Sibiu, un oraș european, liniștit cu dimineți prea agitate. Așa pot descrie orașul mii de părinți care încep ziua cu lăsatul copilului în fața școlii. Deja starea aceasta se manifestă de prea mult timp pentru a-și putea imagina că în alte orașe europene acest început de zi poate arăta altfel.

Exact această realitate a fost discutată joi, 19 martie, când Sibiul a devenit punctul central al dezbaterii „Viitorul Mobilității Școlare în România: Drumul elevilor către un stil de viață activ, sănătos și independent”. Evenimentul, organizat de Urban Bike Revolution, a adus la aceeași masă autorități, experți și reprezentanți ai societății civile.

Problema este cunoscută, dar soluțiile par blocate într-un punct esențial: legislația.

Așa cum a explicat fondatorul organizației, Andrei Rusu, de cele mai multe ori mobilitatea școlară este redusă, în mentalul colectiv, la pistele de biciclete. Doar că acestea, acolo unde există, sunt fragmentate și nu oferă o soluție reală. Drumul copiilor spre școală rămâne dominat de trafic intens, mai ales dimineața. Mai mult decât atât, orice inițiativă locală riscă să eșueze dacă nu este susținută la nivel național. Fără legi clare care să protejeze și să încurajeze deplasarea copiilor pe bicicletă, proiectele rămân izolate.

Paneluri în Sala Oglinzilor

În cadrul acestei conferințe, structurată pe 3 paneluri, autoritățile centrale și locale împreună cu reprezentanți ai societății civile, au adunat în același plan proiectele legislative individuale împreună cu modele de bune practici în speranța că se va contura un drum către obținerea unei mobilități școlare reale și sigure pentru copiii noștri.
În primul panel au discutat Willemijn van Haaften (Ambasadoarea Regatului Țarilor de Jos în România), ⁠Nicu Stefănuță (Vicepreședinte Parlamentul European), ⁠Elena Tudose (Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor), Mădălina Andrei (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației) și Sebastian Veștemean (Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu).

Problema nu este doar una de mobilitate, ci și de sănătate.

Europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță a atras atenția asupra unui aspect tot mai grav: poluarea din jurul școlilor.
Potrivit medicului Beatrice Mahler de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, tot mai multe cazuri de cancer pulmonar sunt asociate cu poluarea, nu cu fumatul. În acest context, responsabilitatea autorităților devine și mai clară: lipsa unor măsuri eficiente poate avea consecințe directe asupra sănătății copiilor.
Soluțiile există, dar necesită voință politică. Una dintre ele, propusă tot de Nicu Ștefănuță, este introducerea unui program de tip „Rabla” pentru biciclete sau biciclete electrice, similar celui pentru autoturisme. În multe state europene, mersul pe bicicletă nu este o excepție, ci o normalitate susținută de politici publice.

Instituții și politică

La nivel guvernamental, lucrurile sunt încă în analiză. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării susțin că există inițiativă privind mobilitatea urbană durabilă, însă recunosc că nu există încă o legislație specifică pentru mobilitatea școlară. Colaborarea între instituții și implicarea comunităților locale sunt văzute ca esențiale.
De cealaltă parte, Ministerul Mediului aduce în discuție exemple concrete din Europa. În Paris, conceptul de „străzi școlare” a devenit deja realitate: traficul este oprit temporar în jurul școlilor, dimineața și la prânz, pentru a permite copiilor să ajungă în siguranță. Măsura nu doar că reduce poluarea, dar contribuie și la îmbunătățirea performanțelor școlare.
În România, există și finanțare disponibilă – aproximativ 37 de milioane de euro pentru proiecte de mobilitate inteligentă – însă acestea depind de inițiativa și colaborarea autorităților locale.

Legătura dintre educație – mobilitate – siguranță

Poliția vine cu o altă piesă importantă din puzzle: educația. Potrivit Inspectorului Poliției Sibiu, Sebastian Veștemean, introducerea orelor de educație rutieră în școli ar putea crește semnificativ siguranța copiilor. În prezent, astfel de activități există, dar sunt sporadice.
Tot el subliniază un adevăr incomod: părinții contribuie, fără să vrea, la problemă. Cu cât sunt mai multe mașini în jurul școlilor, cu atât crește riscul pentru copii.

Și totuși, dincolo de politici, strategii și finanțări, rămâne întrebarea simplă: ce poate face comunitatea, aici și acum?

Europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță și reprezentantul administrației locale, Emanuel Lazăr, în dialog cu viceprimarului din Brașov, au ajuns la aceeași concluzie: schimbarea reală vine atunci când există presiune publică constantă.

