Rămân însă întrebări esențiale despre tăcerea administrației, viteza analizei și momentul în care scrisoarea Therme a apărut în această poveste.

Primăria Municipiului Sibiu a anunțat că va propune Consiliului Local să NU exercite dreptul de preempțiune pentru cumpărarea fostei Mănăstiri a Ursulinelor. Este prima poziție oficială a administrației locale de la apariția informației că ansamblul de pe strada General Magheru nr. 34-36, monument istoric de grupa A, este scos la vânzare pentru 6,25 milioane de euro.

Odată cu poziția Primăriei a apărut însă și o informație complet nouă: Therme Group dorește să cumpere proprietatea și afirmă că este pregătită să investească 40 de milioane de euro în achiziționarea, consolidarea și renovarea ansamblului.

Potrivit companiei, aici ar urma să fie creat „unul dintre cele mai vizitate centre din Europa dedicate artei, patrimoniului cultural și educației”, deschis comunității locale și turiștilor.

Poate fi o veste foarte bună pentru Sibiu. Therme Group are capacitate financiară și managerială și colaborează deja cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu în cadrul Therme Forum pentru Teatru și Arhitectură.

Dar apariția unui investitor privat puternic nu face inutile întrebările despre modul în care administrația a gestionat această oportunitate. Dimpotrivă.

SONDAJ | Ursulinele, o oportunitate istorică sau o investiție prea costisitoare pentru Sibiu?

Șase zile în care Primăria a primit oferta, a analizat-o și a decis că nu este fezabilă

Cronologia comunicată chiar de Primărie este extrem de comprimată.

Ministerul Culturii a transmis refuzul său în 17 august. Primăria Sibiu spune că a primit înștiințarea proprietarului în data de 20 august. Era o zi de joi. Nu spunem că în zilele de joi nu se lucrează, dar prima zi este, de obicei, pentru repartizări de adrese pe circuit.

Au urmat ziua de vineri – zi scurtă la Primăria Municipiului Sibiu, weekendul 22–23 august în care bănuim că nu s-a muncit, apoi ziua de luni, 24 august. Și, după luni, marți.

În 25 august, Therme Group a transmis Primăriei adresa prin care și-a anunțat intenția de cumpărare și investiția de 40 de milioane de euro.

Imediat după aceea, Primăria a anunțat că Direcția Generală Administrare Patrimoniu, Cadastru și Autorizare Control și Direcția Economică au realizat o analiză, au întocmit un raport de specialitate și au ajuns la concluzia că achiziția nu este fezabilă. Totul, intr-un interval extrem de scurt de timp, care ar stârni invidia oricărei administrații din lume pentru eficiența funcționarilor de la Sibiu.

Practic, administrația ar fi reușit, în vreo trei sau patru zile lucrătoare, să analizeze cumpărarea unuia dintre cele mai mari și mai importante ansambluri istorice din centrul Sibiului și să concluzioneze că Municipiul trebuie să renunțe.

Este posibil ca Primăria să fi lucrat exemplar și cu o rapiditate ieșită din comun. Dar atunci raportul și documentele care au stat la baza lui trebuie publicate integral și imediat.

Există o expertiză sau doar o enumerare a problemelor?

Primăria arată că achiziția nu ar presupune doar plata celor 6,25 milioane de euro, ci și cheltuieli pentru expertizare seismică, consolidare, securitate la incendiu, renovare, dotare și exploatare ulterioară.

Toate acestea sunt adevărate. Nicio persoană serioasă nu poate pretinde că Ursulinele ar putea fi cumpărate și redeschise publicului fără investiții importante.

Întrebarea este însă alta: costurile au fost calculate sau doar enumerate?

A vizitat o echipă tehnică imobilul între 20 și 25 august? Există o expertiză privind starea structurii? Există un deviz preliminar? Au fost evaluate separat corpurile de clădire? A fost analizată posibilitatea restaurării etapizate? A fost cerută opinia unor specialiști în monumente istorice?

Primăria invocă și faptul că trebuie să asigure cel puțin un miliard de lei pentru proiectele de investiții planificate în următorii ani. Este un argument important, dar suma totală nu răspunde singură întrebării dacă Municipiul își poate permite prima tranșă pentru Ursuline.

Condițiile de vânzare făcute publice arată că prețul nu trebuie plătit integral la semnarea contractului. Prima tranșă este de 2,5 milioane de euro, iar diferența ar urma să fie achitată până în ianuarie 2029.

Raportul Primăriei a analizat acest calendar? A luat în calcul negocierea prețului? A evaluat posibilitatea restaurării pe corpuri și etape? A verificat programele europene și naționale pentru patrimoniu, consolidare seismică, cultură și educație?

Sau administrația a plecat de la concluzia că nu dorește achiziția și a enumerat ulterior argumentele care susțin această concluzie?

Ursulinele, testul de 6,25 milioane de euro pentru Primăria Sibiu. Municipiul își permite să renunțe la o asemenea proprietate?

De ce Primăria nu a spus nimic în 20 august?

O altă întrebare privește tăcerea administrației.

De ce nu au fost informați sibienii că Primăria a primit oferta? De ce nu a fost anunțat Consiliul Local că Municipiul are posibilitatea de a cumpăra cu prioritate acest ansamblu? Când au aflat consilierii locali despre ofertă și despre existența potențialului cumpărător?

Nu susținem că legea obliga Primăria să organizeze un referendum sau o consultare formală înainte de întocmirea raportului. Dar nu discutăm despre cumpărarea unui apartament sau a unui teren oarecare.

Discutăm despre mai mult de 8.000 de metri pătrați de teren și construcții în centrul istoric, despre un monument de valoare națională și despre o decizie care poate influența orașul pentru următoarele decenii.

Într-un oraș care își construiește identitatea pe cultură, patrimoniu și turism, era firesc ca instituțiile culturale, universitatea, specialiștii, consilierii locali și comunitatea să fie măcar informați și ascultați.

În schimb, administrația a păstrat tăcerea până când subiectul a fost descoperit de presă, iar comunitatea, arhitecți, istorici și cercetători au cerut public Primăriei să analizeze cumpărarea ansamblului.

La momentul redactării acestui articol, proiectul privind Ursulinele nu figura nici între cele 37 de proiecte publicate inițial pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 27 august.

Va fi introdus suplimentar? Când vor primi consilierii raportul, anexele, oferta proprietarului și scrisoarea Therme? Câte ore vor avea la dispoziție pentru a studia o decizie de o asemenea importanță?

De ce a apărut scrisoarea Therme tocmai în 25 august?

Și momentul ales de Therme Group ridică întrebări.

În 24 august, comunitatea sibiană, arhitecți și cercetători sibieni au cerut public Municipiului să cumpere ansamblul și să-i păstreze funcțiunile culturale și educaționale. O zi mai târziu, Therme a transmis Primăriei că dorește să investească 40 de milioane de euro și să transforme clădirea tocmai într-un centru dedicat artei, patrimoniului și educației.

Cu siguranță că intenția de cumpărare nu s-a născut peste noapte. O investiție de asemenea dimensiune presupune negocieri, verificări și planuri elaborate cu mult înainte. Mai mult, oferta proprietarului conținea deja un calendar precis al plăților, ceea ce sugera existența unui potențial cumpărător.

Întrebarea nu este, așadar, când a decis Therme să cumpere. Întrebarea este de ce compania a simțit nevoia să transmită scrisoarea Primăriei abia în 25 august.

A fost o inițiativă proprie, apărută ca reacție la pozițiile din societatea civilă? Sau Primăria a solicitat companiei o confirmare scrisă și o descriere atrăgătoare a viitorului proiect, pentru a avea un argument liniștitor înainte de a anunța renunțarea?

A fost scrisoarea un răspuns firesc la dezbaterea publică sau „balsamul” de care administrația avea nevoie pentru a calma temerile sibienilor că un monument important va ajunge într-un circuit exclusiv comercial?

Nu afirmăm că a existat o înțelegere ascunsă între Primărie și Therme Group. Nu există, în acest moment, dovezi care să susțină o asemenea acuzație. Dar tocmai pentru înlăturarea oricărei suspiciuni, Primăria și compania trebuie să prezinte cronologia completă a discuțiilor.

Când a avut loc primul contact dintre Therme și proprietar? Când a aflat Primăria identitatea cumpărătorului? Au existat întâlniri sau discuții înainte de 25 august? Cine a solicitat scrisoarea? Există un antecontract sau doar o declarație de intenție? Ce înseamnă juridic „angajament ferm”?

Ursulinele pot fi salvate fără împrumuturi? De unde ar putea obține Sibiul banii pentru restaurarea ansamblului

O scrisoare nu este încă o garanție

Primarul Astrid Fodor afirmă că inițiativa investitorului este de apreciat și că Therme își asumă atât protejarea patrimoniului, cât și transformarea ansamblului într-un hub cultural redat comunității.

Este o perspectivă încurajatoare. Dar Consiliul Local nu poate confunda o perspectivă cu o garanție.

Scrisoarea Therme obligă juridic compania să investească 40 de milioane de euro? Există un calendar? Ce parte din ansamblu va fi culturală și ce parte va avea funcțiuni comerciale? Curțile și spațiile istorice vor fi permanent accesibile publicului? Ce se întâmplă dacă proiectul nu este realizat sau dacă proprietatea este revândută?

Regimul de monument istoric protejează clădirea și impune avize pentru intervenții. Nu garantează însă, prin el însuși, că ansamblul va rămâne deschis comunității sau că va avea funcțiunile prezentate în scrisoare.

Therme poate fi o soluție bună. Dar decizia Primăriei trebuie să fie transparentă

Dezbaterea nu trebuie transformată într-o confruntare între comunitate și Therme Group. Un investitor capabil să consolideze și să restaureze Ursulinele poate salva monumentul de la degradare și poate crea un proiect cultural important pentru Sibiu.

Dar existența unei soluții private nu justifică lipsa transparenței administrației.

Primăria trebuie să publice:

  • oferta integrală a proprietarului;
  • refuzul Ministerului Culturii;
  • raportul de specialitate și toate anexele;
  • evaluările tehnice și financiare folosite;
  • scrisoarea integrală a Therme Group;
  • cronologia tuturor contactelor cu proprietarul și cu potențialul investitor;
  • data exactă până la care Municipiul își poate exercita dreptul de preempțiune.

Consilierii locali trebuie să aibă timpul necesar să studieze documentele, iar sibienii trebuie să afle ce opțiuni au fost analizate înainte ca una dintre ele să fie eliminată definitiv.

Întrebarea nu este doar dacă Therme Group poate realiza un proiect frumos la Ursuline. Este foarte posibil să poată

Întrebarea este dacă Primăria Sibiu a analizat cu adevărat posibilitatea ca ansamblul să devină proprietatea orașului sau dacă, în numai câteva zile și fără nicio dezbatere, a pregătit argumentele pentru o decizie care fusese deja luată.

Ursulinele pot avea un viitor public sau privat. Dar o hotărâre atât de importantă pentru viitorul Sibiului nu trebuie pregătită în tăcere și explicată comunității abia atunci când totul pare deja decis.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Mirabela Grădinaru, întâlnire cu UNICEF: drepturile copiilor și educația, priorități pentru România

Dana A
-
0
Mirabela Grădinaru, întâlnire cu UNICEF: drepturile copiilor și educația, priorități pentru România

Mirabela Grădinaru s-a întâlnit marți cu o delegație UNICEF pentru discuții despre drepturile copiilor, educație, participarea tinerilor la deciziile publice și protejarea copiilor.

Partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, a avut marți o întâlnire cu o delegație UNICEF condusă de Edouard Beigbeder, director regional UNICEF pentru Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, relatează Mediafax.

Discuțiile au vizat promovarea drepturilor copilului, accesul la educație și servicii de protecție, precum și implicarea copiilor și tinerilor în deciziile publice care le influențează viața.

Potrivit UNICEF, în cadrul întâlnirii au fost analizate progresele înregistrate de România în ceea ce privește participarea copiilor și tinerilor la procesul de luare a deciziilor. A fost abordată inclusiv legislația adoptată în 2024, care le oferă posibilitatea de a contribui la elaborarea politicilor și actelor normative care îi vizează.

Mirabela Grădinaru: „Copiii reprezintă prioritatea noastră numărul unu”

Mirabela Grădinaru a subliniat importanța accesului fiecărui copil la îngrijire, protecție, educație și oportunități de dezvoltare.

„Știu cât de important este ca fiecare copil să aibă acces la îngrijire, protecție, educație și oportunități de a se dezvolta. Nu trebuie să uităm niciodată că ei reprezintă prioritatea noastră numărul unu”, a declarat Mirabela Grădinaru, citată în comunicatul UNICEF.

Aceasta a evidențiat și rolul colaborării dintre România și UNICEF pentru sprijinirea copiilor și familiilor, dar și pentru ca vocea tinerilor să fie mai bine reprezentată în deciziile publice.

„Felul în care avem grijă de copii astăzi va modela societatea de mâine”, a mai transmis Mirabela Grădinaru.

UNICEF susține participarea copiilor la deciziile publice

La rândul său, Edouard Beigbeder a apreciat progresele realizate de România în consolidarea participării copiilor la procesul de luare a deciziilor.

Reprezentantul UNICEF a subliniat că tinerii trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima liber opiniile și, mai ales, să fie ascultați atunci când sunt discutate probleme care le afectează viitorul.

Beigbeder a arătat că experiența României poate constitui un exemplu și pentru alte state și a reafirmat disponibilitatea UNICEF de a sprijini proiectele prin care copiii sunt incluși în centrul politicilor publice.

Educație, siguranță online și prevenirea violenței

Pe agenda întâlnirii s-au aflat și serviciile comunitare integrate, precum și implementarea Garanției Europene pentru Copii.

Participanții au discutat despre promovarea la nivel internațional a experienței și bunelor practici dezvoltate în România.

De asemenea, România și UNICEF urmăresc continuarea cooperării în mai multe domenii, printre care participarea copiilor, educația, combaterea schimbărilor climatice, siguranța online și prevenirea violenței împotriva copiilor.

Întâlnirea reconfirmă astfel interesul pentru consolidarea politicilor dedicate copiilor și pentru creșterea rolului acestora în deciziile publice care le influențează prezentul și viitorul.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Dezvăluiri-bombă despre Lucian Pahonțu, omul care păzește președinții României. De la Securitate la șefia SPP

Vasile Antipa
-
0
Dezvăluiri-bombă despre Lucian Pahonțu, omul care păzește președinții României. De la Securitate la șefia SPP

O investigație realizată de Recorder readuce în atenție începuturile carierei lui Lucian Pahonțu, omul care conduce Serviciul de Protecție și Pază din 2005.

Jurnaliștii au analizat documente din Dosarul Revoluției, mărturii ale unor foști militari și informații de arhivă, iar concluziile conturează o imagine mult mai detaliată a perioadei în care actualul șef al SPP își începea cariera în structurile de forță ale regimului comunist.

Unul dintre principalele puncte scoase în evidență de anchetă este diferența dintre traseul profesional prezentat în biografia oficială și informațiile care apar în documentele istorice.

Ce nu apare în biografia oficială

Potrivit informațiilor prezentate de Recorder, CV-ul oficial al lui Lucian Pahonțu menționează că, între 1987 și 1990, acesta a ocupat funcția de comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne.

Documentele consultate de jurnaliști indică însă faptul că unitatea în care activa era UM 0305 Băneasa, structură aparținând Trupelor de Securitate.

Începând din 1986, Trupele de Securitate se aflau în subordinea directă a Departamentului Securității Statului și reprezentau una dintre componentele aparatului de forță al regimului comunist.

Structurile respective aveau atribuții privind intervenția în cazul protestelor și revoltelor, paza unor obiective și penitenciare, precum și alte misiuni specifice aparatului represiv.

Astfel, perioada de început a carierei lui Pahonțu nu reprezenta doar o etapă administrativă în cadrul Ministerului de Interne, ci era legată de una dintre structurile de forță ale statului comunist.

Numele lui Pahonțu apare în documentele Revoluției

Una dintre cele mai sensibile teme ale investigației este legată de noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989.

Documentele analizate de Recorder indică faptul că plutonul comandat atunci de locotenentul Lucian Pahonțu a fost trimis în zona centrală a Bucureștiului, în apropierea străzii 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu, în vecinătatea zonei Universitate–Intercontinental.

Era unul dintre punctele în care, în acea noapte, aveau loc confruntări între manifestanți și forțele regimului.

Prezența lui Pahonțu în dispozitiv este susținută inclusiv de propria declarație dată ulterior în cadrul Dosarului Revoluției.

Acesta a relatat că, în jurul orei 22:00, a primit ordin să înlocuiască o altă subunitate și că a rămas în zonă până aproximativ la ora 2:00.

În declarația sa, Pahonțu a susținut că nici el, nici militarii aflați sub comanda sa nu au intrat în contact cu manifestanții și că nu a fost folosită muniție.

Ce spun ceilalți militari despre acea noapte

Ancheta pune însă declarația lui Pahonțu alături de mărturiile altor militari care au participat la operațiunile din aceeași zonă.

Unul dintre ofițerii citați descrie confruntări violente în apropierea Intercontinentalului, inclusiv intervenția unor blindate și focuri de avertisment.

Un alt fost militar, Radu Grigoraș, a declarat pentru Recorder că unitatea din care făcea parte Pahonțu s-ar fi aflat chiar în zona baricadei și că, în timpul confruntărilor, s-ar fi tras asupra manifestanților.

Există însă o delimitare esențială între aceste informații: investigația nu demonstrează că Lucian Pahonțu ar fi tras personal asupra protestatarilor și nici că ar fi ucis sau rănit vreo persoană.

Ceea ce rezultă din documentele prezentate este prezența sa în dispozitivul forțelor de ordine într-unul dintre principalele puncte ale confruntărilor din București.

Noaptea în care centrul Capitalei a devenit câmp de luptă

În noaptea de 21 decembrie 1989, represiunea din centrul Bucureștiului a avut consecințe dramatice.

Potrivit datelor prezentate de Recorder, în acea noapte au fost ucise 48 de persoane, alte 150 au fost rănite, iar 1.245 de oameni au fost bătuți și arestați.

În acest context, apartenența unui ofițer la o unitate mobilizată în dispozitivul de represiune devine un element relevant pentru reconstituirea traseului său profesional, chiar și în absența unei dovezi că acel ofițer a comis personal acte de violență.

Legătura de familie cu generalul Vasile Milea

Investigația aduce în discuție și o altă informație despre începuturile carierei lui Lucian Pahonțu: legătura sa de familie cu generalul Vasile Milea.

Potrivit Recorder, tatăl lui Pahonțu era văr primar cu Vasile Milea, una dintre figurile importante ale conducerii militare comuniste și ministru al Apărării între 1985 și 1989.

Surse din familia Pahonțu au confirmat pentru jurnaliști această relație de rudenie.

Ancheta citează, de asemenea, persoane care consideră că influența și relațiile generalului Milea ar fi putut conta în evoluția profesională a tânărului Pahonțu.

Este însă important de precizat că această ipoteză este prezentată pe baza unor mărturii și nu ca un fapt stabilit printr-o hotărâre judecătorească.

De la structurile comuniste la vârful Jandarmeriei

După 1989, cariera lui Lucian Pahonțu a continuat în structurile de ordine publică.

A ocupat mai multe funcții de conducere în Jandarmerie, între acestea numărându-se poziții în cadrul Brigăzii 11 Mobile București și al Brigăzii Speciale de Intervenție „Vlad Țepeș”.

Traseul său profesional a continuat să urce, iar în 2005 a venit momentul care avea să-i schimbe definitiv poziția în sistemul de putere al statului român.

Președintele Traian Băsescu l-a numit la conducerea Serviciului de Protecție și Pază.

De atunci, Pahonțu a rămas în fruntea instituției, traversând schimbări de președinți, guverne și majorități politice.

Un episod controversat din 2007

Trecutul profesional al șefului SPP a fost pus în discuție și înainte de investigația actuală.

În 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că ar fi recrutat în instituție persoane provenite din fostele structuri represive ale regimului comunist.

Pahonțu a respins acuzațiile la acel moment.

Potrivit investigației, însă, nu au fost oferite atunci detalii privind unitatea în care actualul șef al SPP activase înainte de Revoluție.

Iunie 1990: un nou episod din traseul profesional

Recorder urmărește și activitatea lui Pahonțu în perioada mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Potrivit unor mărturii prezentate în anchetă, unitatea din care făcea parte ar fi participat la operațiunile desfășurate împotriva manifestanților din Piața Universității.

Un fost coleg citat de publicație susține că Pahonțu ar fi participat la acțiunile din 13 și 14 iunie.

Investigația include relatări despre bătăi și arestări ale protestatarilor în timpul intervenției forțelor de ordine.

Și aici trebuie făcută aceeași distincție: faptul că un militar făcea parte dintr-o structură implicată într-o operațiune nu reprezintă, în sine, dovada că persoana respectivă a comis personal acte de violență. Ancheta nu prezintă o condamnare a lui Pahonțu pentru asemenea fapte.

Ce spune Pahonțu despre propriul trecut

Recorder i-a transmis lui Lucian Pahonțu întrebări privind activitatea sa militară înainte de 1989, participarea la evenimentele din decembrie 1989 și implicarea în operațiunile din iunie 1990.

Potrivit investigației, șeful SPP nu ar fi răspuns punctual întrebărilor referitoare la fiecare dintre aceste aspecte.

În răspunsul transmis publicației, Pahonțu a afirmat că întreaga sa activitate profesională s-a desfășurat în conformitate cu legislația și cu principiile specifice carierei militare: loialitate, devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate.

Întrebarea care rămâne după mai bine de trei decenii

Dincolo de biografia unei singure persoane, investigația ridică o întrebare mai largă despre România postcomunistă: cât de mult din vechiul aparat de forță a fost preluat, după 1989, în instituțiile noului stat?

În cazul lui Lucian Pahonțu, documentele prezentate de Recorder descriu un traseu care începe în Trupele de Securitate ale regimului Ceaușescu, continuă prin structurile de ordine publică de după Revoluție și ajunge, în 2005, la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții de protecție ale statului.

Faptul că anumite episoade ale acestui traseu apar doar sumar în biografia oficială deschide o dezbatere despre transparența trecutului profesional al oamenilor care au ajuns în poziții-cheie după 1989.

Iar întrebarea esențială nu este doar unde a lucrat Lucian Pahonțu înainte de Revoluție, ci și cât de mult din trecutul aparatului de forță comunist a continuat să existe, sub alte forme, în instituțiile României democratice.

Investigația Recorder poate fi citită aici.

SURSĂ FOTO: qmagazine.ro

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

PNRR: Reformele ar putea deveni obligatorii timp de 5 ani. Parlamentul dezbate și votează în regim de urgență noua lege

Dana A
-
0
PNRR: Reformele ar putea deveni obligatorii timp de 5 ani. Parlamentul dezbate și votează în regim de urgență noua lege

Parlamentul urmează să dezbată și să voteze, în regim de urgență, o lege specială privind „închiderea operațională și financiară” a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul, structurat în 11 capitole și 42 de articole, introduce reguli privind menținerea și ireversibilitatea reformelor asumate prin PNRR pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

Potrivit proiectului consultat de Știripesurse.ro, obligațiile privind sustenabilitatea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR vor continua și după îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate în cadrul programului.

Ce prevede noua lege privind reformele din PNRR

Una dintre principalele prevederi ale proiectului vizează menținerea destinației bunurilor achiziționate și a obiectivelor de investiții realizate prin finanțare PNRR.

Beneficiarii contractelor, deciziilor și ordinelor de finanțare finanțate prin PNRR vor avea obligația de a menține destinația acestor bunuri și obiective de investiții pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la data de 31 august 2026.

Proiectul stabilește, de asemenea, mecanisme prin care autoritățile responsabile de reforme și investiții trebuie să urmărească efectele modificărilor legislative adoptate ulterior îndeplinirii țintelor și jaloanelor PNRR.

Cum va funcționa „ireversibilitatea” reformelor

Potrivit textului proiectului, coordonatorii reformelor și/sau investițiilor vor trebui să evalueze impactul măsurilor normative adoptate ulterior asupra sustenabilității și ireversibilității reformelor.

Evaluarea va avea în vedere criteriile pe baza cărora reformele au primit o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene. În cazul în care există riscul ca rezultatele obținute prin PNRR să fie afectate, autoritățile competente vor trebui să adopte măsurile necesare pentru menținerea acestora pe o perioadă de cinci ani, începând cu 31 august 2026.

Totodată, coordonatorii de reforme și investiții vor transmite coordonatorului național informații privind indicatorii comuni, ireversibilitatea țintelor și jaloanelor, durabilitatea investițiilor și rezultatele misiunilor de audit realizate de autoritățile naționale și europene.

Parlamentul votează în regim de urgență

Propunerea legislativă privind închiderea operațională și financiară a PNRR urmează să intre miercuri în dezbaterea și votul Senatului și al Camerei Deputaților, în regim de urgență.

Prin noul cadru legislativ, autoritățile urmăresc să asigure continuitatea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR și să evite modificări care ar putea afecta rezultatele pentru care România și-a asumat angajamente în relația cu Comisia Europeană.

Important: prevederile prezentate fac parte dintr-un proiect de lege aflat în procedură parlamentară și pot suferi modificări în urma dezbaterilor și votului din Parlament.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Ursulinele pot fi salvate fără împrumuturi? De unde ar putea obține Sibiul banii pentru restaurarea ansamblului

Redactia Sibiu 100%
-
0
Ursulinele pot fi salvate fără împrumuturi? De unde ar putea obține Sibiul banii pentru restaurarea ansamblului

Să presupunem că suntem în anul 2027. Municipiul Sibiu a cumpărat și a achitat integral ansamblul fostei Mănăstiri a Ursulinelor, iar problema proprietății este rezolvată. Urmează însă provocarea mult mai dificilă: consolidarea, restaurarea, modernizarea și introducerea clădirilor în circuitul public.

Ansamblul este monument istoric de grupa A, codul relevant este în principal SB-II-m-A-12091.02. Întregul ansamblu este clasat tot în grupa A și se află, suplimentar, în situl protejat „Centrul istoric al municipiului Sibiu”, cod SB-II-s-A-12011 de valoare națională sau universală, și cuprinde mai multe corpuri, curți și spații exterioare. O asemenea investiție poate ajunge la zeci de milioane de euro, în funcție de starea structurală a clădirilor și de funcțiunile alese.

Variante pentru o posibilă analiză

Municipiul nu dorește să contracteze împrumuturi. În aceste condiții, soluția realistă nu ar fi găsirea unui singur program care să suporte întreaga investiție, ci construirea unui „mozaic” de finanțări nerambursabile: fonduri europene, granturi norvegiene, programe naționale și contribuții de la bugetul local.

Analiza poate fi construită pe două scenarii:

  1. transformarea ansamblului într-un muzeu și centru cultural;
  2. transformarea sa într-un spațiu educațional, în special pentru învățământ vocațional și artistic.

Etapa fără de care nu poate fi accesată nicio finanțare

Indiferent de destinația aleasă, în primul an Municipiul ar trebui să finanțeze documentațiile pregătitoare. Printre acestea s-ar afla:

  • clarificarea situației cadastrale și juridice pentru fiecare corp;
  • corelarea clădirilor cu pozițiile din Lista Monumentelor Istorice;
  • expertizarea seismică separată a corpurilor;
  • studiul istoric și arhitectural;
  • releveele și scanarea tridimensională;
  • studiile geotehnice, arheologice și de parament;
  • expertizarea șarpantelor, zidăriilor și instalațiilor;
  • auditul energetic;
  • studiile privind securitatea la incendiu și accesibilitatea;
  • realizarea unui masterplan pentru întregul ansamblu;
  • elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție – DALI;
  • stabilirea prin hotărâre a Consiliului Local a destinației de interes public.

Este recomandabil ca ansamblul să fie împărțit în corpuri și etape funcționale distincte. Un proiect poate finanța consolidarea și restaurarea unui corp, altul amenajarea muzeală, iar un al treilea digitalizarea sau activitățile culturale. Cheltuielile trebuie delimitate foarte clar, astfel încât aceeași lucrare să nu fie decontată din două surse.

Varianta 1: Muzeu al Sibiului și centru cultural

Această variantă ar oferi cele mai multe posibilități de finanțare nerambursabilă. Ansamblul ar putea găzdui un Muzeu al Sibiului, galerii, expoziții temporare, ateliere, săli pentru evenimente, spații pentru organizații culturale, curți deschise publicului și zone dedicate industriilor creative.

Granturile SEE și Norvegiene 2021–2028

România și statele donatoare au semnat în mai 2026 memorandumul pentru noua perioadă a Granturilor SEE și Norvegiene. Programul „Cultură” are prevăzut un buget de 40 de milioane de euro și va fi gestionat de Ministerul Culturii.

La momentul redactării acestei analize nu sunt publicate ghidurile viitoarelor apeluri. Prin urmare, nu se poate afirma că în 2027 va exista sigur un apel potrivit Ursulinelor și nici care vor fi valoarea maximă a grantului, contribuția proprie sau categoriile exacte de cheltuieli. Totuși, programul reprezintă una dintre cele mai importante piste pentru un proiect cultural de asemenea amploare.

În Sibiu există deja un precedent foarte relevant: Casa Artelor, restaurată de Muzeul ASTRA prin Programul RO-CULTURA, finanțat din Granturile SEE 2014–2021. Proiectul a beneficiat de un grant de peste 2,4 milioane de euro și a transformat clădirea istorică într-un centru pentru activități culturale, ateliere, expoziții, educație, meșteșuguri și tehnologii digitale. A fost implicat și un partener norvegian, Museene i Sør-Trøndelag.

Modelul Casei Artelor ar putea fi adaptat la o scară mai mare pentru Ursuline: restaurarea unui corp, organizarea unui centru cultural și dezvoltarea unor programe împreună cu parteneri din statele donatoare. Exemplul Casei Artelor arată că Sibiul are deja instituții capabile să gestioneze proiecte culturale internaționale complexe.

Programul Regiunea Centru – restaurarea patrimoniului cultural

Acțiunea 8.1 a Programului Regiunea Centru finanțează conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a monumentelor istorice de grupa A și B. Sunt eligibile, în anumite condiții:

  • consolidarea și restaurarea;
  • refacerea instalațiilor;
  • măsurile pentru eficiență energetică;
  • restaurarea componentelor artistice;
  • amenajarea curților și a spațiilor exterioare;
  • dotările necesare funcțiunii culturale;
  • accesibilizarea clădirilor;
  • introducerea monumentului în circuitul public și turistic.

În apelurile anterioare, finanțarea nerambursabilă putea ajunge la 98% din cheltuielile eligibile. Pentru a putea aplica, obiectivul trebuia să fie inclus în strategia integrată de dezvoltare urbană și să aibă o funcțiune publică și culturală clară.

Precedentul local este Turnul Sfatului. Proiectul de restaurare și valorificare turistică are o valoare totală de aproximativ 15,93 milioane de lei, dintre care aproximativ 15,56 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Sunt prevăzute restaurarea monumentului, amenajarea pentru vizitare și introducerea unor soluții moderne de prezentare. Proiectul Turnului Sfatului demonstrează că Municipiul Sibiu poate accesa această linie pentru patrimoniu cultural.

Totuși, alocarea cunoscută pentru județul Sibiu în actualele apeluri este epuizată. O nouă oportunitate ar putea apărea prin redistribuirea sumelor necontractate sau prin viitorul program regional de după 2027, dar această posibilitate nu trebuie prezentată ca o finanțare garantată.

O precizare importantă: actualul ghid al Acțiunii 8.1 exclude monumentele care funcționează ca licee, primării, spitale sau alte servicii comunitare. Prin urmare, linia este potrivită scenariului cultural, nu transformării întregului ansamblu într-o școală.

Compania Națională de Investiții

Prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Compania Națională de Investiții poate finanța obiective incluse în subprograme precum:

  • așezăminte culturale;
  • unități și instituții de învățământ de stat;
  • alte obiective de interes public sau social.

Finanțarea poate acoperi expertize, studii, proiectarea, consolidarea, restaurarea, modernizarea, extinderea și dotarea. Pentru realizarea investiției, imobilul este predat temporar către CNI, după care revine beneficiarului.

Un exemplu din Sibiu este proiectul de consolidare, restaurare și dotare a Centrului cultural și social „Mitropolit Nicolae Bălan”, din bulevardul Victoriei nr. 38. Investiția a fost inclusă în subprogramul „Alte obiective de interes public sau social”, iar contractul a fost atribuit pentru aproximativ 10,3 milioane de lei, fără TVA. Sunt prevăzute consolidarea clădirii, restaurarea, modernizarea și amenajarea mansardei în volumul existent.

Acest proiect arată că CNI poate interveni și asupra unei clădiri istorice din Sibiu pentru a-i atribui funcțiuni culturale și sociale. În cazul Ursulinelor, Municipiul ar putea solicita includerea unui corp sau a unei etape în program. Admiterea nu este însă automată, fiind dependentă de prioritizarea națională și de bugetele anuale ale CNI.

Programul Național de Restaurare și Timbrul Monumentelor Istorice

Programul Național de Restaurare, administrat de Institutul Național al Patrimoniului, poate finanța cercetarea, proiectarea, consolidarea, restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice.

Pentru intervenții punctuale pot fi urmărite și apelurile finanțate prin Timbrul Monumentelor Istorice. În sesiunea din 2026 au fost prevăzute granturi de până la 500.000 de lei pentru intervenții de urgență și de până la 250.000 de lei pentru proiectare, cu o contribuție proprie de minimum 10%.

Finanțări pentru digitalizare și activități culturale

După restaurarea spațiilor, alte programe ar putea finanța conținutul:

  • Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare – pentru arhive digitale, tururi virtuale, realitate augmentată, instalații multimedia sau servicii digitale;
  • Europa Creativă – pentru expoziții, cooperări internaționale, rezidențe și programe culturale;
  • AFCN – pentru proiecte culturale, cercetare, educație prin cultură și activarea spațiilor;
  • programele culturale locale și sponsorizările private.

Aceste surse nu finanțează, de regulă, consolidarea structurală principală, dar pot transforma clădirea restaurată într-o instituție vie și atractivă.

Varianta 2: spațiu pentru educație vocațională și artistică

În al doilea scenariu, ansamblul ar deveni sediul unei instituții educaționale: un liceu de artă, un campus vocațional sau un centru în care educația artistică să fie deschisă și comunității.

Clădirea ar putea cuprinde săli de curs, ateliere de pictură și sculptură, studiouri muzicale, săli de repetiții, un auditorium, galerii pentru lucrările elevilor și curți în care să se desfășoare evenimente publice.

Programul Regiunea Centru – infrastructură educațională

Programul Regiunea Centru a avut o linie dedicată infrastructurii pentru învățământul primar și secundar. În apelurile anterioare puteau fi finanțate:

  • consolidarea și reabilitarea școlilor;
  • modernizarea instalațiilor;
  • eficientizarea energetică;
  • extinderea spațiilor educaționale;
  • dotarea laboratoarelor, atelierelor și sălilor de curs;
  • accesibilizarea pentru persoanele cu dizabilități.

Finanțarea nerambursabilă putea ajunge la 98%, în limita condițiilor stabilite prin ghid. Apelul respectiv este închis, iar o finanțare pentru anul 2027 ar depinde de redistribuirea unor fonduri sau de lansarea unei noi linii. Existența precedentelor arată însă că o clădire monument istoric poate primi finanțare regională și pentru o funcțiune educațională, dacă proiectul are avizele necesare.

Cel mai puternic exemplu local este Imobilul Maria Tereza, monument istoric de grupa A, care urmează să fie reabilitat pentru a găzdui, parțial, Școala Gimnazială nr. 18. Proiectul are o valoare totală de aproximativ 70,56 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 44,38 milioane de lei reprezintă fonduri europene și naționale nerambursabile, iar 26,18 milioane de lei trebuie suportate de Municipiul Sibiu, sub forma contribuției proprii și a cheltuielilor neeligibile.

Investiția include consolidarea structurii și a acoperișului, refacerea instalațiilor, utilizarea pompelor de căldură, îmbunătățirea eficienței energetice, restaurarea fațadelor și tratarea umezelii. Clădirea va deservi aproximativ 650 de elevi și 65 de angajați. Proiectul Maria Tereza este dovada locală că patrimoniul și educația pot fi finanțate împreună.

Exemplul evidențiază însă și o realitate importantă: „finanțare europeană” nu înseamnă automat că bugetul local nu va avea o contribuție consistentă. În cazul unei clădiri istorice pot apărea lucrări și costuri neeligibile considerabile.

Un precedent pentru educația artistică: Facultatea de Litere și Arte a ULBS

Un alt exemplu relevant este proiectul Universității „Lucian Blaga” pentru clădirea Facultății de Litere și Arte de pe strada Banatului. Investiția a vizat reabilitarea, consolidarea, extinderea și dotarea infrastructurii educaționale pentru domenii precum teatrul, artele spectacolului și filologia.

Valoarea cererii de finanțare a fost de aproximativ 18,52 milioane de lei, finanțarea nerambursabilă reprezentând 98% din cheltuielile eligibile, la care s-au adăugat contribuția proprie și cheltuielile neeligibile. Proiectul ULBS demonstrează că infrastructura destinată educației artistice poate fi finanțată prin programe europene atunci când proiectul are o funcțiune educațională clară.

Programul național de consolidare seismică

Dacă expertiza tehnică va încadra unul sau mai multe corpuri în clasele de risc seismic RsI sau RsII, Municipiul ar putea solicita finanțare prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.

Programul poate finanța proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare, inclusiv anumite intervenții conexe și măsuri de eficiență energetică. Statutul de monument istoric nu exclude automat imobilul, dar lucrările trebuie avizate de autoritățile din domeniul patrimoniului.

Această finanțare ar putea prelua partea structurală a investiției, iar alte programe ar putea suporta restaurarea, dotările educaționale și amenajarea spațiilor.

Ce ne arată celelalte proiecte din județ

Restaurarea sitului UNESCO de la Biertan, printr-un proiect în valoare de aproximativ 28,48 milioane de lei, confirmă că în județ există capacitate pentru pregătirea și implementarea unor investiții mari în patrimoniu.

Linia utilizată pentru Biertan este destinată mediului rural și nu poate fi aplicată direct municipiului Sibiu. Exemplul rămâne însă relevant pentru dimensiunea intervențiilor și pentru posibilitatea valorificării turistice a patrimoniului prin fonduri regionale.

Cum ar putea fi construit pachetul de finanțare

Pentru varianta culturală, un scenariu posibil ar fi:

  • buget local sau Timbrul Monumentelor Istorice pentru studii și proiectare;
  • Programul Național de Consolidare Seismică pentru lucrările structurale, dacă imobilul este eligibil;
  • Programul Regiunea Centru pentru restaurarea și valorificarea culturală a unuia sau mai multor corpuri;
  • Granturile SEE și Norvegiene pentru realizarea centrului cultural și a programelor internaționale;
  • CNI pentru un corp cu funcțiuni culturale și sociale;
  • PoCIDIF, Europa Creativă și AFCN pentru digitalizare, expoziții și activități.

Pentru varianta educațională:

  • buget local și Timbrul Monumentelor Istorice pentru expertize și proiectare;
  • Programul Național de Consolidare Seismică pentru componenta structurală;
  • o viitoare linie regională pentru infrastructură educațională;
  • CNI – subprogramul pentru unități de învățământ;

Concluzie

Restaurarea Ursulinelor fără împrumuturi este posibilă teoretic, dar nu dintr-o singură sursă și nu într-o singură etapă. Ar fi necesar un program desfășurat probabil pe mai mulți ani, construit din granturi europene, fonduri naționale, contribuții locale și finanțări pentru activități.

Varianta muzeală și culturală are acces la o paletă mai largă de finanțări pentru patrimoniu. Varianta educațională beneficiază de programe importante pentru școli și consolidare, dar nu se încadrează în actualele condiții ale liniei regionale destinate patrimoniului cultural.

Precedentele din Sibiu – Casa Artelor, Turnul Sfatului, Maria Tereza, Facultatea de Litere și Arte și Centrul „Mitropolit Nicolae Bălan” – arată că fiecare piesă a acestui mecanism a mai fost folosită. Marea provocare ar fi reunirea acestor experiențe într-un masterplan unic pentru Ursuline.

Toate referirile la apelurile care ar putea fi disponibile în 2027 trebuie tratate ca scenarii de lucru. Eligibilitatea finală, valoarea granturilor și contribuțiile proprii vor putea fi cunoscute numai după publicarea ghidurilor oficiale.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Mănânci alimente arse sau prea rumenite? Iată cât de mare este riscul de îmbolnăvire și ce recomandă oncologii

Dana A
-
0
Mănânci alimente arse sau prea rumenite? Iată cât de mare este riscul de îmbolnăvire și ce recomandă oncologii

Pâinea prăjită excesiv, cartofii foarte rumeniți și carnea arsă pe grătar pot ajunge uneori în farfurie. Dar cât de periculoase sunt porțiunile carbonizate și când ar trebui să le evităm? Un medic oncolog explică ce substanțe se pot forma la temperaturi foarte ridicate și cum putem reduce expunerea.

Consumul ocazional al unor alimente ușor arse nu este considerat, în sine, un motiv de alarmă. Potrivit dr. Tanvi Singh, medic oncolog la MOC Cancer Care, problema apare mai ales atunci când alimentele arse sau carbonizate sunt consumate frecvent, relatează Mediafax.

Prepararea la temperaturi foarte ridicate poate duce la formarea unor compuși diferiți, în funcție de tipul alimentului și de metoda de gătire.

Ce se formează când alimentele sunt arse

În cazul alimentelor bogate în amidon, precum pâinea și cartofii, temperaturile ridicate favorizează formarea acrilamidei, un compus pentru care există preocupări privind potențialul său cancerigen.

În cazul cărnii, mecanismul este diferit. Prepararea la temperaturi foarte mari, în special pe grătar, poate duce la formarea aminelor heterociclice (HCA). Acești compuși pot produce modificări ale ADN-ului.

În plus, atunci când grăsimea din carne se scurge pe flacără, se formează fum care poate conține hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). Aceste substanțe se pot depune ulterior pe suprafața cărnii.

Expunerea frecventă la astfel de compuși este unul dintre motivele pentru care specialiștii recomandă limitarea consumului de carne arsă sau carbonizată.

Carnea arsă necesită cea mai mare atenție

Riscul asociat alimentelor arse depinde de mai mulți factori: tipul alimentului, temperatura de preparare, metoda de gătire și frecvența consumului.

Carnea preparată la temperaturi foarte ridicate este una dintre principalele categorii asupra cărora specialiștii atrag atenția. Unele cercetări au identificat asocieri între consumul frecvent de carne gătită la temperaturi foarte mari și un risc mai mare pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv colorectal, pancreatic și de prostată.

În ceea ce privește acrilamida, cercetările au analizat, de asemenea, posibile legături cu apariția cancerului, însă nivelul riscului pentru oameni este mai dificil de stabilit și depinde de expunere.

Legumele nu formează aceiași compuși ca produsele din carne, însă expunerea excesivă la fum poate favoriza depunerea unor hidrocarburi aromatice policiclice pe suprafața lor.

Alimentele arse pot avea și alte efecte asupra sănătății

Discuția despre alimentele carbonizate nu se limitează la riscul de cancer. Expunerea repetată la compuși formați în timpul gătirii la temperaturi foarte ridicate este studiată și în legătură cu inflamația, rezistența la insulină și bolile cardiovasculare.

De aceea, recomandarea generală este să nu transformăm alimentele arse sau excesiv rumenite într-o obișnuință alimentară.

Cum reducem formarea compușilor nocivi

Există mai multe metode prin care putem limita formarea acestor substanțe atunci când gătim:

  • Evităm contactul direct al cărnii cu flacăra, mai ales atunci când grăsimea se scurge și produce fum.
  • Îndepărtăm porțiunile carbonizate înainte de consum.
  • Folosim temperaturi mai moderate și evităm gătirea excesivă.
  • Marinăm carnea înainte de preparare. Ingrediente precum oțetul, zeama de lămâie sau iaurtul pot contribui la reducerea formării aminelor heterociclice.
  • Folosim condimente și plante aromatice, precum rozmarinul, usturoiul și cimbrul, care au fost studiate pentru potențialul de a reduce formarea unor astfel de compuși.
  • Alternăm metodele de gătire, alegând și fierberea, prepararea la abur sau înăbușirea, care presupun temperaturi mai scăzute.

O felie de pâine prea rumenită nu înseamnă un pericol imediat

O pâine prăjită puțin prea mult sau un cartof mai rumenit consumat ocazional nu trebuie confundat cu un consum regulat de alimente carbonizate.

Frecvența contează. O alimentație echilibrată nu este compromisă de un preparat care s-a rumenit accidental, însă este recomandabil să evităm consumul repetat al porțiunilor înnegrite sau arse.

Cel mai simplu principiu este să urmărim o rumenire moderată, nu carbonizare, și să îndepărtăm părțile vizibil arse, în special de pe carne.

Alimentele arse sunt dăunătoare doar dacă sunt consumate frecvent

Alimentele arse nu trebuie privite ca un pericol imediat, după un consum ocazional. În schimb, consumul frecvent de alimente carbonizate, în special carne preparată la temperaturi foarte ridicate, este de evitat.

Alegerea unor temperaturi mai moderate, reducerea contactului direct cu flacăra și îndepărtarea porțiunilor arse sunt măsuri simple care pot reduce expunerea la compușii formați în timpul gătirii.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

1...484950...7.177Pagina 49 din 7.177