În spatele ușilor sigilate ale cabinelor de zbor se ascund întregi povești fascinante. Ei sunt ochii care văd lumea de sus, care au acces în culisele zborurilor și care, cu fiecare decolare, răspândesc ospitalitate și siguranță.
Profesia de stewardesă nu este una atât de ușoară pe cât pare. Curajul, disciplina și dedicarea sunt elemente esențiale care contribuie la confortul pasagerilor. Cunoscute și sub denumirea de însoțitoare de zbor sau însoțitoare de bord, sunt profesioniste ale aviației și pot transforma orice călătorie într-o aventură.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
Printre ele o găsim pe Teodora Șapera, care, îmbrățișând pasiunea pentru călătorit, a decis să o îmbine cu arta ospitalității. “Mi-am dorit să devin stewardesă datorită dorinței de a contribui la siguranța și confortul pasagerilor în timpul zborurilor. Ca stewardesă, am oportunitatea de a interacționa cu oameni din diverse medii și culturi și de a le oferi suport și confort pe parcursul călătoriilor lor. Este o mare satisfacție să pot rezolva problemele pasagerilor, să le ofer asistență și să le fac călătoria cât mai plăcută posibil. Fiind acolo pentru ei în timpul zborului, pot să le îmbunătățesc experiența și să le ofer un sentiment de siguranță și încredere în timp ce călătoresc”, ne mărturisește Teodora.
Cum devii stewardesă
Pentru a deveni stewardesă, este nevoie de un proces extrem de intens, chiar dacă acesta pare, de fapt, scurt.
“Inițial participi la un interviu de tip Open Day, care se desfășoară pe durata unei întregi zile. Mai apoi, dacă ai reușit sa treci toate probele, compania se va ocupa de tine să te trimită la un training care durează aproximativ 2 luni. În tot acest timp e necesar să treci toate examinările lor medicale, sa obții licența de zbor și să treci cu brio examenele specifice companiei”, explică Teodora.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
Mai mult decât atât, abilitățile interpersonale devin atribute esențiale. Prioritatea absolută rămâne orientarea către siguranță, iar atenția la detalii și rezistența la stres sunt pietrele de temelie care conturează un profil profesional complet: “Trebuie să fii o persoană cu abilități de comunicare excelente, capabilă să rezolve probleme rapid și să ofere asistență empatică pasagerilor, orientarea către siguranță fiind o prioritate. Atenția la detalii și rezistența la stres completează profilul, acestea contribuind la un mediu de lucru eficient și profesionist”.
“Cei care doresc să devină membri ai echipajului de cabină trebuie să fie familiarizați cu procedurile de siguranță și prim-ajutor, să aibă abilități excelente de comunicare și servicii clienți, să cunoască cel puțin o limbă străină și să reușească să își mențină o formă fizică adecvată”, completează Teodora.
Totuși, aruncând o privire la trecut, standardele s-au schimbat radical: „În trecut, se punea un accent mai mare pe aspectul fizic și pe standardele de frumusețe. Astăzi, deși aspectul încă contează, accentul s-a mutat către profesionalism și abilități de comunicare. De asemenea, în trecut, acest job era mai mult unul dominat de femei, însă cu timpul s-au făcut progrese semnificative în promovarea egalității de gen, iar acum bărbații și femeile ocupă funcții de stewardesă în mod egal. Mai mult, deși încă există această preconcepție, că noi ne ocupăm doar de servirea de mâncare și băuturi, în prezent cel mai important aspect al jobului nostru include responsabilitatea legată de siguranță și securitate în conformitate cu cerințele actuale ale aviației”.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
O zi din viața unei stewardese
Întrebată cum arată o zi obișnuită în profesia pe care o practică, Teodora ne mărturisește că: „O zi tipică pentru un membru al echipajului de cabină include pregătirea pentru zbor, îmbarcarea pasagerilor, pregătirea service-ului, rezolvarea solicitărilor pasagerilor și asigurarea debarcării în condiții sigure. După fiecare zbor și înainte de el, verificăm cabina și echipamentele și ne asigurăm că totul este in regulă”.
Problema intervine atunci când există schimbări de fus orar, iar ceea ce o ajută pe Teodora este echilibrul. “Nu cred ca există o soluție magică pentru toți, însă pentru mine funcționează o alimentație echilibrată, sport la o intensitate medie, comunicarea cu cei dragi și repaus ori de câte ori este nevoie”, spune ea.
Un alt aspect important pentru un însoțitor de bord este timpul petrecut în decursul escalelor. Cu toate acestea, compania Teodorei nu oferă posibilitatea de a rămâne la destinație, dar există și situații speciale. “Din păcate, compania pentru care lucrez nu oferă posibilitatea să rămânem la destinație. Însă în anumite momente ai oportunitatea să pleci temporar în alte baze și să lucrezi de acolo, iar ei se vor ocupa de tot ce ține de cazare, transport, diurnă. De exemplu, eu am avut ocazia să lucrez vara trecută aproximativ 3 luni din Larnaca, Cipru. Era un lucru impresionant să lucrezi câteva zile pe lună, să stai la un hotel lângă plajă și în timpul liber să explorezi insula”, povestește Teodora.
Cum rezolvă situațiile dificile
La fel ca în orice domeniu, situațiile dificile sunt prezente. Pentru însoțitorii de zbor, fiecare decolare aduce cu sine provocări unice, de la acomodarea în condițiile meteorologice schimbătoare și rezolvarea problemelor tehnice, până la gestionarea situațiilor tensionate cu pasagerii.
„În situații dificile sau cu pasageri dificili, rămân calmă, comunic clar și respectuos, și încerc să înțeleg perspectiva pasagerilor pentru a gestiona situația eficient. Colaborarea cu colegii este de asemenea importantă pentru rezolvarea problemelor în mod rapid”, spune Teodora.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
Viitorul Teodorei în domeniul aviației
“Nu îmi fac momentan planuri, fiindcă mai am multe de învățat și de trăit pe propria piele. Este un domeniu dinamic care mă reprezintă și de aceea îmi doresc să rămân în el cât de mult cu putință”, mărturisește Teodora.
Cu ochii pe orizont și cu inima deschisă, Teodora îi sfătuiește pe cei care își văd viitorul ca însoțitori de bord “să fie empatici și răbdători, să își dezvolte abilitățile de a lucra cu oamenii, să își perfecționeze engleza și, cel mai important aspect, să rămână mereu ei înșiși”.
Sibiul nu are niciun aquapark, așa că opțiunea copiilor pentru acest gen de petrecere a timpului liber în apropiata vacanță de săptămâna viitoare (cunoscută îndeosebi ca ”vacanța de schi”) este una total irealizabilă. Nu stau mai bine la acest capitol nici județele învecinate.
Potrivit clubulcopiilor.ro, în România există doar 9 aquapark-uri indoor și acestea lipsesc cu desăvârșire în anumite regiuni, cum ar fi Moldova sau Dobrogea, sau în aproprierea unor orașe mari precum Cluj-Napoca sau Constanța.