Vecinii au un exemplu

Exemplul din Brașov arată că schimbarea poate începe de jos. Voluntari care ajută copiii să traverseze, părinți care capătă încredere, grupuri tot mai mari de elevi care merg singuri la școală.
Poate că și în Sibiu soluția nu este doar în legi, ci și în oameni. În pensionarii care ar putea sta, două ore pe zi, la trecerile de pietoni din proximitatea școlilor și poate ar beneficia de intrare gratuită la Baia Populară sau Aria, în schimbul serviciului pe care-l fac pentru comunitate. În părinții care aleg să lase mașina acasă. În comunitatea care decide că siguranța copiilor este o responsabilitate comună.
Rastelele goale din curțile școlilor nu sunt doar un detaliu urban. Sunt un semn clar că dorința există, dar încrederea lipsește.
Iar până când legislația va ține pasul cu realitatea, poate că exact această încredere, construită pas cu pas, va fi primul drum sigur spre școală.

 
Poluarea din jurul școlilor, risc de cancer pulmonar

Sănătatea mintală și cea fizică au legătură și cu mobilitatea școlară. Poluarea crescută în zonele din jurul școlilor, la anumite ore, este o realitate, iar consecințele le știm cu toții.
“Primăriile vor primi amenzi dacă nu rezolvă problema și nu găsesc un sistem bun de mobilitate.  Un cetățean care face cancer pulmonar poate da statul în judecată, pe motiv că nu s-a făcut nimic, la nivel instituțional, pentru reducerea poluării. Și nu o spun eu, ci specialiștii. Dr. Beatrice Mahler, de la Institutul de Pneumoftiziologie “Marisu Nasta”, din București, a afirmat că  tot mai des se apar cazuri de cancer pulmonar de la poluare, nu de la fumat”, a afirmat Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

Rabla pentru biciclete, o necessitate

 
 În multe state europene bicicliștii nu sunt un fenomen izolat, ci unul de masă. Sunte regi ai șoselelor. Dar pentru a ajunge la acel nivel de mobilitate, România are nevoie de politici de stat.
 “Ar trebui un program rabla și pentru biciclete sau biciclete electrice, exact după modelul celui pentru autovehicule. Pentru asta ar trebui să existe un program subvenționat de stat”, a mai spus Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.
Totuși, românii nu prea se înghesuie să meargă cu bicicleta nu doar din comoditate, ci, potrivit unui sondaj realizat de Urban Bike Revoluțion, și de frica șoferilor sau din teama de vreme rea.  
 
Experții încă mai analizează mobilitatea urbană
 
La Ministerul Dezvoltării există niște initiative legate de mobilitatea urbană și o serie de experți le analizează.
 
 “Ministerul Dezvoltării poate deveni un catalizator. Avem inițiative legate de mobilitatea urbană viabilă. Plabul de mobilitate durabilă este analizat de experți. Există o colaborare între ministere și un lucru este cert: toți ne dorim orașe verzi și curate, totul este să creăm un mediu sănătos.  Nu avem o  legislație specifică pentru mobilitate școlară.  Ministerele Educației și Sănătății, alături de autoritățile publice locale trebuie să fie foarte implicate. La fel și comunitățile locale. Ele pot determina schimbarea ce va îmbunătăți mediul. Societatea civilă are, de asemenea, un rol foarte important. Mobilitatea școlară trebuie să fie activă, sănătoasă și să aibă ca punct central siguranța copilului. Experții caută soluții pentru reorganizarea spațiilor din jurul școlilor și rezolvarea traficului congestionat. Ministerul Educației ar trebui să elaboreze o strategie”, a explicat Mădălina Andrei, reprezentant al Ministerului Dezvoltării. 
 
 
Ministerul Mediului nu contest poluarea și caută soluții

În România, transportul copiilor la școlile din zonele rurale cu microbuze electrice și-a dovedit eficiența. Marile orașe rămân problema, acolo neputând fi implementat un astfel de sistem de transport, pentru că nu pot fi stabilite trasee predictibile. Sun școli bune suprasolicitate, iar părinții sunt dispuși să-și transporte copiii pe distanțe destul de mari pentru ca aceștia să învețe acolo.
“În Paris, de exemplu, s-a evaluat calitatea aerului, la orele de vârf, când părinții își duc și își iau copiii de la școli, și s-a constatat că în acest interval, poluarea este mai crescută. În urma evaluării s-a dovedit că acest context influențează negativ performanțele școlare ale copiilor. Poluarea scade performanțele.  Prin urmare, în Paris s-au instituit așa-numitele “străzi școlare”. Vreme de 45 de minute, dimineața și la prânz, se oprește circulația rutieră pe anumite segmente de stradă, pentru a facilita deplasarea elevilor. Inițiativa a avut ca scop nu doar încurajarea mersului pe jos, cu bicileta sau cu mijloacele de transport în comun, ci a vizat și sănătatea copiilor. Mobilitatea urbană durabilă este benefică din multe puncte de vedere și există clar nevoia de a implementa politici care să o susțină și care să schimbe mentalități.  De exemplu, în mediul rural, transportul școlar s-a dovedit eficient. Însă, în orașele aglomerate există și fenomenul migrației școlare, ceea ce implică distanțe mai mari. Este dificil să existe transport școlar de tip microbuze electrice, pentru că nu pot fi stabilite trasee predictibile. Drumul pe jos spre școală ar trebui, în mod normal, să dureze 10-15 minute, dacă s-ar opta pentru cele mai apropiate instituții de învățământ.
Ministerul Mediului a dezvoltat un parteneriat cu guvernul norvegian, de la care s-a obținut finanțare. Alocarea financiară este considerabilă, undeva la 37 de milioane de euro, pentru mobilitate inteligentă. Programul va fi destinat orașelor care și-au asumat planuri cu măsuri concrete pe  zona de transport inteligent și mobilitate alternative.  În Proiectul Orașe Verzi trebuie colaborare între autoritățile locale, ONG-uri pentru stabilirea unui acord privind mobilitatea destinată în special copiilor. La fel ca în Olanda, de exemplu, unde cu asistență specializată, copiii se deplasează cu biciletele spre școli”, a declarant Elena Tudose, reprezentant al Ministerului Mediului.
 
