O femeie de 70 de ani a căzut într-o fântână. S-a întâmplat la Roşia, fiul bătrânei a văzut-o în apă şi a sunat imediat la 112.
Pompierii au intervenit cu două autospeciale şi au reuşit să o scoată pe femeie din puţul adânc de aproximativ 10 metri. Aceasta era în viaţă iar echipajul SMURD ajuns la faţa locului a preluat victima şi a transportat-o la spital.
„Pompierii din cadrul ISU Sibiu, au fost solicitați să intervină, în această dimineață, în localitatea Roșia, din județul Sibiu, pentru salvarea unei femei, în vârstă de 70 de ani, căzută într-o fântână cu o adâncime de aproximativ 10 metri. Apelul la 112 a venit de la fiul acesteia, care a văzut-o în fântână. Pentru salvarea femeii, s-au deplasat la locul evenimentului, trei echipaje de pompieri cu două autospeciale de intervenție și o ambulanță SMURD. Pompierii au reușit să scoată femeia, în viață, în numai opt minute de la sosirea acestora la locul evenimentului. Femeia a primit îngrijiri medicale la fața locului, ulterior, fiind transportată, de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă, la spital.” a declarat Ramona Nistor, purtător de cuvânt al ISU Sibiu

Senatorul PSD Robert Cazanciuc a publicat, luni, pe Facebook, o scrisoare deschisă către miniştrii Justiţiei, Culturii şi Apărării Naţionale, în care propune ca deţinuţii să fie folosiţi la întreţinerea monumentelor istorice dedicate eroilor căzuţi în războaiele mondiale. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi-anunţat deja susţinerea pentru acest proiect, scrie www.news.ro.  Fostul ministru de Justiţie, senatorul Robert Cazanciuc, le propune miniştrilor Gabriel Leş (Apărare), Ionuţ Vulpescu (Cultură) şi Tudorel Toader (Justiţie) ca persoanele aflate în detenţie în penitenciare să contribuie la îngrijirea monumentelor istorice aflate în raza teritorială a locului de detenţie. ”Această iniţiativă îşi propune să introducă printre priorităţile instituţiilor din justiţie, armată şi cultură un proiect care să debuteze anul acesta şi a cărui continuitate să ramână în sarcina tuturor celor care vor fi conştienţi de necesitatea şi importanţa unei acţiuni comune: îngrijirea monumentelor istorice ridicate în memoria celor care şi-au dat viaţa în bătăliile Primului Război Mondial, facând astfel posibil Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918”, scrie Cazanciuc. El invocă starea de degradare a unora dintre monumentele ridicate în memoria soldaţilor români căzuţi în luptă şi faptul că nu este nevoie de reglementări suplimentare pentru acest proiect. ”Ministerele Apărării şi Culturii au un rol major în păstrarea vie a jertfei eroilor neamului, dar cu siguranţă nu vor putea doar prin resurse proprii să acorde monumentelor ostaşilor români îngrijirea de care au parte cele ale eroilor americani, germani, francezi sau britanici, căzuţi în afara graniţelor propriilor ţări”, argumentează senatorul PSD. În plus, îngrijirea unui monument ar fi nu doar o ieşire din spaţiul de detenţie mai mic decât standardele europene, cât şi ”o lecţie care va contribui la reintegrarea lui în societate”. Într-un comentariu la postarea lui Cazanciuz, ministrul de Justiţie, Tudorel Toader a scris: ”Susţin. Frumoasă iniţiativă!”

Proiectul de modificare a statutului judecătorilor şi procurorilor, iniţiat de către Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit căruia preşedintele şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general va fi discutat, marţi, în Comisia juridică a Senatului, informează www.news.ro. Executivul a formulat un punct de vedere negativ faţă de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Cioloş, însă cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, însă cu observaţii.  Potrivit proiectului de lege, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire a procurorilor-şefi DNA, DIICOT şi procurorului general al României, aceştia fiind desemnaţi de către CSM.  ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, prevede proiectul de lege. Revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general.
În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Totodată, potrivit proiectului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei. Potrivit legislaţiei în vigoare, preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM. Proiectul de lege, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu a fost adoptat tacit, anul trecut, de Camera Deputaţilor, iar Senatul este for decizional în acest caz. Comisia juridică avea ca termen depunerea raportului în septembrie, însă dezbaterea proiectului a fost în mod repetat amânată. Între timp, Guvernul a depus un nou punct de vedere, înregistrat la Senat pe 7 aprilie. Dacă iniţial guvernul Cioloş a dat un punct de vedere nefavorabil, guvernul Grindeanu a emis unul parţial favorabil.
Guvernul susţine modificarea procedurii în cazul şefilor Parchetelor, pentru ca numirea lor să se facă de către CSM, nu de către preşedinte, întrucât Constituţia nu prevede expres pentru preşedinte asemenea atribuţii. În schimb, Executivul vrea ca ministrul Justiţiei să-şi păstreze dreptul de a face propunerile pentru aceste funcţii, urmând ca CSM să decidă asupra unei singure variante. În favoarea acestei proceduri este invocat articolul 132 din Constituţie care prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea ”sub autoritatea ministrului Justiţiei”. ”Ministrului Justiţiei îi revine sarcina de a veghea inclusiv asupra modului în care se realizează conducerea Parchetelor în baza principiului responsabilităţii şi eficienţei (…) Legea specială trebuie să atribui ministrului Justiţiei un rol semnificativ în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţiile de conducere menţionate”, se arată în punctul de vedere al Guvernului. În schimb, Executivul nu este acord cu modalitatea de desemnare a conducerii ÎCCJ propusă prin proiectul lui Tăriceanu, precizând că Înalta Curte nu este un organism colegial ca să îşi poată desemna singură conducerea, iar din procedura de numire este eliminat complet Consiliul Superior al Magistraturii. ”Nu este prevăzută implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, autoritatea cu rol de garantal independenţei justiţiei, în procedura de numire în funcţiile de conducere de la instanţa supremă, aspect de natură să aducă atingere rolului constituţional recunoscut acestei instituţii”, argumentează Guvernul.