Omul care a reformat asistenţa socială la Sibiu

Juristul Aurel Badiu, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale a fost implicat din 2002 în reforma sistemului de asistenţă socială la Sibiu. Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale (AJPS) Sibiu, recent înfiinţată, urmăreşte crearea unui cadru unitar privind administrarea şi acordarea prestaţiilor sociale finanţate de la bugetul de stat. Structura nou formată se confruntă deja cu probleme în ceea ce priveşte volumul de muncă raportat la numărul de salariaţi. R: Cine sunt beneficiarii Agen­ţiei Judeţene de Prestaţii Sociale? AB: Lunar, numărul mediu de beneficiari depăşeşte cifra de 150. 000, dar se ridică în anu­mite perioade şi la 200.000 de bene­ficiari. Organismul a preluat din activităţiile Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială şi continuă plata a o serie de prestaţii sociale care sunt finanţate de la bugetul de stat. Sumele aferente acestor prestaţii sunt cele mai mari şi bineînţeles numărul beneficiarilor este cel mai mare. Facem referire la alocaţiile familiale, ajutoarele sociale de la bugetul de stat şi prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap. R: Consideraţi că reforma în acest domeniu a fost finalizată? AB: Niciodată nu vom putea spune că o reformă într-un anumit domeniu este încheiată. Am finalizat în cursul lunii ianuarie un proiect, respectiv strategia înfiinţării, orga­nizării şi funcţionării AJPS Sibiu. Ne-am propus să încercăm stabi­lirea unor obiective şi acţiuni, în aşa fel încât să previzionăm care va fi evoluţia instituţiei noastre până în anul 2012. R: Ati avut colaborări cu ex­per­ţi străini. Cum s-au concretizat ele? AB: În 2003-2005 am participat la derularea unui proiect de anvergură naţională pe sectorul social, finanţat de britanici, în care Sibiul şi Vrancea au fost judeţe pilot. Acest proiect, ca multe altele, a stat la baza reformei din România. În ceea ce priveşte Sibiul, am conceput împreună cu alţi experţi în domeniu strategia de asistenţă socială a judeţului Sibiu pe perioada 2004-2010. Ca urmare a acestei strategii, a fost elaborat un mare număr de acte normative la nivel naţional care au vizat restructurarea sistemului naţional de asistenţă socială din România. Am redactat şi alte lucrări importante atunci, dar şi în momentul de faţă. R: Dincolo de carieră, alte două preocupări care vă ocupă timpul sunt scrisul şi cerce­tarea. Acestea au aplicabilitate în dome­niul asistenţei sociale şi al manage­mentului din această zonă? AB: Este absolut firesc să existe astfel de preocupări pentru managerii serviciilor publice de­concentrate sau a managerilor în general. ªi asta pentru că activitatea noastră profesională, viaţa noastră este o învăţare şi o formare continue. De aici foarte uşor ajungem în zona cercetării şi a scrisului. R: Sunteţi şi lector în ca­drul Centrului Regional pen­tru Formarea Continuă a Funcţio­narilor Publici din adminis­traţia locală… AB: Am în momentul de faţă o preocupare şi pe această linie, pentru că îmi place să le împărtăşesc celor mai tineri din experienţa şi cunoştinţele mele profesionale. La aceste cursuri am avut satisfacţia să participe cursanţi care lucrează în domeniul asistenţei sociale, în judeţul Sibiu, dar nu numai. R: Apropo, de câţi ani lucraţi în acest domeniu? AB: În această instituţie, din anul 2002. R: Cât de important este sec­torul social în economia sintagmei „societate românească”? AB: Sectorul social depăşeşte domeniul asistenţei sociale. Ne gândim la alte domenii conexe, foarte importante. Este vorba de sănătate, educaţie, locuire, ocuparea forţei de muncă, domenii care intră în categoria celor sociale. Practic n-am putea să discutăm despre viaţă, nivel de trai, despre bunăstare fără contribuţia acestor domenii la viaţa şi activitatea fiecărui in­divid. Importanţa acestora este covârşitoare pentru societatea ro­mânească. Coeziunea socială este un lucru foarte important. R: Vorbim de formare conti­nuă. Sunteţi doctorand al Universi­tăţii „Lucian Blaga” din Sibiu… AB: Aşa este. Sunt doctorand al ULBS, secţia „Management”. Lucrez intens la referate, pregătind în perspectivă şi teza de doctorat. R: Cu ce vă place să vă îndeletniciţi în timpil liber? AB: În momentul de faţă am foarte puţin timp liber, însă îmi place să ies cu familia în mijlocul naturii, să călătoresc, să-mi vizitez prietenii şi rudele, dar şi să fac gospodărie cultivând şi îngrijind florile. În afară de faptul că suntem cetăţeni ai acestei comunităţi, trebuie să fim şi buni gospodari. Am o fiică, jurist de profesie, încă nu am nepoţi, dar îi aştept cu mare drag.