Muntele ca destinație de vacanță în această perioadă e ales în continuare de o minoritate, chiar dacă sporturile de iarnă au crescut în popularitate în România. Lipsa zăpezii, precum și costul ridicat pe care-l presupune practicarea unui sport de iarnă, țin mulți români departe de pârtii.
O alternativă bună pentru vacanța de schi o reprezintă o vizită la un aquapark. Copiilor le place bălăceala și dacă aceasta vine la pachet cu tobogane și alte distracții specifice unui aquapark, atunci se anunță o distracție pe cinste.
Clubul Copiilor (www.clubulcopiilor.ro) a creat o hartă cu toate aquapark-urile de interior din țară și a calculat costul de intrare pentru o zi intreagă pentru o familie cu un copil. Chiar dacă mai multe locații din țară se prezintă drept aquapark-uri, au fost selectate doar acele locații care, pe langă diverse bazine de înot și relaxare, oferă și cea mai căutată distracție pentru cei mici: toboganele cu apă.
Foto: www.clubulcopiilor.ro
Unde sunt cele mai apropiate aquapark-uri indoor pentru sibieni și cât costă accesul
Oradea, împreună cu localitatea învecinată Sânmartin, este orașul cu cele mai multe aquapark-uri indoor din țară. În schimb, Bucureștiul are cel mai mare aquapark indoor din țara – Therme București, care are o suprafață indoor de 30,000 de metri pătrați.
Cel mai accesibil parc acvatic indoor din țară pentru sibieni este la Deva. La Aqualand Deva, un bilet pentru 2 adulți și un copil costă 130 RON pentru o zi întreagă. La o distanță aproximativ rezonabilă să află Paradisul Acvatic din Brașov, unde se plătește 210 RON pentru o zi de acces pe familie. Prețul este puțin mai mare decât la Aqua Park President Oradea, care are un preț al biletului de 170 de RON pentru o familie cu un copil. La polul opus, cel mai scump aquapark este Felixarium din Oradea, unde intrarea pentru o familie costă 325 RON, urmat îndeaproape de Therme București, cu un preț de intrare de 323 RON.
Foto: www.clubulcopiilor.ro
Comparație cu Europa
Prețurile din România sunt similare cu cele din țările din apropierea noastră – Polonia și Ungaria –, ultima dintre acestea fiind o populară destinație de turism balnear pentru locuitorii din vestul țării.
Acestora li se adaugă Austria, Italia sau Germania, destinații turistice de iarnă preferate de români, însă prețurile acestor destinații sunt, în schimb, semnificativ mai mari. De exemplu, costul intrării la Therme Erding, un aquapark indoor din Germania, operat sub sigla aceluiași operator ca cel din București, este aproape de trei ori mai mare decât la cel din capitala României.
Foto: www.clubulcopiilor.ro
Ce opțiuni de piscină publică ai în Sibiu. Olimpia, un eșec cu recidivă
Pentru sibienii care se mulțumesc totuși cu o bălăceală la strandurile sau spațiile dedicate de interior, prețurile pentru o familie cu un copil, pentru o zi, sunt:
Baia Populară – 200 lei
Aria Măgura Cisnădie – 175 (în cursul săptămânii), 205 (sâmbătă, duminică și sărbători legale)
Aria Sibiu – 175 (în cursul săptămânii), 205 (sâmbătă, duminică și sărbători legale)
Hermanns Hotel Sibiu – 345
Mercure Sibiu Arsenal – 225
The Spa Hilton – 237, 5 (95 lei adult, 50 % reducere pentru copii)
Bazinul Olimpia, cel mai mare bazin de înot din judeţul Sibiu, aflat în administrarea Clubului Sportiv Municipal Sibiu, se află într-o stare deplorabilă. De câţiva ani, bazinul a fost închis și nici nu există indicii concrete că lucrurile se vor schimba prea curând. Reabilitarea a fost începută, cel puţin la nivel de documentaţie, de către Ministerul Tineretului şi Sportului, iar în cele din urmă proiectul a fost transferat către Compania Naţională de Investiţii. În acest moment, proiectul de reabilitare se află la Compania Naţională de Investiţii – CNI, care s-a cantonat în pregătrirea licitaţiei de execuţie. Deci sibienii mai au de așteptat până vor avea posibilitatea de a-și duce copiii pentru câteva momente de relaxare, la emblematicul Bazin Olimpia.
”Cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Dr. Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în data de 15.02.2024, a avut loc Ședința Administrativă a preoților din Protopopiatul Ortodox Român Sibiu. Ședința a fost prezidată de P.C. prof. dr. Vasile Mihoc – vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului. După rugăciunea de început, în cuvântul de bun-venit, preacucernicul părinte protopop Ioan Coșa, cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit, l-a prezentat pe Dl. Ciprian Faraon – în calitate de candidat la postul de primar al Municipiului Sibiu în cadrul alegerilor de anul acesta”, se arată într-o postare pe site-ul Mitropoliei Ardealului. După care i se ridică o mică ”piramidă” de lăudăroșenii lui Faraon, cu sentința că acesta este ”bun credincios, implicat activ în toate proiectele Bisericii”.
Asta, cu ”toate proiectele”, cu toată bunăvoința, nu sună chiar întru totul convingător, având în vedere că din articolele publicate de Mitropolia Ardealului privind activitatea sa nu reiese de nicăieri că domnul Faraon ar fi atât de implicat în slujba Bisericii.
Să nu mai aducem în discuție faptul că aprecierea vine ”pentru toate proiectele Bisericii”, nu doar ale Mitropoliei Ardealului. De unde concluzia onestă, zicem noi, că fie Biserica (Mitropolia Ardealului) a avut fie un singur proiect (cel al Ședinței Administrative a preoților din Protopopiatul Sibiu, la care Ciprian Faraon a fost prezent), fie că cineva suferă de mania exagerării cu intenționalitate.
În treacăt fie spus, Ciprian Faraon e într-o alianță politică cu USR, partidul care are o sensibilitate și ”considerație” specială la adresa Bisericii. Or, nu știm dacă și acest proiect, de a te asocia cu cineva care și-a făcut o agendă de lucru din a critica Biserica, face parte din ”toate proiectele” pe care Biserica le derulează cu susținerea absolută a lui Ciprian Faraon.
Nu putem să nu sesizăm neatenția Mitropoliei Ardealului de a nu îi acorda și lui Ciprian Faraon, după atâta implicare și susținere, Crucea Șaguniană. AUR a luat și de data aceasta fața Forței Dreptei, George Simion beneficiind de ceva mai multă apreciere.
Oamenii s-au săturat de politică. Mai ales că de fiecare dată s-au simțit trădați, mințiți de cei pe care i-au votat. Politicieni susținuți, nu rareori, de oamenii Bisericii. Ne-am dori ca măcar Biserica să rămână un reper de moralitate, conduită și garanție a valorilor neperisabile ale acestei țări. Nu e să fie, nici de această dată.
Pe când câte o invitație la ședințele protopopiatului pentru Dan Barna, Ruxandra Cibu Deaconu, Astrid Fodor, Daniela Câmpean, Alexandru Găvozdea, Adrian Copilu Minune, Fernando de la Caransebeș?
Mitropolitul grec Athanasie de Limassol spunea odată: Dumnezeu să ne păzească de pietiști, care pun accent pe formalisme, nu pe o legătură personală cu Dumnezeu. Acești oameni nu se pot vindeca, pentru că se cred deja vindecați. În timp ce păcătoșii știu că sunt păcătoși. De aceea Hristos a spus că vameșii și desfrânatele vor merge înaintea lor, în Împărăția lui Dumnezeu.
Aceste cuvinte sunt aspre, dar pline de adevăr. Ele pornesc de la pilda vameșului și fariseului, rostită de Hristos. Fariseul respecta toate formalismele legii vechi. Uita însă esențialul: să zidească legea în inima lui. Tot ce nu izvorăște din inimă, rămâne superficial și nu durează. De aceea râvna lui de mântuire nu aducea roade.
În schimb vameșul, care nu prea respecta rânduielile legii, se căia din inimă, pentru toate păcatele. Faptul că nu avea o viață religioasă ordonată, nu este de lăudat. De apreciat este smerenia lui, prin care depășea această lipsă. De aceea, el nu trebuie luat ca exemplu de nerânduială, ci ca exemplu de îndreptare, dincolo de formalisme seci.
Citind pilda, constatăm cât de actuală este și azi. Formaliștii pietiști nu numai că n-au dispărut, dar sunt și foarte gălăgioși. Stau la vânat pe internet și, Doamne ferește, să constate vreo „abatere”, că și afurisesc ca „ne-ortodocși” pe cei care încalcă închipuite „canoane”.
Sau alt exemplu: la Botez, mulți nu știu mărturisirea de credință. Dar toți știu superstiția că pruncul trebuie să poarte „ață roșie” la mână. Formalismul denaturează, face „mai tare ața, ca povața”, adică mai respectată superstiția, decât Crezul.
Tot un proverb spune: „Desul umple fesul, rarul umple carul”. Adică, nu regulile dese, fără duh, ci dragostea și smerenia, care sunt tot mai rare, acelea aduc mântuire.
Savu Popa nu crede că românul s-a născut poet. Pe lângă faptul că scrie poezie, acesta mai dăscălește la limba și literatura română câteva clase de gimnaziu din localitatea Loamneș. E autorul câtorva volume de poezie, fervent iubitor al turnirurilor de poezie, iar versurile l-au purtat în diverse spații geografice, în căutarea sensului poetic.
Oare v-ați întrebat vreodată cum ajung oamenii să scrie poezie? De ce o fac? Au oamenii nevoie de poezie și, implicit, de poeți? L-am rugat pe Savu să ne găsească oarece răspunsuri acestor întrebări.
”Cum am început să scriu? Pot să spun că încă din fragedă pruncie aveam atracție pentru cărți. M-am născut cu o bibliotecă, chiar măreață, aș putea spune. Mă pasionau cărțile de poezie, în special. Nu știam eu foarte bine să citesc pe atunci, dar faptul că poeziile aveau rândurile sub formă de versuri mi se părea fascinant. În alte cărți continuau rândurile unul după altul, dar la poezie se opreau la un moment dat. Plus de asta, îmi trezeau interes oamenii care încercau să scrie o poezie pe loc sau chiar să o recite. De mic am avut deschidere spre cultură, a fost un privilegiu pentru mine, iar crescând, am început să aștern și eu versuri pe foaie. Pentru mine această scriere literară înseamnă viul, un joc de a simți ceea ce se întâmplă în prezent“, e de părere Savu Popa.
Poezie cu iz de sat
Pentru cei care s-au născut sau au copilărit în zona rurală, lumea pe care o poartă cu ei în suflet și din care își cresc bucuriile și gândurile fertile este una a satului, a oamenilor locului. “Prima mea carte de poezie a apărut în 2017. Aceasta adună mici poeme în care vorbesc despre locurile natale. Eu sunt născut în Ocna Sibiului. În lucrare am creionat povești care animă acele locuri, un fel de îmbinare între rural și fantastic. “Ipostaze“ se numește. Aceasta a concis și cu intrarea poeziei mele în mediul online. S-a întâmplat ca să intru într-un cenaclu de poezie virtual, iar aceste scrieri încep să se digitalizeze”, povestește poetul.
Poezia nu unește doar creatorul ei de acea foaie de hârtie, ci mai ales unește suflet cu suflet și oameni cu oameni. Iar unii dintre aceștia o consideră chiar asemenea unui sport. “Am călătorit mult datorită poeziei, am fost la diverse festivaluri de poezie. Am participat la un turnir al poeziei chiar, adică m-am duelat în versuri cu alți pasionați; undeva prin Turcia a fost evenimentul. Poezia nu este ceva static, poezia te poartă pe căi, poezia înseamnă constituirea unor prietenii, poezia înseamnă viață. Scrisul poeziei poate fi un sport, nu doar unul fizic, dar și unul mental. Consumul poetic e o combustie internă care arde, iar dacă nu exteriorizezi ceea ce simți, acel foc ușor se stinge“, mărturisește autorul volumului de poezie ”O camera fără prize”.
Savu Popa
Ce înseamnă să fii poet?
Poezie poate să scrie oricine. Orice om alfabetizat poate exersa în domeniul versificării. Însă un text, ca să ajungă cu adevărat text liric, trebuie să fie trăit. ”Ca să fii poet trebuie să fii un bun trăitor, un colecționar de realitate. Poetul este mereu în mijlocul mulțimii, trăiește clipa. Mie îmi place foarte mult să mă plimb, să văd lumea în diverse ipostaze, pentru că atunci automat îmi extrag de acolo ceea ce mă inspiră. O altă condiție ca să devii un poet, în adevăratul sens al cuvântului, sunt lecturile, dar și aici este o capcană. Citești, citești, dar la un moment dat nu trebuie să te lași influențat, trebuie să-ți descoperi propria ta voce. La mine fiecare carte de poezii reprezintă o poveste “, declară Savu Popa.
Strigoița
Ați stat vreodată să vă gândiți cum au ajuns oamenii să creadă în personaje supranaturale? Cum a ajuns orice “ceas“ sau orice loc de pe pământ să fie bântuit de un spirit? Clar, oamenii aveau mai multă imaginație atunci, aceasta și pentru că nu erau distrași de tehnologia care ne-a invadat astăzi. ”Am scris și o carte în genul epic, ”Strigoița“, care este o colecție de povești horror folclorice, care se leagă de spațiul de acasă, de spațiul rural. Inspirația a plecat de la oamenii locului. La un moment dat, pe sate exista un fel de troc, sau nu știu cum să-l numesc, în fine, cert e că sătenii mergeau prin satele învecinate și tăiau un porc, să zic. Acest proces dura un pic, iar seara, după ce terminau totul, trebuiau să ajungă acasă, nu existau mijloace de transport ca astăzi, iar foarte mulți dintre ei mergeau pe jos. La un moment dat, ajungeau pe anumite dealuri (foarte importante aceste treceri), iar mergând peste aceste dealuri, unii spuneau că se întâlneau cu strigoaicele, care erau prinse în horă. Și se știe că cine le găsea în cale nu prea avea parte de lucruri bune“, ne povestește Savu Popa.
Lansare carte Savu Popa
Care este rolul poetului în societate?
Sunt mai multe tipologii de poeți. Unii așteaptă inspirația, apoi se apucă de scris, altora le vine inspirația scriind. “Când alcătuiesc un volum de poezie, merg pe intuiție și trăire. Prima oară trăiești, apoi scrii; am mai spus-o, e literă de lege. Poeții sunt anticorpii acestei lumi, anticorpii frumuseții, după cum a spus cineva. Rolul nostru este și interesant, și ciudat, în același timp. Pentru că noi trebuie să menținem frumusețea acestei lumi și să fim în contact direct cu tot ceea ce ce înconjoară. Să trăim, tot repet acest cuvânt, deoarece am constatat că oamenii nu mai știu să trăiască. Alți poeți gândesc așa: Nu mă așez la masa de lucru să scriu, ci aștept să vină inspirația. Au fost școli întregi care au mizat pe inspirație, mai ales romanticii, care credeau că inspirația are o legătură cu divinitatea. Alții se așază la masă și se lasă purtați, pornesc de la un context, pornesc de la un pretext, o întâmplare și continuă actul creativ. Există poeți americani care au scris un poem pornind de la un hamburger amărât. Cotidianul, cu banalitatea lui, a reprezentat o sursă de informație majoră pentru poezie. Eu sunt ceva între. Prima oară mă pălește informația, apoi iau ideile din zbor. Dar totuși poezia nu poți să o căznești, căci se cunoaște o poezie chinuită“, e de părere tânărul poet.
Ca să devii poet îți trebuie disponibilitate
Unii oameni se nasc poeți, alții devin în timpul vieții. Dar când îți dai seamă că ești chiar tu un poet? ”Ca să devii poet trebuie să ai, în primul rând, imaginație. Iar, în al doilea, disponibilitate. De ce disponibilitate? Odată ce ți-ai luat în serios acest rol, vor exista și anumite sacrificii. Poezia nu se face la o bere. Desigur, se poate face și la o bere, dar îți trebuie acea “stare“, acea dispoziție aparte, iar acea “stare“, pe care nu o pot defini, o poți căpăta doar în anumite locuri și cu anumiți oameni. Pe mine mă cuprinde acea “stare“ când sunt singur. Ca să fii poet trebuie să fii apt ca să primești și critici. Permanent lucrăm la poemele noastre; poezia este ca un șantier. Plus, ca poet, trebuie să citești din toate domeniile. Poezia este sora mai mică a psihologiei. Urăsc sintagma aceea, ”Românul s-a născut poet”. O greșeală a poeților în vers alb este faptul că mulți dintre ei au tendința să vorbească în poezie, să explice, dar poezia urăște explicația, poezia trebuie să sugereze. Poezia poate fi un rezumat inefabil al unei narațiuni, al unei povești“, mărturisește interlocutorul nostru.
Savu Popa
Popa Savu, pe lângă articolele scrise pentru diverse publicații de cultură, are publicate și patru cărți de poezie, una de proză și una de eseuri. Cel mai recent volum al său, de poezii, intitulat “De-a v-ați ascunselea“, a apărut în primăvara aceasta la editura clujeană Școala Ardeleană.
Savu Popa s-a născut în 15 februarie 1991 la Ocna Sibiului, unde locuieşte şi în prezent. Clasele primare şi gimnaziul la Ocna Sibiului, liceul şi studiile universitare filologice la Sibiu. A publicat poezii în revistele Euphorion (unde şi debutează în 2004), România literară, Familia, Ateneu, Zona nouă, Revista Cenaclului de la Păltiniş, Lumină lină, Qpoem, Egophobia, Algoritm literar, Sintagme literare, Banchetul, Prăvălia culturală. Debutează în volum în anul 2017, cu Ipostaze, Editura Paralela 45. Premiul „Traian Demetrescu” pentru poezie, la concursul de creaţie literară, cu acelaşi nume, organizat la Craiova în anul 2016 şi Premiul juriului, preşedinte profesorul şi criticul literar Nicolae Manolescu, la Festivalul Literatura Tinerilor (prima ediţie), organizat de Uniunea Scriitorilor din România la Neptun în 2017.
O medieșeancă a primit flori, o diplomă și un premiu în bani din partea administrației locale la împlinirea celor 100 de ani.
Edilul șef al Mediașului, Gheorghe Roman, a felicitat-o pe Angela Câltan, la finele acestei săptămâni, cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 100 de ani.
Alături de reprezentanții Direcției de Asistență Socială, edilul Mediașului a oferit doamnei Câltan flori, o diplomă aniversară, dar și un premiu în bani, în semn de respect și recunoștință, cu prilejul împlinirii acestei vârste.
Acordarea premiilor și a diplomelor de centenar a fost aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Local Mediaș, de prevederile acesteia beneficiind persoanele cu domiciliul în municipiul Mediaș și satul aparținător Ighișu Nou, care vor împlini vârsta de 100 de ani în cursul anului 2024.
UPDATE – În urma testării conducătorului auto cu aparatul din dotare, au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive.
„Menționăm că aceasta nu reprezintă probă în cadrul dosarului penal, șoferul fiind condus la o unitate medicală pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii cu exactitate a consumului de substanțe interzise.
În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, respectiv conducere sub influența substanțelor psihoactive”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
ȘTIRE INIȚIALĂ – Doi copii au fost răniți într-un accident rutier produs sâmbătă la intersecția străzilor Vasile Cârlova cu Ștrandului Sibiu.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism pe strada Ștrandului, un bărbat în vârstă de 41 de ani, din Cristian, a pătruns în intersecția cu strada Vasile Cârlova fără să acorde prioritate și a intrat în coliziune cu un autoturism condus pe această stradă de către o femei în vârstă de 41 de ani, din Sibiu.
Doi copii, o fată și un băiat, ambii în vârstă de 9 ani, pasageri în autoturismul condus de către femeie, au fost răniți.
Două echipaje SMURD dintre care unul cu medic și o autospecială de descarcerare au intervenit la acest eveniment rutier.
Echipajele au acordat îngrijiri medicale pentru cei doi copii.
Ambii au fost transportați la CPU Luther, minorii suferind mai multe contuzii.
Primarul și viceprimarul USR din Micăsasa s-au alăturat PSD Sibiu, anunțul fiind făcut pe pagina de Facebook a președintelui social democraților sibieni, Bogdan Trif.
Viceprimarul din Micăsasa, Adrian Suciu, va fi candidatul PSD la funcția de primar, la următoarele alegeri.
”Am ales să mă alătur, la următorul scrutin electoral, echipei social-democraților pentru a putea să continui proiectele începute în comună, dar și pentru a implementa alte obiective pe care le avem în plan și care sunt cerute de cetățenii din Micăsasa.
În acești patru ani, am avut realizări importante, dar consider că putem materializa toate proiectele având alături o echipă județeană puternică și preocupată de nevoile comunității din Micăsasa și o echipă națională care ne va acorda tot sprijinul.
Îmi asum candidatura la Primăria Micăsasa pentru că acest lucru l-am convenit cu actualul primar, cu care am făcut și voi face, în continuare, echipă.
Doar împreună și uniți cu toți cetățenii, putem să facem din Micăsasa comuna în care ne dorim să locuim cu toții”, spune Adrian Suciu, viceprimarul comunei Micăsasa.
”Împreună cu domnul viceprimar am făcut echipă în nenumărate proiecte chiar înainte de a face administrație și vreau să continuăm să realizăm proiecte pentru comunitate.
Atunci când vine vorba despre oameni și comunitate, nu cred că-și au loc orgoliile și de aceea aleg să susțin candidatura lui Adrian Suciu pentru funcția de primar.
În ultimii patru ani, ne-am preocupat să facem proiecte în comunitate, chiar dacă liderii politici din USR nu ne-au susținut și nu ne-au trecut pragul comunei de multe ori.
Deși au fost perioade în care au avut pârghii, fiind la guvernare, și puteau să aloce fonduri pentru realizarea proiectelor noastre, ne-au ignorat, demonstrând în felul acesta că nu le pasă de reprezentanții lor în teritoriu și de cetățenii care le-au acordat votul.
Pornim cu încredere pe un nou drum, cu certitudinea că în această echipă putem face mult mai multe lucruri pentru comunitatea noastră.
Îl susțin pe Adrian pentru mandatul de primar fiind sigur că va continua lucrurile pe care le-am început împreună și că va atrage noi investiții pentru comunitatea noastră”, a declarat Timotei Păcurar, primarul comunei Micăsasa.
„Mă bucur că Timi și Adrian au ales să se alăture echipei PSD Sibiu.
Împreună, vom fi o forță mult mai puternică, astfel încât vom reuși să ne îndeplinim obiectivele.
Apreciez faptul că cea mai tânără echipă de edili din țară a ales să se alăture echipei social-democrate sibiene.
Primăria Micăsasa a fost prima, singura și ultima primărie pe care USR a avut-o în județul Sibiu.
Îi asigur pe locuitorii din Micăsasa că vom munci împreună pentru a aduce bunăstare comunei lor”, a spus președintele PSD Sibiu, Bogdan Trif.
Galeria de artă NAC a găzduit, ieri, 23 februarie, o nouă expoziție de artă, intitulată: ”Pictură Abstractă”. Vernisajul marchează un moment de aniversare a celor 45 de ani de pictură ai artistului Alexander Suca Pop. Curatorul expoziției a fost Alexandra Runcan. Au mai luat cuvântul Niu Herișanu, proprietarul galeriei.
“Alexander Suca Pop, artist plastic, stabilit la Sibiu în 2017, și-a dedicat ultimele patru decenii bucuriei de a crea. În parcursul său artistic și-a găsit ca expresie adecvată pictura abstractă. Suntem bucuroși să aducem în fața publicului această expoxiție retrospectivă, în care se oglindesc aproape două decenii de creație. Creție, sub semnul posibilităților nelimitate ale culorii și gestului. Alexander iubește realitatea, dar simte atracția inconștientului, a spontainității și a căutărilor infinite de sens și scop. Lucrările sale abstracte trimit la introspecție și la interpretări subiective bazate pe sensibilitatea proprie. Apropierea sa de registrul trăirilor umane o denotă tocmai bogăția de nuanțe, greu egalabilă într-un alt mediu sau printr-un alt discurs decât acela plastic. Artistul, un autodidact declarat, a șlefuit performanța tehnică a culorilor acrlice, a temperei, a tușurilor, până a transformat-o într-un pat natural. Alexander Suca nu a fost, și nici nu este prizonierul unei rețete stilistice. El crează și dezvoltă creativ-cromatic în funcție de teme, motive, dar mai ales în funcție de stări și trăiri personale. Și tot acest mănunchi de situații determină dinamica operei la care ne raportăm astăzi. Inspirația sa este hrănită de un simplu fapt cotidian, de un detaliu aparent insignifiant, a unei situații pe care acesta o trăiește sau la care participă ca martor”, a declarat Alexandra Runcan.
O surpriză pentru cei prezenți la această manifestare artistică a fost o tombolă în care câștigătorul, ce a avut numărul 13, a primit un tablou pictat de Alexander.
Un alt moment important al expoziției a fost cel al recitalului de poezii interpretat de Cipri Poșa, cavalerul cetății.
Expoziția poate fi vizitată până pe data de 23 martie.
Sub îndrumarea doamnelor Floca Teodora, Cristea Mariana, Nagyi Irina, Nicula Iustina și Nemeș Doina, micuții au confecționat mărțișoare, felicitări și alte podoabe dedicate sărbătoririi primăverii, iar la final au organizat o expoziție, în cadrul căreia au fost etalate obiectele pe care le-au realizat pe perioada atelierului.
Este foarte greu ca după 35 de ani, câți au trecut de la Revoluție, și cam toți atâția ani de când a fost creat Parlamentul României (cu cele două camere legislative: Senat și Camera Deputaților), să îi rememorezi, cronologic, pe parlamentarii sibieni. Mai ales dacă e să îi reperezi pe fiecare în parte, cu realizări sau proiecte eșuate pentru județul Sibiu.
În cele nouă legislaturi parlamentare, din 1990 și până azi, sibienii, prin votul lor, au trimis în Parlamentul României 28 de senatori. Acestora li se adaugă câteva rezerve de senatori, în condițiile în care unii dintre ei nu și-au dus, din diferite motive, până la capăt mandatul de 4 ani în cea mai importantă cameră legiuitoare a țării. Dincolo de implicarea sau neimplicarea lor politică în proiectele de anvergură ale județului Sibiu, un lucru rămâne cert în urma lor: toți beneficiază de pensii speciale, mai ales că unii dintre senatorii sibieni au avut mai multe mandate la activ.
Sibiul s-a împăcat cu Mediașul, la Senat
Timp de aproape 35 de ani, rivalitatea politică, administrativă și de mentalitate dintre cele două municipii, adică dintre Nordul și Sudul județului, conturată de-a lungul istoriei, a fost tranșată în Sibiul democratic de după 1989. Din start, Sibiul și Mediașul au avut câte un loc de senator, ceea ce a dus la echilibrarea forțelor politice ale județului, uneori chiar din același partid. Mai mult, în câteva legislaturi, reprezentativitatea politică a județului a cuprins tot județul în condițiile în care au existat și senatori care au reprezentat Mărginimea Sibiului, una dintre zonele importante ale județului, în perioada când votul a fost direct și uninominal. De regulă, potrivit numărului de locuitori și a suprafeței, județul Sibiu trimite în Parlamentul României 3 senatori, însă a existat și o excepție, când în urma redistribuirii votului a apărut și al 4-lea senator de Sibiu. Se întâmpla în legislatura 2012-2016, când pentru prima dată și singura, județul a avut 4 senatori. Bineînțeles, din 1990 încoace, senatorii sibieni au provenit într-o proporție covârșitoare din rândul principalelor partide PSD, PNL și PD, însă pe lista de senatori au mai apărut și alți politicieni de la partide mai mici, cum ar fi PUNR, PRM sau USR.
Viorel Arcaș
Viorel Arcaș, record de 4 mandate
Fostul senator PSD de Sibiu, medieșeanul Viorel Arcaș, deține record de mandate pentru județul Sibiu. Este vorba despre 4 mandate consecutive, în perioada 2004-2020. A fost ani de zile președintele organizației PSD Mediaș și a pus umărul la majoritatea proiectelor de infrastructură din nordul județului, în speță municipiul Mediaș. Cu toate strădaniile sale de după 2000, are în palmares un mare eșec: centura Mediașului. Un proiect pe care l-a susținut mereu, dar nu a avut capacitatea de a-i convinge pe mai marii din PSD sau din guvernele post-decembriste că este un proiect absolut necesar și vital pentru municipiul de pe Târnave. La un moment dat, a fost și vicelider al Grupului PSD de la Senat. Practic, și-a încheiat activitatea de senator, fără ca lucrările la centura ocolitoare a municipiului Mediaș să înceapă efectiv. A fost mulți ani membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Om politic activ, respectat ca economist, s-a remarcat și ca fidel susținător al primarilor din nordul județului.
Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj, Arcaş a îndeplinit între 1983 şi 2004 mai multe funcţii în cadrul Automecanica S.A. Mediaş, începând cu cea de economist şi terminând cu cea de director general.
Nicolae Neagu
Nicolae Neagu, liberalul din umbra Ralucăi Turcan
În topul mandatelor la Senat urmează liberalul Nicolae Neagu, care a adunat 3 mandate de senator, în legislaturile 2004-2008, 2012-2016 și 2020-2024. E un politician ce activează pe scena politică locală de aproape 25 de ani. ”Crescut” de Nicolae Nan, fost președinte al PD Sibiu, a făcut trecerea de la PD către PNL, unde în ultimii 15 de ani a devenit un colaborator de nădejde al președintelui PNL Sibiu, Raluca Turcan. Totodată, a făcut echipă ani de zile în Parlament cu Mircea Cazan, făcând rocada cu acesta între Senat și Camera Deputaților. A activat mai mereu în comisiile economice ale Senatului. A trecut prin politică cu lucruri bune și rele, de la scandaluri mediatice și până la cuvinte de apreciere din partea lui Klaus Iohannis, dar rămâne unul dintre cei mai experimentați parlamentari sibieni. A fost patronul societății Metalcar Sibiu, societate cu tradiție în industria sibiană, pe care nu a mai putut-o salva de la faliment.
Ion Ariton
Ion Ariton, în top 3 senatori
Au existat de-a lungul timpului în Sibiu câțiva politicieni care nu s-au grăbit deloc să candideze la alegerile locale, sperând în funcții mai înalte, ce depășesc sfera județului. Însă și mai puțini dintre aceștia au reușit să se impună la nivel național în politică, adică în Guvern și Parlament. Unul dintre aceștia este fostul democrat Ion Ariton, fost președinte al PD-L. A fost senator în două legislaturi, plus ministru al Economiei într-unul dintre guvernele Boc. Pe măsura funcțiilor ocupate, a avut de-a face și cu câteva procese în justiție, însă în cele din urmă acestea nu s-au soluționat cu condamnare.
Mircea Curelea
Mircea Curelea, a jucat un rol important pentru Săliște
Mircea Curelea (n. 1 octombrie 1929, Hoghilag, județul Sibiu – d. 2 noiembrie 1999, Sighișoara) a fost senator în legislatura 1990-1992, ales în județul Sibiu pe listele partidului PNL. În cadrul activității sale parlamentare, Mircea Curelea a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania, Republica Portugheză, Republica Italiană și Republica Chile. Mircea Curelea a fost membru în comisia de redactare a proiectului Constituției României, fiind de meserie avocat. Acesta a provenit dintr-o veche familie de liberali. Unul dintre cele mai importante realizări ale sale este faptul că a făcut demersuri decisive și personale pentru ca Săliște să aibă Judecătorie. Practic, a fost în mare parte meritul acestuia, în condițiile în care la începutul anilor 90 se lua în calcul și Miercurea Sibiului, locul unde trebuia să existe judecătoria pentru Mărginimea Sibiului.
Ioan Tătaru
Ioan Tătaru și Ion Iliescu
Ioan Tătaru (n. 25 februarie 1952, Sibiu) a fost senator, tot în legislatura 1990-1992, ales pe listele partidului FSN. În cadrul activității sale parlamentare, Ioan Tătaru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Mongolia, Republica Franceză-Senat și Canada. A fost mulți ani profesor și apoi director de școală la Copșa Mică și Mediaș. Într-un articol prezentat de Amosnews.ro în 2003, îl caracteriza în felul următor pe Ion Iliescu: „M-am orientat după Ion Iliescu, singurul care nu dădea în bâlbâială, ştia ce spune, părea cunoscut şi respectat. L-am cunoscut şi eu personal şi este un om extraordinar care te cucereşte în cinci minute. Regret că soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi şi mai ales de Crăciun. Cei care nu au participat la revoluţie sub nicio formă, o numesc lovitură de stat”. Fost senator FSN, apoi FDSN, după scindare, în 1990-1992, ulterior a devenit director al Şcolii Speciale cu Internat din Mediaş.
Nicolae Manolescu
Nicolae Manolescu se trăgea din Sibiel, dar nu a făcut nimic pentru sibieni
Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, (n. 27 noiembrie 1939, Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) este un critic și istoric literar român, cronicar literar și profesor universitar, membru titular al Academiei Române. S-a născut într-o familie de profesori de liceu. Tatăl său, Petru Apolzan, care a fost la un moment dat și inspector școlar, era originar din Sibiel, cu ascendență în Apoldu de Jos. Mama sa, Sabina, a fost profesoară de limba franceză, unul dintre elevii săi fiind Virgil Ierunca. În anul 1953, după arestarea părinților săi din motive politice, a fost înfiat de bunicul matern și a luat numele acestuia, Manolescu. În 1956, Nicolae Manolescu a absolvit studiile preuniversitare la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu. Este considerat, în general, ca unul dintre cei mai importanți critici literari români din ultimele decenii. În legislatura 1992-1996 a fost ales ca senator în județul Sibiu pe listele partidului OCL-(PAC). Nicolae Manolescu este membru fondator al Alianței Civice. Devine președinte al Partidului Alianța Civică (PAC) în iulie 1991. E ales senator, în septembrie 1991, pe listele Alianței Civice. În cadrul activității sale parlamentare, Nicolae Manolescu a fost membru în Comisia Parlamentului României pentru Integrarea Europeană și în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. În 1992, PAC, împreună cu PL’93, au înființat Alianța Naționala Liberală (ANL). La Congresul extraordinar al ANL, Nicolae Manolescu a fost desemnat candidat la președinție. Și-a depus candidatura la președinție pe 20 septembrie 1992.
Andrei Țugulea
Andrei Țugulea, plasat de la București
Andrei Țugulea (n. 19 august 1928, Unțești, azi Republica Moldova – d. 14 decembrie 2017, București) a fost inginer, membru titular al Academiei Române (din 1999). În legislatura 1992-1996 a fost ales senator deSibiu pe listele Frontului Salvării Naționale și membru al Comisiei permanente pentru învățământ și știință din cadrul Senatului României (16 oct 1992-21 nov 1996). Este prezentat ca un om cu experiență profesională, având cursurile Facultății de Relații Internaționale la Universitatea din Kiev (1954) și fiind doctor în relații internaționale la Universitatea din New York (1970), adjunct al ministrului Afacerilor Externe în guvernullui Petre Roman. Aceasta îi dă ocazia să urce la alt nivel de conducere: adjunct al ministrului învățământului (1990) și Secretar de Stat la Ministerul Învățământului și Științei înguvernul Roman(1990-1991).
Mircea Vâlcu
Mircea Vâlcu, un medieșean respectat
Mircea Vâlcu (n. 14 noiembrie 1930 – d. 29 iunie 2016) a fost un senator de Sibiu în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PUNR. În legislatura 1992-1996, Mircea Vâlcu a fost membru în comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Activitate politică:fost membru PCR; 1991, membru PUNR şi Vatra Românească, vicepreşedinte al PUNR, purtător de cuvânt al PUNR, şef departament presă şi imagine a PUNR, preşedintele grup PUNR la Senat, preşedintele grupului parlamentar de prietenie româno-german. Medieșeanul a absolvit Facultatea de Filologie Cluj, promoţia 1954. A fost unul dintre cei mai respectați profesori ai Liceului Ștefan Ludwig Roth din Mediaș, prin mâinile sale trecând generații întregi. A fost și un scriitor extrem de apreciat.
Corneliu Bucur
Corneliu Bucur, omul de cultură și politicianul care a ctitorit Muzeul ASTRA
Corneliu Bucur a absolvit specializarea Istorie în cadrul Facultății de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. Imediat după absolvire, a fost angajat la secția de Artă Populară din cadrul Muzeului Brukenthal, pentru ca începând din 1969 să înceapă ascensiunea sa managerială, devenind director al Muzeului Tehnicii Populare. În anul 1992, Muzeul Tehnicii Populare devine Complexul Național Muzeal „ASTRA”, iar Corneliu Bucur ocupă funcția de director general al acestei instituții până în anul 2009. ULBS îi datorează recunoștință pentru implicarea sa definitorie în acțiunile care au dus în anul 1990 la obținerea deciziei înființării Universității din Sibiu. Acesta a făcut parte din delegația ce a susținut la Ministerul Învățământului necesitatea aprobării transformării Institutului de Învățământ Superior din Sibiu într-o universitate. Și în politică a fost un fervent susținător al culturii, rămânând celebrele sale polemici culturale și politice cu Ion Caramitru, ministrul Culturii din partea PNȚCD. A fost ales senator din partea Partidului Democrat (3 nov. 1996) şi apoi vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Senatului.
Victor Fuior
Victor Fuior a vrut să facă orașe din comunele din Mărginime și Șelimbăr
Victor Fuior, de meserie inginer constructor, a fost senator de Sibiu în legislatura 1996-2000, ales pe listele PUNR. În cadrul activității sale parlamentare, Victor Fuior a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Statul Kuwait, Ucraina și Republica Peru. A fost membru în comisia privatizare și administrarea activelor statului, în comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, precum și în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Acesta a avut în anul 2000, pe final de mandat, o inițiativă prin care cerea Guvernului ca Șelimbăr, Cristian, Săliște, Orlat, Miercurea Sibiului și Bazna, toate comune atunci, să devină orașe ca urmare a unui plan de o nouă urbanizare a Românei. Propunerea nu a fost aprobată.
Ioan Moisin
Ioan Moisin, un radical pentru acele vremuri
A fost membru PNȚCD, de religie greco-catolic, cu rădăcini în Mediaș. Ioan Moisin (n. 18 septembrie 1947, Câmpina – d. 2 noiembrie 2017, București) a fost inginer și senator de Sibiu din partea PNȚCD în legislatura 1996-2000, ales pe lista CDR. A fost fiul canonicului Octavian Moisin. În cadrul activității sale parlamentare, Ioan Moisin a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Mongolia, Macedonia, Republica Italiană și Australia. A fost membru în comisia economică, industrii și servicii (din dec. 1996) și comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. În anul 1998 a inițiat prima propunere legislativă privind declararea calității de agent sau colaborator al Securității, propunere tergiversată și, în cele din urmă, clasată în anul 2000, după revenirea la putere a PSD. În anul 1999 a propus un proiect de lege de interzicere a contracepției și avortului mult mai draconic decât cel din perioada comunistă, a lui Ceaușescu. A inițiat, de asemenea, un proiect reparatoriu față de Biserica Română Unită cu Roma, inițiativă legislativă clasată, de asemenea, în 20 decembrie 2000, imediat după revenirea PSD la guvernare.
Dionisie Bucur
Dionisie Bucur, medieșean devenit senator din primar
Dionisie Bucur (n. 24 iulie 1946) a fost senator sibian în legislatura 2000-2004, ales pe listele partidului PSD. A fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Algeriană Democratică și Populară. Dionisie Bucur a înregistrat 177 de luări de cuvânt și a inițiat 6 propuneri legislative, din care 3 au fost promulgate legi. A fost membru în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și în comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Dionisie Bucur a fost primar al orașului Mediaș în perioada 1990 – 2000.
Herman Fabini
Herman Fabini, sas cu viziuni liberale
Hermann Armeniu Fabini (n. 8 octombrie1938, Brașov) este arhitect, istoric de artă și politician român de etnie germană, sas transilvănean. Între 1952 și 1955, Hermann Fabini a urmat Liceul mixt german din Brașov și Liceul cu secție germană din Mediaș, pe care l-a absolvit în 1955. Hermann Fabini a fost senator sibian în legislatura 2000-2004, ales pe listele partidului PNL. Acesta a demisionat din Senat pe data de 24 iunie 2004 și a fost înlocuit de senatorul Tiberiu Simion Buza. În cadrul activității sale parlamentare, Hermann Fabini a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Lituania și Republica Federală Germania. A fost membru în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Hermann Fabini a inițiat 13 propuneri legislative, din care 4 au fost promulgate legi. Biserica-cetate din Biertan, cu hramul Sfânta Maria, a fost restaurată prin donații făcute de originari din Biertan răspândiți în Europa, Statele Unite ale Americii și Australia. Șeful proiectului de restaurare, arhitectul Hermann Fabini, a fost distins în 1991 cu medalia „Europa Nostra”.
Sorin Ilieșiu
Sorin Ilieșiu, parașutat la Sibiu. Absent, dar cu pensie specială
Sorin Ilieșiu (n. 12 decembrie 1955, Baia Mare) este cineast și politician român. A fost ales senator de Sibiu în 2012, după ce a fost impus de la București, după care nu a mai trecut prin Sibiu. Între 1979 și 1990 a fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea. În anul 1992 a activat în domeniul video al campaniei electorale a CDR, iar în 1996 a realizat clipurile electorale ale CDR. A fost membru al Grupului pentru Dialog Social din 1990 până în 2012, când a fost exclus, și membru fondator al Alianței Civice și al Fundației Academia Civică. A fost senator de Sibiu din partea USL (membru PNL), iar în aprilie 2015 a trecut la PSD.
Nicolae Avram
Nicolae Avram, primar și apoi senator
Nicolae Avram (n. 24 iulie 1963, Șura Mare, Sibiu), senator român, ales în 2016 pe listele PSD, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Coreea, Albania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. A inițiat 67 de propuneri legislative din care 6 au fost promulgate legi.
Mircea Cazan
Mircea Vasile Cazan, om de afaceri sedus de politică
Mircea Cazan (n. 1 iunie 1962, Sibiu) a fost ales senator pe listele PNL și membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Federală a Germaniei și Regatul Danemarcei. A trecut drept unul din cei mai bogați parlamentari de Sibiu.
Claudiu Mureșan
Claudiu Mureșan, primul senator sibian USR. Migrat la PSD
Senatorul de Sibiu Claudiu Mureșan a devenit, începând cu 16 octombrie 2023, președinte al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din cadrul Senatului României. În timpul actualului mandat parlamentar, Claudiu Mureșan a mai îndeplinit funcțiile de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de președinte al Comisiei pentru mediu din Senatul României. În toamna anului trecut, acesta s-a înscris în PSD.
Senatorii de Sibiu în perioada 1990-2024
Legislatura 1990 – 1992
1. Mircea Curelea – PNL
2. Nicolae Nan – FSN – până în 31 iulie 1990, înlocuit de Ioan Nistor Ilie – FSN, din 10 octombrie 1990
3. Ioan Tătaru – FSN
Legislatura 1992 – 1996
1. Apolzan Nicolae Manolescu – PNL
2. Andrei Țugulea – FSN, apoi PD până la finalul mandatului
3. Mircea Vâlcu – PUNR
Legislatura 1996 -2000
1. Corneliu Bucur PD
2. Victor Fuior – PUNR
3. Ioan Moisin – PNȚCD
Legislatura 2000 – 2004
1. Aron Belașcu – PRM
2. Dionisie Bucur PDSR, apoi PSD
3. Hermann Armeniu Fabini – PNL, pînă în 24 iunie 2004, înlocuit de Tiberiu Simion Buza, din 29 iunie
Legislatura 2004 – 2008
1. Viorel Arcaș – PSD
2. Nicolae Neagu – PD – independent, la finele mandatului
3. Ilie Stoica – PUR-SL – independent, la finele mandatului
Legislatura 2008 – 2012
1. Ion Ariton – PD-L
2. Viorel Arcaș – PSD
3. Minerva Boitan – PNL
Legislatura 2012 – 2016
1. Ion Ariton PD-L, independent la finalul mandatului
2. Sorin Ilieșiu – PNL, independent la finalul mandatului
3. Nicolae Neagu – PNL
4. Viorel Arcaș – PSD
Legislatura 2016 – 2020
1. Viorel Arcaș – PSD
2. Nicolae Avram – PSD
3. Mircea Cazan – PNL
Legislatura 2020 – 2024
1. Gheorghe Adrian Cătană – AUR
2. Claudiu Marinel Mureșan – USR, apoi PSD 3. Nicolae Neagu – PNL
Aleșii municipali vor dezbate în ședința Consiliul Local din 28 februarie un proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului în municipiul Sibiu. Planul vizează în mare traficul rutier din municipiu, cât și cel din zonele industriale, principale surse de zgomot. Planul a fost realizat de o firmă din Cluj Napoca.
„Măsurile luate în considerare în planul de acţiune sunt măsuri şi proiecte concrete, pe patru domenii de intervenţie: infrastructură rutieră, dezvoltarea transportului public şi a mijloacelor alternative de mobilitate, managementul traficufui și I TS, respectiv protejarea zonelor verzi/liniştite şi reducerea poluării, asumate de autoritatea locală prin Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Sibiu, a Strategiei integrate de dezvoltare urbană şi a Strategiei şi Planului de atenuare şi adaptare la schimbările climatice în Municipiul Sibiu. Pentru ca reducerea zgomotului să fie cât mai mare este necesar să se aplice măsurile din toate cele patru domenii de intervenţie, astfel încât numărul locuitorilor care expuşi la niveluri de zgomot peste valorile limită să fie cât mai mic. Aplicarea combinată a acestor măsuri şi proiecte propuse, reprezintă şi varianta recomandată de către elaboratorul planului de acţiune, pentru maximizarea efectelor de reducere a zgomotului în municipiu”, se arată în raportul municipalității.
Traficul rutier – principala țintă
Pentru traficul rutier, noile drumuri trebuie întotdeauna planificate astfel încât să nu crească numărul de locuinţe şi persoane cu disconfort provocat de zgomot. Aceasta poate include măsuri de reducere a zgomotului de-a lungul noului drum (cum sunt barierele fonice) sau exproprierea caselor. În orice caz, proiectarea unui drum nou trebuie să aibă la bază un studiu de modelare a traficului, care să verifice diferitele scenarii şi să dovedească avantajul pe ansamblu al noului drum prin estimarea mărimii impactului asupra traficului şi a mediului (inclusiv a zgomotului şi a poluării aerului). Modelarea traficului reprezintă un instrument de planificare foarte important şi de neînlocuit. El este necesar atât pentru analiza traficului (calculul volumului traficului şi definirea originilor sale, a destinaţiilor şi legăturilor), cât şi pentru prognozarea traficului (estimarea impactului măsurilor propuse, ca de exemplu un nou drum sau introducerea unei restricţii de viteză).
Măsuri împotriva zgomotului
– Reabilitare pod de piatră peste Cibiu, în dreptul străzii Gladiolelor
– Realizarea de străzi noi în zonele de restructurare urbană
– Extinderea reţelei de străzi (străpungeri)
– Modernizarea reţelei de străzi de pământ
– Construcţia de poduri peste bariere naturale și antropice (râu)
– Instalarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice sau hibride maşini, biciclete
– Introducerea transportului ecologic de mare capacitate cu autobuze pentru îmbunătățirea conectivității zonei industriale vest cu zona sud
– Introducerea transportului ecologic de capacitate mică în zona centrală
– Intervenţii pentru reorganizarea unor străzii urbane cu prioritate pentru pietoni, în perimetrul zonei istorice
– Serviciu de închiriere biciclete în regim self-service (bike-sharing)
– Proiect integrat pentru conectarea cartierului Lazaret cu zona Gării Sibiu și centrul istoric
– Creare traseu pietonal şi pentru biciclişti în lungul Văii Săpunului, adiacent albiei pârâului
– Puncte intermodale la limita zonei centrale, dotate cu parcări supraterane, multietajate sau subterane, (cu sistem de informare)
– Construirea unor zone de tip „Park and Ride” la marginea oraşului , inclusiv sistem de informare
În urma realizării hărţilor strategice de zgomot s-a constatat că nu există persoane expuse la un nivel peste limita admisă cauzat de sursa de zgomot industrie.