Poliția propune ore de Educație Rutieră în programa școlară
 
Cu toții, indiferent de vârstă, am învățat la școală despre regulile de circulație. Ei bine, acum, având în vedere intensificarea traficului rutier și creșterea numărului de autovehicule, Poliția consideră că ar fi benefică introducerea în programa școlară a orelor de Educație Rutieră. Pănâ la urmă, a preveni înseamnă a combate.
 
“Părinții au rețineri în a-și trimite copiii singuri la școală, indiferent dacă pe jos sau cu bicicleta. Se tem pentru siguranța lor. Ideea este cum facem să creștem siguranța copiilor. Totul pleacă de la educație, de acasă, de la școală și educație rutieră. Colaborăm cu Ministerul Educației, dar ocazional, ceea ce nu e suficient. În cadrul ciclurilor primar și gimnazial ar trebui ore de Educație Rutieră. Legislația prevede astfel de ore în școli. Iar părinții ar trebui să conștientizeze primii că mai multe mașini în jurul școlilor înseamnă riscuri mai mari pentru siguranța copiilor.  Străzile școlare sunt o soluție, dar pentru asta părinții ar trebui să nu mai vină cu mașinile la școală.  La nivelul Poliției Sibiu există plan privind siguranța bicicliștilor, pietonilor și a celor care adoptă transportul verde. Colaborăm foarte bine cu administrația locală, sub acest aspect.  Primăria Sibiu și ONG-urile ne sunt parteneri. De asemenea, Poliția Sibiu are, săptămânal, Patrula Școlară, la diferite unități de învățământ din mediul urban sau rural, pentru a-i învăța pe copii regulile de circulație. Referitor la mobilitatea urbană,  pentru ca transportul să se facă, de exemplu, cu bicicleta, avem nevoie de  infrastructură sigură. Sperăm într-o colaborare mai bună, pe viitor, cu toate instituțiile și autoritățile implicate, pentru a avea o mobilitate școlară sigură”, a explicat Sebastian Veștemean – Inspector Poliția Sibiu

Urban Bike Revolution își dorește sa creeze o masa critica de oameni care iși doresc schimbarea atât de mult încât să influențeze comunități. Peste 880 de orașe în Europa au proiecte de strada școlară, concepte inițiate de Primarii iar comunitatea le susține în timp ce Primăria Sibiu a respins de 4 ori proiectul UrbanBike care susține aceeași temă.
Până la sfârșitul lui aprilie Asociația are programat începerea unui program de stradă școlară pilot la Caragiale. Sunt 800 de părinți care și-au dat acordul pentru inițiativă. După ce se va realiza proiectul de la Școala Caragiale vor redepune proiectul în Primăria Sibiu cu speranțe mai mari deaprobere. ,,Mersul la școală e atât de simplu și a devenit foarte complex. Școlile, vecinătatea, părinții toți își doresc schimbarea dar nu avem avizul comisiei de circulație a Primăriei.,, declară reprezentanții UBR.

Pentru conceptul în care crede atât de tare UBR a organizat un schimb de experiență cu Agenția de mobilitate a orașului Viena și cu departamentul responsabil de educație Velo – al poliției Viena, invitând în acest schimb reprezentanți ai Poliției Sibiu și mai mulți reprezentanți ai birourilor din Primăriei Sibiu. O altă acțiune a acestora a fost invitarea a doi profesori universitari din Amsterdam (profesor de mobilitate respectiv urbanism), unul dintre ei, în timpul în care a fost cazat la Ramada a venit cu o soluție de marcaj a sensului giratoriu din intersecția cu magazinul Dumbrava. În anul 2024 au organizat o alta Conferință împreună cu Ambasada Olandei, Primăria Municipiului Sibiu, IPJ- punând bazele unei acțiuni de conștientizare și educare în anul 2024. Au depus inițiativele de pe agenda educațională de tineret în ultimii 6 ani , au organizat un proiect de mobilitate pentru persoane nevăzătoare – cursa bicicletelor în tandem la care participă în fiecare an cu o echipa de 25 tineri voluntari. Au desfășurat acțiuni cu zeci de voluntari care învățau copiii doritori să pedaleze. Au lansat proiectul Bike School – proiect început în Piața Mare împreună cu Crucea Roșie și Acțion Sport – acțiune de învățare a copiilor de a folosi bicicleta și de a o repara.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI