Muzeul Astra invită sibienii la „Pomul gândurilor bune” până în data de 8 martie, într-o ogradă de om bun.
,,Pomul gândurilor bune” va rămâne în Muzeul Astra în perioada 24 februarie – 8 martie 2024, zilnic, între orele 10-17.
Accesul este în baza biletului de intrare sau abonamentului, iar harta cu traseul este disponibilă la intrarea principală în muzeu, la casa de bilete.
„Mai precis, pentru următoarele două săptămâni, gândurile bune se vor așterne (la propriu!) în Muzeul Astra.
Am ales ca locație gospodăriile din sectorul textil al Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, în care pe vremuri se obținea firul de mătase.
Aici toți cei care vor identifica un stâlp tradițional de răsucire a firelor în care puteți confecționa un fir de Mărțișor.
Apoi, până la fapte bune puteți scrie gânduri (tot) bune pe cartonașele special agățate în ,,Pomul gândurilor bune” pe care-l veți recunoaște cu ușurință”, a transmis Muzeul Astra.
Marele premiu în valoare de peste 7,32 milioane de euro la Loto 6 din 49 a fost câştigat duminică, în Piteşti, cu un bilet de 24,5 lei, informează Loteria Română.
„La tragerea Loto 6/49 de astăzi, 25 februarie 2024, s-a câştigat premiul de categoria I în valoare de 36.450.832,24 lei (peste 7,32 milioane de euro).
Biletul norocos a fost jucat la agenţia 03-029 din Piteşti, judeţul Argeş şi a fost completat cu trei variante simple la Loto 6/49, preţul biletului fiind de 24,50 lei.
Acesta este primul câştig de categoria I obţinut în acest an la Loto 6/49″, se arată în comunicatul Loteriei Române.
Conform Regulamentului privind organizarea şi administrarea jocurilor de tip loto tradiţional, câştigătorul are la dispoziţie 90 de zile începând cu data tragerii pentru a-şi revendica câştigul.
Istoricul şi publicistul Daniel Iancu, din Deva, a fost reclamat de un vecin la asociaţia de locatari că ar avea prea multe cărţi, unele dintre acestea fiind depozitate pe casa scării şi pe terasa comună a blocului în care locuieşte, bărbatul apreciind însă că volumele, de ordinul miilor, nu au cum să deranjeze pe cineva.
„Am auzit despre această reclamaţie verbală de la alţi vecini, pentru că nu există un document scris în acest sens.
Toate aceste cărţi nu deranjează pentru că o parte se află pe casa scării, la ultimul etaj, acolo unde se află şi apartamentul meu.
Dacă va trebui să le mut de acolo, mă voi conforma şi voi respecta prevederile legale”, a declarat duminică, pentru Agerpres, Daniel Iancu.
El are acum o colecţie de circa 20.000 de volume, o parte fiind depozitată în biblioteca apartamentului, iar restul pe casa scării sau pe terasa blocului.
Numărul cărţilor a fost mult mai mare, însă o parte dintre ele le-a donat, în special cele care nu aveau o temă legată de istorie.
„Unele cărţi le-am cumpărat, pe altele le-am primit ca donaţie.
De exemplu, am cumpărat biblioteca fostului meu profesor de fizică, circa 10.000 de volume, însă le-am păstrat doar pe cele care au ca tematică istoria, deoarece asta mă pasionează”, a explicat deveanul.
Iancu a menţionat că zilele trecute a postat un mesaj pe pagina sa de socializare în care susţinea, mai în glumă, că vecinilor le este teamă că blocul s-ar putea prăbuşi din cauza cărţilor sale, iar de aici subiectul a luat amploare, inclusiv prin comentariile internauţilor.
Daniel Iancu este doctor în istorie şi lucrează la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. A absolvit Facultatea de Istorie-Arheologie a Universităţi „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Atelierul de Creație al Crucii Roșii Sibiu funcționează deja de la începutul lunii februarie și mâinile dibace ale angajațiilor și voluntarilor au fabricat până acum peste 4.000 de mărțișoare.
”Confecționarea mărțișoarelor este o veche tradiție la Crucea Roșie Sibiu. A început acum mai bine de 11 ani cu câteva modele timide, realizate din fimo, apoi pictate pe lemn și pe lut. An de an creatorii mărțișoarelor, Rodica Vâcă și Olga Covali, vin cu modele inedite. De 2 ani, de când Ecaterina Grajdan e cu noi, s-au dieversificat și mai mult aceste modele, pentru că și ea este o artistă și completează foarte frumos echipa de artiști de la sediul nostru. Fetele pregătesc la început de fiecare an câteva modele și apoi împreună decidem care rămân pentru a fi puse la vânzare. Anul acesta, avem mărțișoare pictate manual pe lut, pe lemn, pe sticlă, croșetate din ață și cu modele dintre cele mai variate: motive florale, motive muzicale, biciclete, animale haioase, motive marine cu bărci, cascade, apusuri… După o pandemie și criza umanitară din Ucraina, parcă e bucuria aceea de a ne simți liberi în creație, veseli și plini de culoare. În urmă cu 2 ani, când a izbucnit conflictul din Ucraina, cele mai vândute mărțișoare erau cele cu mesajul PACE… Sperăm ca primăvara aceasta să fie una liniștită, fără evenimente majore și să ne bucurăm de tot ce ne înconjoară” a declarat Raluca Morar, Director Crucea Roșie Română, Filiala Sibiu.
După ce fiecare mărțișor în parte este pictat manual de angajatele Crucii Roșii Sibiu, Tanti Rodi, Olga si Kati, voluntarii tineri și voluntarii seniori fac munca cea grea și migăloasă: asamblarea mărțișoarelor, prinderea lor pe carton, atașarea etichetei cu ”Atelierul de Creație al Crucii Roșii Sibiu” și confecționare plicurilor dar întâlinirile voluntarilor din cadrul atelierelor amintesc de șezătoarea de odinioară.
Cerere tot mai mare de mărțișoare
Zilele de marți, când voluntarii seniori se întâlnesc la sediul Crucii Roșii Sibiu, au fost dedicate în ultimele săptămâni tot acestui demers, de confeționare a mărțișoarelor, sub bagheta magică a doamnei Rodica Vâcă. Spațiul devine neîncăpător pentru că toți voluntarii seniori vor să participe la această activitate.
”Pentru că de la an la an avem tot mai multe comenzi, iar fondurile obținute ajută la susținerea activității noastre umanitare, aducem mărțișoarele noastre și în munca cu beneficiarii: anul acesta am vizitat Centrul Multifunțional de Servicii Sociale de pe strada Oțelarilor și Șura Culturală din Gușterița, unde voluntarii noștri au confecționat mărțișoare alături de cei mici.
Astfel, peste 45 de copilași au plecat acasă cu mărțișoare confecționate alături de voluntarii noștri”, a mai adăugat Raluca Morar, Director Crucea Roșie Sibiu.
Anul acesta, s-a alăturat demersului nostru și Școala ANIMA. Elevii au confecționat sute de mărțișoare, iar cu fondurile strânse din comercializarea lor vom pregăti daruri pentru copiii de la Șura Culturală din Gușterița, de la afterscholul social, ȘURA DĂ ARIPI, coordonat de părintele Alexandru Ioniță.
Cei care doresc să achiziționeze mărțișoare confecționate de Crucea Roșie Sibiu o pot face începând de luni, 26 februarie, până pe data de 1 martie inclusiv, de pe Nicolae Bălcescu, de la cortul Crucii Roșii, în intervalul orar 10.00 – 18.00.
Mulțumim tuturor companiilor și prietenilor care cumpără an de an mărțișoare de la noi și participă astfel la nobila misiune de a face bine.
În spatele ușilor sigilate ale cabinelor de zbor se ascund întregi povești fascinante. Ei sunt ochii care văd lumea de sus, care au acces în culisele zborurilor și care, cu fiecare decolare, răspândesc ospitalitate și siguranță.
Profesia de stewardesă nu este una atât de ușoară pe cât pare. Curajul, disciplina și dedicarea sunt elemente esențiale care contribuie la confortul pasagerilor. Cunoscute și sub denumirea de însoțitoare de zbor sau însoțitoare de bord, sunt profesioniste ale aviației și pot transforma orice călătorie într-o aventură.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
Printre ele o găsim pe Teodora Șapera, care, îmbrățișând pasiunea pentru călătorit, a decis să o îmbine cu arta ospitalității. “Mi-am dorit să devin stewardesă datorită dorinței de a contribui la siguranța și confortul pasagerilor în timpul zborurilor. Ca stewardesă, am oportunitatea de a interacționa cu oameni din diverse medii și culturi și de a le oferi suport și confort pe parcursul călătoriilor lor. Este o mare satisfacție să pot rezolva problemele pasagerilor, să le ofer asistență și să le fac călătoria cât mai plăcută posibil. Fiind acolo pentru ei în timpul zborului, pot să le îmbunătățesc experiența și să le ofer un sentiment de siguranță și încredere în timp ce călătoresc”, ne mărturisește Teodora.
Cum devii stewardesă
Pentru a deveni stewardesă, este nevoie de un proces extrem de intens, chiar dacă acesta pare, de fapt, scurt.
“Inițial participi la un interviu de tip Open Day, care se desfășoară pe durata unei întregi zile. Mai apoi, dacă ai reușit sa treci toate probele, compania se va ocupa de tine să te trimită la un training care durează aproximativ 2 luni. În tot acest timp e necesar să treci toate examinările lor medicale, sa obții licența de zbor și să treci cu brio examenele specifice companiei”, explică Teodora.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
Mai mult decât atât, abilitățile interpersonale devin atribute esențiale. Prioritatea absolută rămâne orientarea către siguranță, iar atenția la detalii și rezistența la stres sunt pietrele de temelie care conturează un profil profesional complet: “Trebuie să fii o persoană cu abilități de comunicare excelente, capabilă să rezolve probleme rapid și să ofere asistență empatică pasagerilor, orientarea către siguranță fiind o prioritate. Atenția la detalii și rezistența la stres completează profilul, acestea contribuind la un mediu de lucru eficient și profesionist”.
“Cei care doresc să devină membri ai echipajului de cabină trebuie să fie familiarizați cu procedurile de siguranță și prim-ajutor, să aibă abilități excelente de comunicare și servicii clienți, să cunoască cel puțin o limbă străină și să reușească să își mențină o formă fizică adecvată”, completează Teodora.
Totuși, aruncând o privire la trecut, standardele s-au schimbat radical: „În trecut, se punea un accent mai mare pe aspectul fizic și pe standardele de frumusețe. Astăzi, deși aspectul încă contează, accentul s-a mutat către profesionalism și abilități de comunicare. De asemenea, în trecut, acest job era mai mult unul dominat de femei, însă cu timpul s-au făcut progrese semnificative în promovarea egalității de gen, iar acum bărbații și femeile ocupă funcții de stewardesă în mod egal. Mai mult, deși încă există această preconcepție, că noi ne ocupăm doar de servirea de mâncare și băuturi, în prezent cel mai important aspect al jobului nostru include responsabilitatea legată de siguranță și securitate în conformitate cu cerințele actuale ale aviației”.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
O zi din viața unei stewardese
Întrebată cum arată o zi obișnuită în profesia pe care o practică, Teodora ne mărturisește că: „O zi tipică pentru un membru al echipajului de cabină include pregătirea pentru zbor, îmbarcarea pasagerilor, pregătirea service-ului, rezolvarea solicitărilor pasagerilor și asigurarea debarcării în condiții sigure. După fiecare zbor și înainte de el, verificăm cabina și echipamentele și ne asigurăm că totul este in regulă”.
Problema intervine atunci când există schimbări de fus orar, iar ceea ce o ajută pe Teodora este echilibrul. “Nu cred ca există o soluție magică pentru toți, însă pentru mine funcționează o alimentație echilibrată, sport la o intensitate medie, comunicarea cu cei dragi și repaus ori de câte ori este nevoie”, spune ea.
Un alt aspect important pentru un însoțitor de bord este timpul petrecut în decursul escalelor. Cu toate acestea, compania Teodorei nu oferă posibilitatea de a rămâne la destinație, dar există și situații speciale. “Din păcate, compania pentru care lucrez nu oferă posibilitatea să rămânem la destinație. Însă în anumite momente ai oportunitatea să pleci temporar în alte baze și să lucrezi de acolo, iar ei se vor ocupa de tot ce ține de cazare, transport, diurnă. De exemplu, eu am avut ocazia să lucrez vara trecută aproximativ 3 luni din Larnaca, Cipru. Era un lucru impresionant să lucrezi câteva zile pe lună, să stai la un hotel lângă plajă și în timpul liber să explorezi insula”, povestește Teodora.
Cum rezolvă situațiile dificile
La fel ca în orice domeniu, situațiile dificile sunt prezente. Pentru însoțitorii de zbor, fiecare decolare aduce cu sine provocări unice, de la acomodarea în condițiile meteorologice schimbătoare și rezolvarea problemelor tehnice, până la gestionarea situațiilor tensionate cu pasagerii.
„În situații dificile sau cu pasageri dificili, rămân calmă, comunic clar și respectuos, și încerc să înțeleg perspectiva pasagerilor pentru a gestiona situația eficient. Colaborarea cu colegii este de asemenea importantă pentru rezolvarea problemelor în mod rapid”, spune Teodora.
Teodora Șapera. Foto: Arhiva personală
Viitorul Teodorei în domeniul aviației
“Nu îmi fac momentan planuri, fiindcă mai am multe de învățat și de trăit pe propria piele. Este un domeniu dinamic care mă reprezintă și de aceea îmi doresc să rămân în el cât de mult cu putință”, mărturisește Teodora.
Cu ochii pe orizont și cu inima deschisă, Teodora îi sfătuiește pe cei care își văd viitorul ca însoțitori de bord “să fie empatici și răbdători, să își dezvolte abilitățile de a lucra cu oamenii, să își perfecționeze engleza și, cel mai important aspect, să rămână mereu ei înșiși”.
Sibiul nu are niciun aquapark, așa că opțiunea copiilor pentru acest gen de petrecere a timpului liber în apropiata vacanță de săptămâna viitoare (cunoscută îndeosebi ca ”vacanța de schi”) este una total irealizabilă. Nu stau mai bine la acest capitol nici județele învecinate.
Potrivit clubulcopiilor.ro, în România există doar 9 aquapark-uri indoor și acestea lipsesc cu desăvârșire în anumite regiuni, cum ar fi Moldova sau Dobrogea, sau în aproprierea unor orașe mari precum Cluj-Napoca sau Constanța.
Muntele ca destinație de vacanță în această perioadă e ales în continuare de o minoritate, chiar dacă sporturile de iarnă au crescut în popularitate în România. Lipsa zăpezii, precum și costul ridicat pe care-l presupune practicarea unui sport de iarnă, țin mulți români departe de pârtii.
O alternativă bună pentru vacanța de schi o reprezintă o vizită la un aquapark. Copiilor le place bălăceala și dacă aceasta vine la pachet cu tobogane și alte distracții specifice unui aquapark, atunci se anunță o distracție pe cinste.
Clubul Copiilor (www.clubulcopiilor.ro) a creat o hartă cu toate aquapark-urile de interior din țară și a calculat costul de intrare pentru o zi intreagă pentru o familie cu un copil. Chiar dacă mai multe locații din țară se prezintă drept aquapark-uri, au fost selectate doar acele locații care, pe langă diverse bazine de înot și relaxare, oferă și cea mai căutată distracție pentru cei mici: toboganele cu apă.
Foto: www.clubulcopiilor.ro
Unde sunt cele mai apropiate aquapark-uri indoor pentru sibieni și cât costă accesul
Oradea, împreună cu localitatea învecinată Sânmartin, este orașul cu cele mai multe aquapark-uri indoor din țară. În schimb, Bucureștiul are cel mai mare aquapark indoor din țara – Therme București, care are o suprafață indoor de 30,000 de metri pătrați.
Cel mai accesibil parc acvatic indoor din țară pentru sibieni este la Deva. La Aqualand Deva, un bilet pentru 2 adulți și un copil costă 130 RON pentru o zi întreagă. La o distanță aproximativ rezonabilă să află Paradisul Acvatic din Brașov, unde se plătește 210 RON pentru o zi de acces pe familie. Prețul este puțin mai mare decât la Aqua Park President Oradea, care are un preț al biletului de 170 de RON pentru o familie cu un copil. La polul opus, cel mai scump aquapark este Felixarium din Oradea, unde intrarea pentru o familie costă 325 RON, urmat îndeaproape de Therme București, cu un preț de intrare de 323 RON.
Foto: www.clubulcopiilor.ro
Comparație cu Europa
Prețurile din România sunt similare cu cele din țările din apropierea noastră – Polonia și Ungaria –, ultima dintre acestea fiind o populară destinație de turism balnear pentru locuitorii din vestul țării.
Acestora li se adaugă Austria, Italia sau Germania, destinații turistice de iarnă preferate de români, însă prețurile acestor destinații sunt, în schimb, semnificativ mai mari. De exemplu, costul intrării la Therme Erding, un aquapark indoor din Germania, operat sub sigla aceluiași operator ca cel din București, este aproape de trei ori mai mare decât la cel din capitala României.
Foto: www.clubulcopiilor.ro
Ce opțiuni de piscină publică ai în Sibiu. Olimpia, un eșec cu recidivă
Pentru sibienii care se mulțumesc totuși cu o bălăceală la strandurile sau spațiile dedicate de interior, prețurile pentru o familie cu un copil, pentru o zi, sunt:
Baia Populară – 200 lei
Aria Măgura Cisnădie – 175 (în cursul săptămânii), 205 (sâmbătă, duminică și sărbători legale)
Aria Sibiu – 175 (în cursul săptămânii), 205 (sâmbătă, duminică și sărbători legale)
Hermanns Hotel Sibiu – 345
Mercure Sibiu Arsenal – 225
The Spa Hilton – 237, 5 (95 lei adult, 50 % reducere pentru copii)
Bazinul Olimpia, cel mai mare bazin de înot din judeţul Sibiu, aflat în administrarea Clubului Sportiv Municipal Sibiu, se află într-o stare deplorabilă. De câţiva ani, bazinul a fost închis și nici nu există indicii concrete că lucrurile se vor schimba prea curând. Reabilitarea a fost începută, cel puţin la nivel de documentaţie, de către Ministerul Tineretului şi Sportului, iar în cele din urmă proiectul a fost transferat către Compania Naţională de Investiţii. În acest moment, proiectul de reabilitare se află la Compania Naţională de Investiţii – CNI, care s-a cantonat în pregătrirea licitaţiei de execuţie. Deci sibienii mai au de așteptat până vor avea posibilitatea de a-și duce copiii pentru câteva momente de relaxare, la emblematicul Bazin Olimpia.
”Cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Dr. Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în data de 15.02.2024, a avut loc Ședința Administrativă a preoților din Protopopiatul Ortodox Român Sibiu. Ședința a fost prezidată de P.C. prof. dr. Vasile Mihoc – vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului. După rugăciunea de început, în cuvântul de bun-venit, preacucernicul părinte protopop Ioan Coșa, cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit, l-a prezentat pe Dl. Ciprian Faraon – în calitate de candidat la postul de primar al Municipiului Sibiu în cadrul alegerilor de anul acesta”, se arată într-o postare pe site-ul Mitropoliei Ardealului. După care i se ridică o mică ”piramidă” de lăudăroșenii lui Faraon, cu sentința că acesta este ”bun credincios, implicat activ în toate proiectele Bisericii”.
Asta, cu ”toate proiectele”, cu toată bunăvoința, nu sună chiar întru totul convingător, având în vedere că din articolele publicate de Mitropolia Ardealului privind activitatea sa nu reiese de nicăieri că domnul Faraon ar fi atât de implicat în slujba Bisericii.
Să nu mai aducem în discuție faptul că aprecierea vine ”pentru toate proiectele Bisericii”, nu doar ale Mitropoliei Ardealului. De unde concluzia onestă, zicem noi, că fie Biserica (Mitropolia Ardealului) a avut fie un singur proiect (cel al Ședinței Administrative a preoților din Protopopiatul Sibiu, la care Ciprian Faraon a fost prezent), fie că cineva suferă de mania exagerării cu intenționalitate.
În treacăt fie spus, Ciprian Faraon e într-o alianță politică cu USR, partidul care are o sensibilitate și ”considerație” specială la adresa Bisericii. Or, nu știm dacă și acest proiect, de a te asocia cu cineva care și-a făcut o agendă de lucru din a critica Biserica, face parte din ”toate proiectele” pe care Biserica le derulează cu susținerea absolută a lui Ciprian Faraon.
Nu putem să nu sesizăm neatenția Mitropoliei Ardealului de a nu îi acorda și lui Ciprian Faraon, după atâta implicare și susținere, Crucea Șaguniană. AUR a luat și de data aceasta fața Forței Dreptei, George Simion beneficiind de ceva mai multă apreciere.
Oamenii s-au săturat de politică. Mai ales că de fiecare dată s-au simțit trădați, mințiți de cei pe care i-au votat. Politicieni susținuți, nu rareori, de oamenii Bisericii. Ne-am dori ca măcar Biserica să rămână un reper de moralitate, conduită și garanție a valorilor neperisabile ale acestei țări. Nu e să fie, nici de această dată.
Pe când câte o invitație la ședințele protopopiatului pentru Dan Barna, Ruxandra Cibu Deaconu, Astrid Fodor, Daniela Câmpean, Alexandru Găvozdea, Adrian Copilu Minune, Fernando de la Caransebeș?
Mitropolitul grec Athanasie de Limassol spunea odată: Dumnezeu să ne păzească de pietiști, care pun accent pe formalisme, nu pe o legătură personală cu Dumnezeu. Acești oameni nu se pot vindeca, pentru că se cred deja vindecați. În timp ce păcătoșii știu că sunt păcătoși. De aceea Hristos a spus că vameșii și desfrânatele vor merge înaintea lor, în Împărăția lui Dumnezeu.
Aceste cuvinte sunt aspre, dar pline de adevăr. Ele pornesc de la pilda vameșului și fariseului, rostită de Hristos. Fariseul respecta toate formalismele legii vechi. Uita însă esențialul: să zidească legea în inima lui. Tot ce nu izvorăște din inimă, rămâne superficial și nu durează. De aceea râvna lui de mântuire nu aducea roade.
În schimb vameșul, care nu prea respecta rânduielile legii, se căia din inimă, pentru toate păcatele. Faptul că nu avea o viață religioasă ordonată, nu este de lăudat. De apreciat este smerenia lui, prin care depășea această lipsă. De aceea, el nu trebuie luat ca exemplu de nerânduială, ci ca exemplu de îndreptare, dincolo de formalisme seci.
Citind pilda, constatăm cât de actuală este și azi. Formaliștii pietiști nu numai că n-au dispărut, dar sunt și foarte gălăgioși. Stau la vânat pe internet și, Doamne ferește, să constate vreo „abatere”, că și afurisesc ca „ne-ortodocși” pe cei care încalcă închipuite „canoane”.
Sau alt exemplu: la Botez, mulți nu știu mărturisirea de credință. Dar toți știu superstiția că pruncul trebuie să poarte „ață roșie” la mână. Formalismul denaturează, face „mai tare ața, ca povața”, adică mai respectată superstiția, decât Crezul.
Tot un proverb spune: „Desul umple fesul, rarul umple carul”. Adică, nu regulile dese, fără duh, ci dragostea și smerenia, care sunt tot mai rare, acelea aduc mântuire.
Savu Popa nu crede că românul s-a născut poet. Pe lângă faptul că scrie poezie, acesta mai dăscălește la limba și literatura română câteva clase de gimnaziu din localitatea Loamneș. E autorul câtorva volume de poezie, fervent iubitor al turnirurilor de poezie, iar versurile l-au purtat în diverse spații geografice, în căutarea sensului poetic.
Oare v-ați întrebat vreodată cum ajung oamenii să scrie poezie? De ce o fac? Au oamenii nevoie de poezie și, implicit, de poeți? L-am rugat pe Savu să ne găsească oarece răspunsuri acestor întrebări.
”Cum am început să scriu? Pot să spun că încă din fragedă pruncie aveam atracție pentru cărți. M-am născut cu o bibliotecă, chiar măreață, aș putea spune. Mă pasionau cărțile de poezie, în special. Nu știam eu foarte bine să citesc pe atunci, dar faptul că poeziile aveau rândurile sub formă de versuri mi se părea fascinant. În alte cărți continuau rândurile unul după altul, dar la poezie se opreau la un moment dat. Plus de asta, îmi trezeau interes oamenii care încercau să scrie o poezie pe loc sau chiar să o recite. De mic am avut deschidere spre cultură, a fost un privilegiu pentru mine, iar crescând, am început să aștern și eu versuri pe foaie. Pentru mine această scriere literară înseamnă viul, un joc de a simți ceea ce se întâmplă în prezent“, e de părere Savu Popa.
Poezie cu iz de sat
Pentru cei care s-au născut sau au copilărit în zona rurală, lumea pe care o poartă cu ei în suflet și din care își cresc bucuriile și gândurile fertile este una a satului, a oamenilor locului. “Prima mea carte de poezie a apărut în 2017. Aceasta adună mici poeme în care vorbesc despre locurile natale. Eu sunt născut în Ocna Sibiului. În lucrare am creionat povești care animă acele locuri, un fel de îmbinare între rural și fantastic. “Ipostaze“ se numește. Aceasta a concis și cu intrarea poeziei mele în mediul online. S-a întâmplat ca să intru într-un cenaclu de poezie virtual, iar aceste scrieri încep să se digitalizeze”, povestește poetul.
Poezia nu unește doar creatorul ei de acea foaie de hârtie, ci mai ales unește suflet cu suflet și oameni cu oameni. Iar unii dintre aceștia o consideră chiar asemenea unui sport. “Am călătorit mult datorită poeziei, am fost la diverse festivaluri de poezie. Am participat la un turnir al poeziei chiar, adică m-am duelat în versuri cu alți pasionați; undeva prin Turcia a fost evenimentul. Poezia nu este ceva static, poezia te poartă pe căi, poezia înseamnă constituirea unor prietenii, poezia înseamnă viață. Scrisul poeziei poate fi un sport, nu doar unul fizic, dar și unul mental. Consumul poetic e o combustie internă care arde, iar dacă nu exteriorizezi ceea ce simți, acel foc ușor se stinge“, mărturisește autorul volumului de poezie ”O camera fără prize”.
Savu Popa
Ce înseamnă să fii poet?
Poezie poate să scrie oricine. Orice om alfabetizat poate exersa în domeniul versificării. Însă un text, ca să ajungă cu adevărat text liric, trebuie să fie trăit. ”Ca să fii poet trebuie să fii un bun trăitor, un colecționar de realitate. Poetul este mereu în mijlocul mulțimii, trăiește clipa. Mie îmi place foarte mult să mă plimb, să văd lumea în diverse ipostaze, pentru că atunci automat îmi extrag de acolo ceea ce mă inspiră. O altă condiție ca să devii un poet, în adevăratul sens al cuvântului, sunt lecturile, dar și aici este o capcană. Citești, citești, dar la un moment dat nu trebuie să te lași influențat, trebuie să-ți descoperi propria ta voce. La mine fiecare carte de poezii reprezintă o poveste “, declară Savu Popa.
Strigoița
Ați stat vreodată să vă gândiți cum au ajuns oamenii să creadă în personaje supranaturale? Cum a ajuns orice “ceas“ sau orice loc de pe pământ să fie bântuit de un spirit? Clar, oamenii aveau mai multă imaginație atunci, aceasta și pentru că nu erau distrași de tehnologia care ne-a invadat astăzi. ”Am scris și o carte în genul epic, ”Strigoița“, care este o colecție de povești horror folclorice, care se leagă de spațiul de acasă, de spațiul rural. Inspirația a plecat de la oamenii locului. La un moment dat, pe sate exista un fel de troc, sau nu știu cum să-l numesc, în fine, cert e că sătenii mergeau prin satele învecinate și tăiau un porc, să zic. Acest proces dura un pic, iar seara, după ce terminau totul, trebuiau să ajungă acasă, nu existau mijloace de transport ca astăzi, iar foarte mulți dintre ei mergeau pe jos. La un moment dat, ajungeau pe anumite dealuri (foarte importante aceste treceri), iar mergând peste aceste dealuri, unii spuneau că se întâlneau cu strigoaicele, care erau prinse în horă. Și se știe că cine le găsea în cale nu prea avea parte de lucruri bune“, ne povestește Savu Popa.
Lansare carte Savu Popa
Care este rolul poetului în societate?
Sunt mai multe tipologii de poeți. Unii așteaptă inspirația, apoi se apucă de scris, altora le vine inspirația scriind. “Când alcătuiesc un volum de poezie, merg pe intuiție și trăire. Prima oară trăiești, apoi scrii; am mai spus-o, e literă de lege. Poeții sunt anticorpii acestei lumi, anticorpii frumuseții, după cum a spus cineva. Rolul nostru este și interesant, și ciudat, în același timp. Pentru că noi trebuie să menținem frumusețea acestei lumi și să fim în contact direct cu tot ceea ce ce înconjoară. Să trăim, tot repet acest cuvânt, deoarece am constatat că oamenii nu mai știu să trăiască. Alți poeți gândesc așa: Nu mă așez la masa de lucru să scriu, ci aștept să vină inspirația. Au fost școli întregi care au mizat pe inspirație, mai ales romanticii, care credeau că inspirația are o legătură cu divinitatea. Alții se așază la masă și se lasă purtați, pornesc de la un context, pornesc de la un pretext, o întâmplare și continuă actul creativ. Există poeți americani care au scris un poem pornind de la un hamburger amărât. Cotidianul, cu banalitatea lui, a reprezentat o sursă de informație majoră pentru poezie. Eu sunt ceva între. Prima oară mă pălește informația, apoi iau ideile din zbor. Dar totuși poezia nu poți să o căznești, căci se cunoaște o poezie chinuită“, e de părere tânărul poet.
Ca să devii poet îți trebuie disponibilitate
Unii oameni se nasc poeți, alții devin în timpul vieții. Dar când îți dai seamă că ești chiar tu un poet? ”Ca să devii poet trebuie să ai, în primul rând, imaginație. Iar, în al doilea, disponibilitate. De ce disponibilitate? Odată ce ți-ai luat în serios acest rol, vor exista și anumite sacrificii. Poezia nu se face la o bere. Desigur, se poate face și la o bere, dar îți trebuie acea “stare“, acea dispoziție aparte, iar acea “stare“, pe care nu o pot defini, o poți căpăta doar în anumite locuri și cu anumiți oameni. Pe mine mă cuprinde acea “stare“ când sunt singur. Ca să fii poet trebuie să fii apt ca să primești și critici. Permanent lucrăm la poemele noastre; poezia este ca un șantier. Plus, ca poet, trebuie să citești din toate domeniile. Poezia este sora mai mică a psihologiei. Urăsc sintagma aceea, ”Românul s-a născut poet”. O greșeală a poeților în vers alb este faptul că mulți dintre ei au tendința să vorbească în poezie, să explice, dar poezia urăște explicația, poezia trebuie să sugereze. Poezia poate fi un rezumat inefabil al unei narațiuni, al unei povești“, mărturisește interlocutorul nostru.
Savu Popa
Popa Savu, pe lângă articolele scrise pentru diverse publicații de cultură, are publicate și patru cărți de poezie, una de proză și una de eseuri. Cel mai recent volum al său, de poezii, intitulat “De-a v-ați ascunselea“, a apărut în primăvara aceasta la editura clujeană Școala Ardeleană.
Savu Popa s-a născut în 15 februarie 1991 la Ocna Sibiului, unde locuieşte şi în prezent. Clasele primare şi gimnaziul la Ocna Sibiului, liceul şi studiile universitare filologice la Sibiu. A publicat poezii în revistele Euphorion (unde şi debutează în 2004), România literară, Familia, Ateneu, Zona nouă, Revista Cenaclului de la Păltiniş, Lumină lină, Qpoem, Egophobia, Algoritm literar, Sintagme literare, Banchetul, Prăvălia culturală. Debutează în volum în anul 2017, cu Ipostaze, Editura Paralela 45. Premiul „Traian Demetrescu” pentru poezie, la concursul de creaţie literară, cu acelaşi nume, organizat la Craiova în anul 2016 şi Premiul juriului, preşedinte profesorul şi criticul literar Nicolae Manolescu, la Festivalul Literatura Tinerilor (prima ediţie), organizat de Uniunea Scriitorilor din România la Neptun în 2017.
O medieșeancă a primit flori, o diplomă și un premiu în bani din partea administrației locale la împlinirea celor 100 de ani.
Edilul șef al Mediașului, Gheorghe Roman, a felicitat-o pe Angela Câltan, la finele acestei săptămâni, cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 100 de ani.
Alături de reprezentanții Direcției de Asistență Socială, edilul Mediașului a oferit doamnei Câltan flori, o diplomă aniversară, dar și un premiu în bani, în semn de respect și recunoștință, cu prilejul împlinirii acestei vârste.
Acordarea premiilor și a diplomelor de centenar a fost aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Local Mediaș, de prevederile acesteia beneficiind persoanele cu domiciliul în municipiul Mediaș și satul aparținător Ighișu Nou, care vor împlini vârsta de 100 de ani în cursul anului 2024.
UPDATE – În urma testării conducătorului auto cu aparatul din dotare, au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive.
„Menționăm că aceasta nu reprezintă probă în cadrul dosarului penal, șoferul fiind condus la o unitate medicală pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii cu exactitate a consumului de substanțe interzise.
În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, respectiv conducere sub influența substanțelor psihoactive”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
ȘTIRE INIȚIALĂ – Doi copii au fost răniți într-un accident rutier produs sâmbătă la intersecția străzilor Vasile Cârlova cu Ștrandului Sibiu.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism pe strada Ștrandului, un bărbat în vârstă de 41 de ani, din Cristian, a pătruns în intersecția cu strada Vasile Cârlova fără să acorde prioritate și a intrat în coliziune cu un autoturism condus pe această stradă de către o femei în vârstă de 41 de ani, din Sibiu.
Doi copii, o fată și un băiat, ambii în vârstă de 9 ani, pasageri în autoturismul condus de către femeie, au fost răniți.
Două echipaje SMURD dintre care unul cu medic și o autospecială de descarcerare au intervenit la acest eveniment rutier.
Echipajele au acordat îngrijiri medicale pentru cei doi copii.
Ambii au fost transportați la CPU Luther, minorii suferind mai multe contuzii.
Primarul și viceprimarul USR din Micăsasa s-au alăturat PSD Sibiu, anunțul fiind făcut pe pagina de Facebook a președintelui social democraților sibieni, Bogdan Trif.
Viceprimarul din Micăsasa, Adrian Suciu, va fi candidatul PSD la funcția de primar, la următoarele alegeri.
”Am ales să mă alătur, la următorul scrutin electoral, echipei social-democraților pentru a putea să continui proiectele începute în comună, dar și pentru a implementa alte obiective pe care le avem în plan și care sunt cerute de cetățenii din Micăsasa.
În acești patru ani, am avut realizări importante, dar consider că putem materializa toate proiectele având alături o echipă județeană puternică și preocupată de nevoile comunității din Micăsasa și o echipă națională care ne va acorda tot sprijinul.
Îmi asum candidatura la Primăria Micăsasa pentru că acest lucru l-am convenit cu actualul primar, cu care am făcut și voi face, în continuare, echipă.
Doar împreună și uniți cu toți cetățenii, putem să facem din Micăsasa comuna în care ne dorim să locuim cu toții”, spune Adrian Suciu, viceprimarul comunei Micăsasa.
”Împreună cu domnul viceprimar am făcut echipă în nenumărate proiecte chiar înainte de a face administrație și vreau să continuăm să realizăm proiecte pentru comunitate.
Atunci când vine vorba despre oameni și comunitate, nu cred că-și au loc orgoliile și de aceea aleg să susțin candidatura lui Adrian Suciu pentru funcția de primar.
În ultimii patru ani, ne-am preocupat să facem proiecte în comunitate, chiar dacă liderii politici din USR nu ne-au susținut și nu ne-au trecut pragul comunei de multe ori.
Deși au fost perioade în care au avut pârghii, fiind la guvernare, și puteau să aloce fonduri pentru realizarea proiectelor noastre, ne-au ignorat, demonstrând în felul acesta că nu le pasă de reprezentanții lor în teritoriu și de cetățenii care le-au acordat votul.
Pornim cu încredere pe un nou drum, cu certitudinea că în această echipă putem face mult mai multe lucruri pentru comunitatea noastră.
Îl susțin pe Adrian pentru mandatul de primar fiind sigur că va continua lucrurile pe care le-am început împreună și că va atrage noi investiții pentru comunitatea noastră”, a declarat Timotei Păcurar, primarul comunei Micăsasa.
„Mă bucur că Timi și Adrian au ales să se alăture echipei PSD Sibiu.
Împreună, vom fi o forță mult mai puternică, astfel încât vom reuși să ne îndeplinim obiectivele.
Apreciez faptul că cea mai tânără echipă de edili din țară a ales să se alăture echipei social-democrate sibiene.
Primăria Micăsasa a fost prima, singura și ultima primărie pe care USR a avut-o în județul Sibiu.
Îi asigur pe locuitorii din Micăsasa că vom munci împreună pentru a aduce bunăstare comunei lor”, a spus președintele PSD Sibiu, Bogdan Trif.