Juristul Aurel Badiu, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale a fost implicat din 2002 în reforma sistemului de asistenţă socială la Sibiu. Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale (AJPS) Sibiu, recent înfiinţată, urmăreşte crearea unui cadru unitar privind administrarea şi acordarea prestaţiilor sociale finanţate de la bugetul de stat. Structura nou formată se confruntă deja cu probleme în ceea ce priveşte volumul de muncă raportat la numărul de salariaţi. R: Cine sunt beneficiarii Agen­ţiei Judeţene de Prestaţii Sociale? AB: Lunar, numărul mediu de beneficiari depăşeşte cifra de 150. 000, dar se ridică în anu­mite perioade şi la 200.000 de bene­ficiari. Organismul a preluat din activităţiile Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială şi continuă plata a o serie de prestaţii sociale care sunt finanţate de la bugetul de stat. Sumele aferente acestor prestaţii sunt cele mai mari şi bineînţeles numărul beneficiarilor este cel mai mare. Facem referire la alocaţiile familiale, ajutoarele sociale de la bugetul de stat şi prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap. R: Consideraţi că reforma în acest domeniu a fost finalizată? AB: Niciodată nu vom putea spune că o reformă într-un anumit domeniu este încheiată. Am finalizat în cursul lunii ianuarie un proiect, respectiv strategia înfiinţării, orga­nizării şi funcţionării AJPS Sibiu. Ne-am propus să încercăm stabi­lirea unor obiective şi acţiuni, în aşa fel încât să previzionăm care va fi evoluţia instituţiei noastre până în anul 2012. R: Ati avut colaborări cu ex­per­ţi străini. Cum s-au concretizat ele? AB: În 2003-2005 am participat la derularea unui proiect de anvergură naţională pe sectorul social, finanţat de britanici, în care Sibiul şi Vrancea au fost judeţe pilot. Acest proiect, ca multe altele, a stat la baza reformei din România. În ceea ce priveşte Sibiul, am conceput împreună cu alţi experţi în domeniu strategia de asistenţă socială a judeţului Sibiu pe perioada 2004-2010. Ca urmare a acestei strategii, a fost elaborat un mare număr de acte normative la nivel naţional care au vizat restructurarea sistemului naţional de asistenţă socială din România. Am redactat şi alte lucrări importante atunci, dar şi în momentul de faţă. R: Dincolo de carieră, alte două preocupări care vă ocupă timpul sunt scrisul şi cerce­tarea. Acestea au aplicabilitate în dome­niul asistenţei sociale şi al manage­mentului din această zonă? AB: Este absolut firesc să existe astfel de preocupări pentru managerii serviciilor publice de­concentrate sau a managerilor în general. ªi asta pentru că activitatea noastră profesională, viaţa noastră este o învăţare şi o formare continue. De aici foarte uşor ajungem în zona cercetării şi a scrisului. R: Sunteţi şi lector în ca­drul Centrului Regional pen­tru Formarea Continuă a Funcţio­narilor Publici din adminis­traţia locală… AB: Am în momentul de faţă o preocupare şi pe această linie, pentru că îmi place să le împărtăşesc celor mai tineri din experienţa şi cunoştinţele mele profesionale. La aceste cursuri am avut satisfacţia să participe cursanţi care lucrează în domeniul asistenţei sociale, în judeţul Sibiu, dar nu numai. R: Apropo, de câţi ani lucraţi în acest domeniu? AB: În această instituţie, din anul 2002. R: Cât de important este sec­torul social în economia sintagmei „societate românească”? AB: Sectorul social depăşeşte domeniul asistenţei sociale. Ne gândim la alte domenii conexe, foarte importante. Este vorba de sănătate, educaţie, locuire, ocuparea forţei de muncă, domenii care intră în categoria celor sociale. Practic n-am putea să discutăm despre viaţă, nivel de trai, despre bunăstare fără contribuţia acestor domenii la viaţa şi activitatea fiecărui in­divid. Importanţa acestora este covârşitoare pentru societatea ro­mânească. Coeziunea socială este un lucru foarte important. R: Vorbim de formare conti­nuă. Sunteţi doctorand al Universi­tăţii „Lucian Blaga” din Sibiu… AB: Aşa este. Sunt doctorand al ULBS, secţia „Management”. Lucrez intens la referate, pregătind în perspectivă şi teza de doctorat. R: Cu ce vă place să vă îndeletniciţi în timpil liber? AB: În momentul de faţă am foarte puţin timp liber, însă îmi place să ies cu familia în mijlocul naturii, să călătoresc, să-mi vizitez prietenii şi rudele, dar şi să fac gospodărie cultivând şi îngrijind florile. În afară de faptul că suntem cetăţeni ai acestei comunităţi, trebuie să fim şi buni gospodari. Am o fiică, jurist de profesie, încă nu am nepoţi, dar îi aştept cu mare drag.