Acasă Blog Pagina 315

FOTO: Din mijlocul războiului, în prima linie a medicinei din Sibiu: povestea tulburătoare a lui Hasan Diab

„Aici m-am simțit Hasan, nu un străin”. Povestea emoționantă a medicului din Liban care și-a găsit liniștea și vocația la ATI Sibiu.

A plecat dintr-o țară măcinată de război și a ajuns în România aproape din întâmplare. Astăzi, după ani de studiu, sacrificii și adaptare, Hasan Diab spune că la Sibiu a găsit mai mult decât un loc de muncă: a găsit oameni care l-au acceptat, colegi care l-au sprijinit și sentimentul că aparține unei comunități.

Tânărul medic originar din Liban și-a construit în România nu doar cariera, ci și o nouă viață.

După șase ani de facultate la București și începutul rezidențiatului la ATI Sibiu, Hasan vorbește cu sinceritate despre drumul său, despre medicina românească, despre trauma războiului din țara natală și despre locul în care spune că s-a simțit pentru prima dată cu adevărat acceptat.

O fotografie făcută pe poarta Ambasadei i-a schimbat viața

Povestea lui Hasan Diab în România a început în 2013, într-un mod neașteptat.

„Cu România a fost așa mai spontan. Eu nici nu aveam în plan să vin aici”, povestește el.

Ajunsese la Ambasada României din Liban doar pentru a-și însoți un prieten la Ambasada Italiei. Însă un afiș lipit pe poarta ambasadei române avea să îi schimbe complet destinul. Era vorba despre burse pentru studenții la medicină.

„Am făcut poză la cerere și m-am dus acasă. Am zis: hai să pregătesc, poate, poate… dar nu aveam speranță”, își amintește Hasan.

După aproximativ o lună și jumătate a venit răspunsul pe care nu îndrăznea să îl aștepte: fusese acceptat.

Pentru el, bursa a însemnat o șansă uriașă. În Liban, studiile medicale sunt extrem de costisitoare.

„La noi medicina costă foarte mult și nu oricine poate să o facă”, explică tânărul medic.

A urmat anul pregătitor la București, unde a învățat limba română, apoi a început Facultatea de Medicină Generală.

„Fiecare român pe care l-am întâlnit era sociabil și curios”

Adaptarea într-o țară complet nouă a fost, surprinzător, mai ușoară decât se aștepta.

„N-am avut probleme. Dacă nu vorbeam bine, oamenii mă ajutau, mă înțelegeau”, spune Hasan.

Crede că deschiderea românilor a avut un rol esențial în integrarea sa.

„Fiecare român pe care l-am întâlnit era sociabil și curios. Intram foarte ușor în discuții și asta m-a ajutat să învăț limba și să mă simt bine aici.”

După absolvirea facultății, în 2020, a trebuit să mai aștepte până la intrarea în rezidențiat din cauza procedurilor administrative aplicate studenților străini.

În această perioadă a urmat un an de pregătire în cardiologie, iar în 2023 a ales să înceapă rezidențiatul în Anestezie și Terapie Intensivă la Sibiu.

De ce a ales Sibiul: „Aveam nevoie de liniște”

După anii petrecuți în Capitală, Hasan simțea nevoia unei schimbări.

„Am zis că poate am nevoie de puțină liniște după București”, mărturisește el.

Aglomerația și orele pierdute zilnic în trafic îl epuizau.

„În București pierdeam și două ore pe zi în trafic. Aici ajung repede la muncă și am timp și pentru mine, și pentru studiu.”

Alegerea specializării ATI a venit în perioada stagiului de cardiologie.

„Doctorița de acolo mi-a zis să pun în calcul ATI, că a observat că mi se potrivește stilul acesta de muncă”, spune Hasan.

A început să citească despre specializare și să descopere o lume medicală care îl atrăgea tot mai mult. În același timp, auzise că la Sibiu rezidenții au șansa să învețe mai mult practic.

„Am auzit că aici sunt mai puțini rezidenți și faci mai multe lucruri practic. Și chiar așa a fost.”

„Nu exista distanța aceea între medici și rezidenți”

Ceea ce l-a impresionat cel mai mult la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a fost relația cu medicii și colegii.

„Nu mă așteptam să fie atât de bine. M-au primit de la început și nu m-au judecat că nu știam tot sau că nu vorbeam perfect româna”, spune el.

Diferența față de experiențele trăite în București a fost evidentă încă din primele luni.

„Aici medicii specialiști stăteau cu noi, ne explicau totul de la A la Z, ne arătau fiecare manevră. Nu exista distanța aceea între medici și rezidenți.”

Hasan consideră că această apropiere îi ajută enorm pe tinerii medici.

„Aveam curaj să întrebăm și astfel aveam și mai mult chef să învățăm.”

Astăzi vorbește despre ATI cu pasiune și convingere.

„Mi-am dat seama că îmi place specializarea asta. Vin la muncă și nici nu mă uit la ceas să văd când trebuie să plec acasă.”

Spune că sprijinul primit la Sibiu i-a schimbat complet modul în care privește medicina și această specializare dificilă.

„Când cineva îți explică și te învață, nu te mai sperie ce vezi în ATI. Înțelegi că poți să ajuți și că poți să tratezi.”

Hasan a ținut să le mulțumească public coordonatorilor săi.

„Vreau să mulțumesc în special doamnei Conf. Dr. Alina Bereanu și domnului Conf. Dr. Mihai Sava care sunt coordonatorii rezidenților și care au avut răbdare și mi-au oferit sprijin în această perioadă.”

„M-am simțit tratat ca Hasan, nu ca un străin”

Deși mulți medici aleg să plece în alte state europene, Hasan spune că nu mai ia în calcul această variantă.

„Și eu am avut un gând să mă duc în Germania sau în altă țară, dar acum nu cred că mai vreau.”

A discutat cu foști colegi plecați în străinătate și spune că mulți dintre ei regretă decizia.

„Poate sunt salarii mai mari, dar aici am văzut medici care explică, te învață și te ajută. Pentru mine asta contează foarte mult.”

Mai presus de toate, Hasan spune că în România nu s-a simțit niciodată marginalizat.

„M-am simțit tratat ca Hasan, nu ca un străin sau ca un libanez.”

Drama care îl urmărește zilnic: războiul din Liban

La finalul discuției, vocea lui Hasan se schimbă atunci când vorbește despre țara natală.

Familia sa este încă în Liban, iar războiul le-a distrus complet viața.

„Casa mea a fost distrusă și acum membri familie mele sunt refugiați într-o altă zonă”, spune medicul despre părinții și frații săi.

Realitatea de acolo este una greu de imaginat.

„Acolo oamenii nu se mai gândesc la viitor. Se gândesc doar dacă trăiesc sau nu mâine.”

Urmărește permanent știrile din Orientul Mijlociu și vorbește cu durere despre victimele civile.

„Până la urmă, concluzia unui război e aceeași: mor oameni nevinovați.”

În contrast cu nesiguranța și suferința din țara natală, România și Sibiul au devenit locul în care Hasan și-a găsit echilibrul.

„Aici m-am liniștit”, spune simplu.

Pentru el, Sibiul nu mai este doar orașul în care lucrează, ci locul în care a simțit că aparține.

Mesajul coordonatorului ATI despre Hasan Diab

Conf. Dr. Alina Bereanu, medic șef al secției ATI, vorbește despre Hasan ca despre un rezident implicat și dedicat.

„Dr. Hasan Diab s-a remarcat constant prin seriozitate profesională, implicare activă și interes.

Pe parcursul stagiilor desfășurate în cadrul Clinicii ATI a SCJU Sibiu, acesta a demonstrat responsabilitate, capacitate de integrare în echipa medicală și o preocupare continuă pentru aprofundarea cunoștințelor teoretice și perfecționarea abilităților clinice specifice specialității.”

Aceasta a subliniat și implicarea rezidenților în activitățile academice și de simulare organizate în cadrul Clinicii ATI și al Centrului de Simulare al Facultății de Medicină din cadrul Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Împreună cu Conf. Dr. Mihai Sava și Șef lucr. Dr. Bogdan Vintilă, aceasta încurajează participarea activă a rezidenților la cursuri, workshopuri și sesiuni de simulare medicală.

Unul dintre cele mai recente proiecte organizate a fost simpozionul cu workshop „Provocări și strategii în ventilația mecanică în UPU și ATI”, realizat împreună cu Dr. Bogdan Csillag, adresat rezidenților și specialiștilor din ATI și Medicină de Urgență.

„Ne bucurăm să avem alături de noi rezidenți implicați, serioși și dornici să se dezvolte profesional, care participă activ atât la activitatea clinică din cadrul ATI, cât și la cursurile, workshopurile și sesiunile de simulare organizate.

Astfel de activități contribuie la formarea unei noi generații de medici bine pregătiți și implicați în îngrijirea pacientului critic.”

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

VIDEO: Frații-minune ai dansului popular din Sibiu merg în FINALĂ! Eric și Eduard Radu au făcut spectacol total

Emoție uriașă, aplauze fără oprire și un moment care a topit inimile tuturor. Sibienii Eric și Eduard Radu au impresionat din nou juriul și publicul de la Românii au talent, reușind să se califice în Marea Finală programată pe 29 mai.

Cei doi frați au devenit rapid unii dintre cei mai iubiți concurenți ai sezonului după ce, la prima lor apariție pe scenă, au primit Golden Buzz-ul oferit de Pavel Bartoș.

În cea de-a treia semifinală, Eric și Eduard au revenit cu un moment și mai spectaculos, demonstrând încă o dată că talentul, emoția și autenticitatea pot cuceri orice public.

Prestația lor a stârnit reacții impresionante din partea juriului.

„M-am topit pur și simplu. Sunteți adorabili, sunteți foarte talentați. Sunteți formidabili!”, a spus Carmen Tănase.

„Voi sunteți ceva… Noi am vrea să vă vedem în toate sezoanele viitoare”, a declarat Andi Moisescu.

„Eu nu am văzut atâta coordonare la trei ani!”, a afirmat Andra.

Eric și Eduard Radu, în vârstă de 7 și 3 ani, sunt doi frați din Sibiu care au descoperit dansul popular încă de la vârste extrem de fragede. În familie se spune, în glumă, dar și cu multă mândrie, că cei doi au început să danseze încă din burta mamei.

Dansul face parte din viața lor de zi cu zi. Repetă împreună în fiecare zi, uneori chiar și ore întregi, însă pentru ei totul rămâne o combinație perfectă între pasiune, joacă și bucurie.

Talentul artistic vine și din familie. Părinții lor sunt dansatori amatori, instructori de dans popular și economiști. Ei continuă să promoveze tradițiile românești în mai multe comune din județele Sibiu și Alba.

Dincolo de scenă și de lumina reflectoarelor, Eduard este un copil energic și curios. Este pasionat de motoare și visează ca într-o zi să aibă propriul său motor. În timpul liber se distrează jucând Kendama.

Legătura dintre cei doi frați este una specială. Eric îl îndrumă permanent pe fratele său mai mic, învățându-l să fie atent, politicos și isteț.

Cea de-a treia semifinală a sezonului 16 din Românii au talent a adus pe scenă momente spectaculoase și multă emoție. Toți concurenții au încercat să convingă publicul și juriul că merită un loc în Marea Finală din 29 mai.

Printre cei care au urcat pe scenă s-au numărat Daria Domnica Rusu, Denis Popovinchenko, Lidia Zainea, Eric și Eduard Radu, Iosif Mândru, Mikhail Ermakov, Rebeca Tomescu, Agnese Bresaola, Andrada Olteanu, Roberto Bunea, Denis Flueraș și Danny Budiski.

Toți au luptat pentru șansa de a ajunge în ultimul act al competiției, iar telespectatorii și-au exprimat susținerea prin vot, răsplătind prestațiile care au impresionat cel mai mult.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

VIDEO – Primarul Mediașului cere refacerea lucrărilor: „Bugetul local nu va plăti greșelile constructorilor”

La doar câteva săptămâni după turnarea covorului asfaltic în zona sensului giratoriu de la „La Pene”, au apărut deja primele denivelări, stârnind nemulțumiri și semne de întrebare privind calitatea execuției lucrărilor.

Primarul Mediașului, Gheorghe Roman, a reacționat public și a transmis că situația este „inacceptabilă”, solicitând refacerea integrală a zonei pe cheltuiala constructorului.

„Cetățenii merită investiții făcute corect de la început, nu lucrări care trebuie refăcute după scurt timp”, a declarat edilul într-o postare publicată pe Facebook.

Acesta a precizat că bugetul local nu va suporta costurile remedierilor provocate de neglijența firmelor care execută lucrări în oraș și le-a cerut responsabililor din administrație mai multă seriozitate în gestionarea investițiilor publice.

„În urmă cu doar câteva săptămâni a fost turnat covorul asfaltic în zona sensului giratoriu de la „La Pene”.

Nu a trecut mult timp și au apărut deja denivelări.

Din punctul meu de vedere, asemenea lucrări executate superficial sunt inacceptabile. Cetățenii merită investiții făcute corect de la început, nu lucrări care trebuie refăcute după scurt timp.

Astfel, am cerut constructorului refacerea integrală a zonei pe propria cheltuială și le-am solicitat colegilor care gestionează astfel de investiții mai multă seriozitate și responsabilitate.

Precizez foarte clar că bugetul local nu va fi afectat atunci când se fac refaceri cauzate de neglijența firmelor care derulează investiții în oraș.

Cei care greșesc trebuie să își asume și să remedieze problemele apărute”, a scris primarul Mediașului, Gheorghe Roman, pe Facebook.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

FOTO: România are de 7 ani un ÎMPĂRAT. Constantin Întâi Valahul este „Șeful statului ortodox ROMANIA”

Ieri s-au împlinit 7 ani de la unul dintre cele mai misterioase evenimente politico-spirituale petrecute pe internetul românesc: proclamarea lui Constantin Întâi Valahul drept „Șeful statului ortodox ROMANIA”.

Ovidiu Ilie Bagiu s-a autoproclamat „împăratul Constantin Întâi Valahul Șeful statului ortodox ROMANIA” în 2019.

Un moment istoric atât de important, încât a reușit performanța incredibilă de a trece complet neobservat de ONU, NATO, Guvern, Președinție, Casa Regală și, foarte probabil, de majoritatea populației țării.

Legenda imperială spune că în urmă cu șapte ani s-au deschis portaluri energetice dacice, iar din adâncurile unui algoritm Facebook a apărut noul conducător spiritual-administrativ al neamului.

De atunci, imperiul merge înainte. Nu are instituții, nu are monedă, nu are teritoriu clar delimitat și nici recunoaștere diplomatică, dar are ceva mult mai important: postări solemne scrise cu litere mari, fundaluri cu vulturi aurii și foarte multe puncte de suspensie.

Legenda spune că în urmă cu șapte ani s-au aliniat planetele, dacii liberi au simțit o vibrație misterioasă în Wi-Fi-ul cosmic, iar undeva, într-un colț mistic al internetului, s-a născut un nou imperiu. Unul fără granițe, fără recunoaștere internațională, dar cu foarte mult entuziasm în comentarii.

De atunci, România a continuat, complet inexplicabil, să funcționeze ca republică. Guvernele s-au schimbat, președinții au fost aleși, taxele au crescut, dar adevăratul „împărat” a rămas probabil în aceeași dimensiune paralelă administrativă unde trăiesc și tunelurile dacice, energiile ancestrale și documentele secrete ascunse sub Bucegi.

Potrivit tradiției imperiale neomologate, Constantin Întâi Valahul ar conduce un stat ortodox atât de discret, încât nici ONU, nici NATO, nici măcar poștașul nu au aflat exact unde funcționează instituțiile sale.

Cronica neoficială a „domniei” vorbește despre un univers paralel în care România ar fi, de fapt, un stat ortodox imperial condus discret din umbră, probabil între două live-uri patriotice și trei teorii despre civilizația dacilor hiperboreeni.

Istoricii încă încearcă să afle unde a avut loc exact ceremonia de proclamare. Unele surse spun că într-o atmosferă solemnă, altele cred că totul s-a petrecut între un share patriotic și o fotografie editată dramatic cu munții Bucegi în fundal.

În cei șapte ani de „conducere”, realizările imperiale au rămas greu de cuantificat. Nu există autostrăzi imperiale, ministere imperiale sau măcar o stemă omologată, însă există un lucru incontestabil: o activitate online impresionantă și o comunitate care tratează fiecare postare ca pe un comunicat oficial venit direct de la curtea bizantino-dacică.

Probabil cea mai mare realizare a acestui imperiu fantastic este faptul că reușește să existe simultan între misticism, nostalgie medievală, conspirații și comentarii de tipul „adevărul nu vor să ni-l spună”.

Și totuși, după șapte ani, imperiul rezistă. Tăcut, misterios și aproape imposibil de localizat administrativ.

La mulți ani statului ortodox paralel și sănătate împăratului tuturor realităților alternative!

Ce se știe până acum

Bagiu Ovidiu Ilie este persoana care se autointitulează „Constantin Întâi Valahul” și afirmă că ar conduce un așa-numit „Stat Ortodox România”, prezentat ca o continuare simbolică sau spirituală a Imperiului Bizantin/Constantinopolului.

Nu există însă nicio recunoaștere oficială, juridică sau instituțională a acestui „stat” ori a titlului imperial revendicat.

Ce apare în sursele publice

Pe site-ul Stat Ortodox România se afirmă că Bagiu Ovidiu Ilie ar fi fost „proclamat împărat” pe 21 mai 2019 și că „Statul Ortodox România” ar fi fost „reactivat” în 2020. Site-ul susține ideea unei continuități istorice între Constantinopol și România ortodoxă.

Pe profilul său de LinkedIn, acesta se prezintă drept „Șeful Statului Ortodox România” și „președinte al Școlii Romano-Bizantine Ortodoxe BOR”.

În postări, vorbește despre:

-proclamarea sa ca „împărat ortodox”,

-existența unor monede proprii („AIRCOIN”, „WATERCOIN”, „SOLIDUS”),

-„reactivarea” statului ortodox,

-proiecte financiare și simbolice cu caracter imperial-religios.

Pe un alt site personal, ROMANIA DE CONSTANTINOPOL. STAT ORTODOX, apare o „proclamație de stat” în care Bagiu Ovidiu Ilie se declară „împăratul ortodocșilor BOR” și descrie o structură simbolică de tip imperial, cu:

-„cancelarie imperială”,

-„consiliu imperial”,

-„bancă centrală”,

-„sediu legal la Constantinopol”.

Există și conturi de social media asociate acestei identități simbolice, inclusiv pe X (Twitter), unde folosește titulatura „CONSTANTIN Întâi Valahul”.

În arhive politice online apare că Ovidiu-Ilie Bâgiu a candidat în trecut la alegeri parlamentare din partea PNG-CD.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Ce oferă UE IMM-urilor în 2026: Finanțare, fiscalitate și reguli simplificate

0

Având în vedere că România are una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană și o scădere accentuată a puterii de cumpărare, la ce măsuri de susținere a imm-utilor se lucreaza în Parlamentul European?

Parlamentul European sprijină întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din tot spațiul comunitar. Depinde atât de guvern cât şi de mediul de afaceri al fiecărei țări cum accesează măsurile de sprijin şi proiectele disponibile.

UE sprijină afacerile mici prin îmbunătățirea accesului la finanțare prin programe precum InvestEU, simplificarea reglementărilor pentru a reduce sarcinile administrative și promovarea inovării prin intermediul Orizont Europa.

Printre inițiativele cheie pentru  2026 se numără reguli mai stricte privind plățile la timp, extinderea definițiilor IMM-urilor pentru un acces mai bun la sprijin și politici de tipul „gândiți mai întâi la scară mică”.

Domenii cheie de sprijin (2025–2026)

Finanțare: Programul InvestEU, care vizează mobilizarea investițiilor în digitalizare și tehnologii ecologice, este un instrument principal, inițiative precum Facilitatea de garantare pentru IMM-uri îmbunătățind accesul la împrumuturi.

Reducerea sarcinii administrative: Parlamentul solicită reducerea semnificativă a sarcinilor administrative asupra întreprinderilor, vizând economii semnificative și proceduri mai simple, inclusiv o mai ușoară conformitate cu GDPR.

Sprijin specializat (Focus 2026): Definiția întreprinderilor mici „cu capitalizare medie”: Deputații europeni revizuiesc pragurile pentru a include companiile cu până la 1.000 de angajați ca „ÎMM-uri”, permițând mai multor firme să beneficieze de reglementări simplificate.

Sprijin accelerat: Sprijin sporit pentru startup-uri și IMM-uri, cu un buget de 634 de milioane EUR pentru proiecte inovatoare în 2026.

Accesul la piața internă: Eforturile se concentrează pe facilitarea unei mai bune funcționări a IMM-urilor în cadrul pieței unice, reducând obstacolele discriminatorii.

Principii și instrumente de bază „Gândiți mai întâi la scară mică”:

Un principiu fundamental al politicii UE care impune ca reglementările să fie concepute având în vedere impactul asupra întreprinderilor mici.

Instrumentul pentru IMM-uri: Finanțare dedicată în cadrul Orizont 2020 care sprijină IMM-urile individuale în desfășurarea de activități de cercetare și inovare cu risc ridicat și potențial ridicat.

Erasmus pentru tineri antreprenori: Un program care încurajează schimburile transfrontaliere pentru a ajuta noii antreprenori să își dezvolte competențe

În plus, UE promovează activ creșterea IMM-urilor prin intermediul inițiativei EU4Business, care a fost deosebit de activă în 2026 în sprijinirea țărilor Parteneriatului Estic

Sunt state din UE care au introdus facilități fiscale pentru firmele mici — reduceri de taxe, granturi pentru energie sau scheme de sprijin pentru capital de lucru? Ce modele europene consideri că ar trebui aplicate și în România?

Începând cu 2025 – 2026, UE și statele sale membre au implementat mai multe măsuri fiscale pentru a proteja întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), concentrându-se pe reducerea sarcinilor administrative, facilitarea conformității fiscale și furnizarea de sprijin financiar direct.

Noile reguli TVA pentru IMM-uri din 2025 presupun:

  • – Scutire de TVA transfrontalieră: Începând cu 1 ianuarie 2025, IMM-urile cu o cifră de afaceri anuală totală în UE care nu depășește 100.000 EUR pot opera în alte state membre ale UE fără a se înregistra în scopuri de TVA în țările respective, cu condiția să îndeplinească anumite criterii.
  • – Praguri naționale de scutire: Statele membre pot stabili praguri naționale de scutire de TVA pentru întreprinderile autohtone de până la 85.000 EUR.
  • – Măsuri administrative: Întreprinderile mici eligibile în cadrul schemei nu trebuie să perceapă TVA pentru vânzări sau să depună declarații de TVA în statul membru în care se efectuează vânzarea.

Sprijin financiar și administrativ:

Propunerea BEFIT: Cadrul pentru impozitarea veniturilor și afacerile în Europa (BEFIT) introduce reguli comune pentru calcularea rezultatelor impozabile, menite să simplifice conformitatea fiscală pentru IMM-urile care operează transfrontaliere.

Prevenirea dublei impuneri: Se utilizează tratate fiscale pentru a se asigura că IMM-urile nu sunt impozitate de două ori pentru veniturile obținute în mai multe state membre.

Finanțarea securității cibernetice: Începând cu 28 ianuarie 2026, [proiectul SECURE] oferă cofinanțare de până la 30.000 EUR pentru a ajuta IMM-urile să îndeplinească noile cerințe de conformitate ale Legii UE privind reziliența cibernetică.

Simplificare administrativă și de reglementare Raportare redusă: Întreprinderile mici sunt obligate să dezvăluie mai puține informații în situațiile financiare anuale.

Simplificare contabilă: Directiva contabilă permite un regim de raportare simplificat pentru microîntreprinderi (mai puțin de 10 angajați).

Politici de sustenabilitate: UE simplifică cerințele de sustenabilitate pentru a se concentra pe partenerii direcți, mai degrabă decât pe întregul lanț valoric, reducând sarcina administrativă.

Ne uităm de ani buni şi ne place să ne comparăm cu Polonia deseori şi chiar putem lua exemple de acolo şi din țările baltice, dar fiecare stat are propriile caracteristici economice. Asta înseamnă că şi măsurile sunt „personalizate”.

Consider că facilitățile energetice sunt măsuri concrete de sprijin pentru mediul de afaceri mici şi mijlocii care trebuie gândite şi implementate într-un mod strategic, pe termen lung, în etape confirm unei scheme responsabile. Trebuie să ne ferim de populism.

În contextul competiției economice din interiorul Uniunii Europene, se poate spune că firmele românești sunt dezavantajate fiscal față de cele din alte state membre?

Având în vedere situația deficitară a bugetului şi inflația care nu pare nicidecum gestionată, eu cred că firmele româneşti mici şi mijlocii din păcate vor fi dezavantajate fiscal pentru că oricine ar veni la guvernare va folosi instrumentele de taxare după cum va considera. Deci momentan vorbim despre un dezavantaj contextual.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Când arhitectura își deschide porțile: Culisele designului de interior și sinergia producției la comandă

S I B I U — A R H I T E C T U R Ă, D E S I G N Ș I C O M U N I TAT E | C R O N I C A U R B A N Ă


Cum transformă inițiativa „Case Deschise” percepția publică asupra spațiului locuit și de ce tinerii căsătoriți caută în designer nu doar un estetician, ci și un psiholog.
Reportaj și interviu realizat în Turnișor, pe strada George Topîrceanu, în cadrul evenimentului Case Deschise.

Pe strada George Topîrceanu din cartierul sibian Turnișor, ritmul cotidian a fost întrerupt de o prezență neobișnuită.
Flag-uri elegante, instalate discret în fața unei clădiri cu arhitectură clasică, semnalau trecătorilor că dincolo de fațada convențională se află un nucleu de creativitate efervescentă. Nu vorbim despre un spațiu corporatist închis, ci despre sediul Inspirium Design, unul dintre cele trei birouri de arhitectură din județ selectate să își deschidă porțile publicului larg în cadrul ediției din acest an a proiectului cultural „Case Deschise”.
Inițiat în anul 2023 de către Ordinul Arhitecților din România (OAR), filiala Sibiu-Vâlcea, și cofinanțat prin intermediul timbrului de arhitectură, „Case Deschise” s-a impus rapid ca un eveniment de referință. Scopul său depășește simpla vizită de curtoazie: este o punte solidă aruncată între elita profesională și cetățeanul de rând. Într-o comunitate în care exigența față de mediul construit este în continuă creștere, un astfel de proiect oferă acces gratuit la exemple de bună practică, ghidate chiar de autorii proiectelor și beneficiarii lor. De la clădiri de patrimoniu restaurate cu rigoare, până la birouri de design contemporan, evenimentul demolează mitul conform căruia
arhitectura de calitate este un lux intangibil, demonstrând că ea reprezintă, în esență, un act de cultură de interes public.

MISIUNEA CULTURALĂ „CASE DESCHISE”


Facilitarea accesului publicului larg la arhitectură contemporană de calitate și clădiri de patrimoniu. Evenimentul își propune creșterea exigenței comunității în ceea ce privește construcțiile noi și intervențiile pe clădirile vechi, setând așteptări înalte atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private din județele Sibiu și Vâlcea.

Intrând în sediul Inspirium Design, perspectiva clasică asupra unui birou de arhitectură se modifică radical. Spațiul generos de birouri nu găzduiește doar calculatoare și planșete, ci se prelungește firesc într-un showroom tactil de materiale și, mai spectaculos, într-un atelier integrat de producție a mobilierului la comandă. Această fuziune nu a apărut din considerente pur comerciale, ci dintr-o profundă nevoie organică de execuție. Într-o lume în care designerii desenează concepte spectaculoase, dar adesea abstracte, Inspirium Design a ales să anexeze producția direct la masa de schițe, transformând biroul într-un laborator viu unde ideea devine palpabilă în câteva minute.

Tudor St. Popa și Cristi Leescu

Arhitectură & Comunitate

INTERVIU ÎN ATELIER: DIALOG DESPRE DETALII, ORGOLII ȘI PSIHOLOGIA ȘANTIERULUI


Am stat de vorbă cu fondatorul Inspirium Design, Tudor St. Popa, conductor arhitect cu o experiență de peste două decenii în domeniu, chiar în spațiul expozițional unde clienții și colegii de breaslă analizează texturi, feronerie și nuanțe. Un dialog deschis despre reconversie profesională, fuziunea cu execuția și dinamica socială a amenajărilor interioare.

Birourile Inspirium Design din Sibiu

Suntem în biroul Inspirium Design, un spațiu care impresionează prin amploare. Vedem birouri, un showroom generos și, imediat alături, un spațiu de producție.

Cum s-a născut acest concept integrat?
Practic, am anexat biroului nostru de arhitectură și design interior un atelier de mobilier la comandă dintr-o nevoie reală. Prin proiectele noastre aveam întotdeauna nevoie de mobilieri de încredere. Birourile noastre funcționează de doi ani și ceva în această formulă aici, în Turnișor. În momentul în care m-am asociat cu Cristi Leescu, asociatul meu pe partea de producție, am luat o decizie strategică: un an întreg am lucrat exclusiv pentru proiectele mele de design interior. Am făcut asta tocmai pentru a ne forma echipa, pentru a vedea cum funcționăm împreună și pentru a ne asigura că toate detaliile tehnice cerute de un designer pot fi transpuse corect în realitate, în atelier.

De la un desen fain la un proiect de mobilier excelent

Este cunoscut faptul că între designeri și executanți există adesea tensiuni din cauza proiectelor greu de
realizat în practică. Asta a fost motivația din spate?
Exact. Știm foarte bine: designerii desenează — și mă includ și pe mine aici, când mă las purtat de creativitate,dar nu tot timpul se gândesc în detaliu la soluțiile de execuție pură ale mobilierului. Acest prim an ne-a permis să ne mulăm unul după celălalt. Acum, având acest sistem bine pus la punct, am deschis porțile atelierului și către alți designeri de interior din comunitate.

Biroul de proiectare


Deci nu lucrați direct cu clientul final pe partea de mobilier, ci funcționați ca un hub pentru specialiști?
Acesta este un principiu de fier pe care l-am stabilit încă de la începutul asocierii: pe partea de mobilier lucrăm exclusiv pentru și prin intermediul designerilor de interior. Le oferim această facilitate unică: ei pot veni la noi în birou împreună cu clienții lor, discutăm, analizăm materialele direct în showroom, punem mâna pe texturi și proiectăm mobilierul împreună. Mai mult, echipa noastră tehnică se ocupă de reproiectarea mobilierului cu toate detaliile de execuție necesare, astfel încât designerul extern să poată preda beneficiarului un proiect impecabil, clar și, cel mai important, perfect realizabil.

Echipa


Cum se integrează prezența voastră în proiectul mare „Case Deschise” din Sibiu? Pentru cine este organizat
acest eveniment?

„Case Deschise” este organizat de OAR Sibiu-Vâlcea. Anul acesta programul include și un tur ghidat al birourilor de arhitectură, unde am fost selectați și noi, alături de alte două birouri. Deși proiectul este cumva direcționat către arhitecți și specialiști — având în program cursuri tehnice, vizite pe șantiere complexe și o expoziție centrală în Piața Mare din Sibiu —, el este promovat activ pentru a fi complet deschis oricărui cetățean interesat. Chiar mai devreme, cineva care trecea pe stradă a văzut bannerele noastre, a intrat curios și i-am oferit imediat un tur complet al biroului și al atelierului. Despre asta este vorba: porți deschise în sensul cel mai pur.

PROIECT, DETALII ȘI IMPLEMENTARE LA INSPIRIUM DESIGN
Locație Hub Sibiu, cartier Turnișor, str. George Topîrceanu.
Structură Integrată Birou de arhitectură + Showroom de materiale + Atelier producție mobilier la comandă.

Astăzi am observat o agitație deosebită aici, mulți tineri designeri cu laptopurile deschise. Ce se întâmplă
mai exact în programul vostru?

Astăzi este prima zi în care am transformat biroul într-un spațiu de co-working pentru designerii de interior. Ei pot veni aici să lucreze la propriile proiecte, beneficiind de showroom-ul nostru. În plus, am invitat numeroși furnizori și producători de materiale și accesorii pentru a și prezenta noutățile. De la ora 14:00, organizăm un curs tehnic intens, destinat special designerilor, axat pe proiectarea corectă a mobilierului. Interesul este uriaș; s-au înscris mulți colegi dornici să vadă cum transformăm noi schițele în piese finite și care sunt detaliile tehnice de care trebuie să țină cont pe viitor. Găsindu-ne la fața locului, putem analiza detaliile direct pe mașini și pe mostrele reale.


Privind în ansamblu, ai o experiență de peste 20 de ani în arhitectură, dar în ultima vreme te-ai nișat
puternic pe design interior. Cum vezi nevoia de design în comunitate în acest an și cine apelează, de fapt, la
voi? Sunt companii sau oameni de rând?

Este o evoluție extrem de interesantă. Să știi că nici eu nu am avut foarte multă încredere în această nișă la început. După două decenii de arhitectură pură, am simțit o anumită plafonare cauzată de regulamentele de urbanism extrem de rigide, care îți limitează sever libertatea. Am început treptat cu designul interior, cu amenajări de muzee, și am descoperit un spațiu mult mai creativ, mult mai pliabil pe structura mea. Inițial am crezut că designul va reprezenta doar un procent mic, un 10-15% din activitatea mea, dar m-am înșelat complet. Astăzi, designul interior reprezintă 99% din volumul muncii mele.

Arhitect Tudor St Popa – Inspirium Design

Corporații sau case familiale


Și în privința clienților?
Aici a fost marea surpriză. Instinctul îmi spunea că piața principală va fi cea de B2B — birouri corporative, sectorul HoReCa, hoteluri sau restaurante. În realitate însă, cei care apelează cel mai des la serviciile unui designer de interior sunt tinerii căsătoriți. Sunt oameni aflați la început de drum, care își achiziționează o locuință sau un apartament împreună și care iau o decizie extrem de matură: aleg să nu se mai certe pe șantier sau să descopere în mod dureros că nu au aceleași gusturi în materie de finisaje.


Spuneai la un moment dat că rolul designerului depășește sfera tehnică în aceste situații…
Absolut. În procesul acesta, designerul de interior devine, pe lângă specialistul care gestionează estetica, bugetele și coordonarea șantierului, și un veritabil psiholog al cuplului. Un șantier este un mediu incredibil de stresant, generator de tensiuni mari, unde chiar și cele mai sudate cupluri pot ajunge la divergențe majore. În momentul în care intervine designerul, el devine acea persoană neutră și de totală încredere după care se ghidează amândoi. Noi știm exact cum să le preluăm dorințele, cum să reconciliem viziunile diferite și în ce direcție să-i ghidăm pe partea de amenajare. Rezultatul este întotdeauna unul de succes, iar clienții scapă de nopțile nedormite, de erorile de achiziție și de toate „nebuniile” inerente unui management de șantier făcut pe cont propriu.

Îți mulțumim pentru că alegi să te informezi din ziarul Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Valuri de bucurie și siguranță deplină. Cum transformă un proiect comunitar orele de sport pentru copiii din Sibiu

De pe băncile Școlii Gimnaziale „Regele Ferdinand” direct în bazinul Aria. Un program integrat, susținut de autoritățile locale, Inspectoratul Școlar Județean, Aria și Tursib, le oferă elevilor sibieni șansa de a-și învinge temerile și de a descoperi beneficiile înotului, totul sub o supraveghere strictă care oferă părinților o liniște totală.

Gălăgie veselă, ecou de stropi de apă și zeci de zâmbete largi. Marginea bazinului de la Centrul Aria din Sibiu pulsează de o energie molipsitoare. Astăzi este o zi specială pentru aproximativ 50 de copii de clasa a doua de la Școala Gimnazială „Regele Ferdinand”. Au în jur de 8 ani, ochi mari plini de curiozitate și, pentru o oră, au schimbat adidașii și sala de sport cu costumele de baie și ochelarii de înot.

Totul face parte dintr-un program de amploare, un exemplu de bune practici inițiat de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, cu sprijinul puternic al Primăriei Municipiului Sibiu, al complexului Aria și al companiei de transport Tursib.

Mecanismul este uns ca un ceasornic și oferă un răspuns ferm celei mai mari griji a părinților: siguranța. Copiii sunt preluați direct de la școală cu un mijloc de transport Tursib dedicat exclusiv lor, sunt aduși la bazin, supravegheați în permanență, iar la final se întorc la școală în aceleași condiții de maximă siguranță.

În mijlocul acestei atmosfere dinamice am stat de vorbă cu Camelia Canciu, profesoară de educație fizică și sport la Școala „Regele Ferdinand”, care ne-a explicat cum se vede acest proiect prin ochii dascălului de la firul ierbii (sau, în acest caz, de pe marginea bazinului).

Interviu cu prof. Camelia Canciu – Școala „Regele Ferdinand” Sibiu

Cât de des veniți la Aria cu copiii și cum este structurată această activitate pe parcursul anului?

Prof. Camelia: O dată pe lună, de obicei, facem această activitate, împreună cu copiii și cu alți doi colegi profesori însoțitori. Anul școlar este împărțit în 5 module, iar activitatea se desfășoară o dată pe lună, în fiecare lună de regulă, la începutul sau la sfârșitul lunii. Nu încercăm deloc să sărim peste această activitate, cu atât mai mult cu cât știm că lor le place foarte mult și le este drag să vină să înoate, să se dezvolte și prin altă modalitate, nu doar prin exercițiile specifice pe care le fac la școală. Profităm de fiecare oportunitate!

Care este reacția copiilor când le dați vestea: „Săptămâna viitoare mergem la bazin”?

Sunt foarte fericiți! Sunt foarte, foarte entuziasmați de această activitate.

Totuși, gestionați un grup mare, de aproximativ 50 de elevi mici. Cum reușiți să îi faceți să fie atenți și ascultători într-un mediu atât de tentant cum e apa?

Copiii în general sunt destul de atenți și ascultători, pentru că noi avem puțin antrenament și de la școală, dar mai ales și părinții contribuie foarte mult în educația lor, ca ei să fie destul de liniștiți, ascultători și respectoși – și la școală, și acasă, și altundeva, în alte activități extrașcolare în care mergem cu ei.

Siguranța este prioritatea numărul unu pentru orice părinte. Care este prima și cea mai importantă regulă pe care le-o explicați când ajungeți aici?

Să fie cuminți, să fie foarte ascultători și să nu iasă din cuvântul instructorilor de înot. Acești instructori sunt de aici, de la bazin, au legătură cu Aria, iar noi colaborăm foarte bine cu ei. Încercăm mereu să ținem legătura, mai ales în timpul cursurilor, astfel încât activitatea să se desfășoare corespunzător, în termen și în condiții normale.

Există și copii care au temeri legate de apă sau care refuză să intre? Cum gestionați aceste situații la clasele primare?

Da, sunt, dar nu foarte mulți. Avem, să zic așa, numărați pe degetele de la o mână din fiecare clasă copii care nu doresc să participe. Sincer, am încercat să discutăm și cu părinții – nu știm dacă neapărat din cauza temerilor de apă sau poate din cauza lipsei de susținere sau încurajare din partea părinților.

Noi am început de la bun început să discutăm cu ei, înainte să ajungem aici la bazin. Am încercat să vedem dacă sunt copii care au temeri de apă sau altfel de temeri când ies din mediul școlii. Le-am explicat că nu au de ce să-și facă griji: noi suntem în permanență lângă ei, instructorii sunt în permanență lângă ei și au grijă ca totul să fie în regulă.

„Acomodarea cu apa încă de mic este foarte importantă pentru dezvoltare și pentru a învinge temerile. Când copiii încearcă să practice sporturi mai neobișnuite de mici – cum ar fi înotul, schiul, snowboardul – ei își înving teama de aceste sporturi pe care unii încă le mai numesc extreme.”

Dacă facem abstracție de prezența apei, care este diferența majoră între o oră de sport în sală și una la bazin?

Ora de educație fizică în școală este la fel de dinamică și distractivă pentru ei. Noi, profesorii, în general încercăm să facem acest lucru, să nu-i plictisim, să nu facem aceleași jocuri pe o perioadă foarte lungă. Dar diferența este, evident, de mediu. În momentul în care au contactul cu apa, educația fizică și sportul se simt altfel. Trăirile sunt diferite, într-adevăr.

Înotul este un sport extrem de complex. Se vede vreo schimbare și în sala de sport sau la celelalte ore după aceste ieșiri?

Da, cu siguranță. Fiecare sport contribuie la dezvoltarea lor din toate punctele de vedere: atât colegial, cât și din punctul de vedere al relației profesori-copii și al dinamicii pe care o au între ei, ca parteneri de joacă și colegi în general.

Acest proiect este dedicat doar celor mici sau acoperă o plajă mai largă?

Proiectul se desfășoară în general de la clasele a doua până la clasele a opta. Anul acesta eu m-am ocupat doar de clasa a doua, dar în anii trecuți am venit și cu clasa a șaptea, a șasea, a opta, deci nu contează, mergem și la gimnaziu.

O curiozitate: cine stropește mai mult în apă? Cei de a doua sau cei de a opta?

(Râde) Depinde de context! Dacă se joacă și vor să fie puțin mai interactivă ora, clar cei de a opta sunt mai năzdrăvani. Dar, în general, cei de clasa a doua, când se bucură și încă sunt în fază de învățare, mai stropesc, să zic așa, mai tare.

Pe ce puneți accentul în acest program: pe tehnică și exerciții stricte sau pe distracție?

În primul rând, ideea a fost să se distreze, astfel încât să atragem cât mai mulți copii la bazin. Evident, dacă ei sunt foarte încântați, merg și povestesc prietenilor, iar cea mai bună carte de vizită este răspunsul lor, recenzia lor. Deci am început prin a se distra ei și a le plăcea, iar apoi să-și dezvolte și să-și însușească tehnicile de înot mult mai bine.

O ultimă întrebare, una „logistică”: care este cel mai des uitat obiect din ghiozdan când veniți la bazin?

Camelia – profesor sport Sibiu Regele Ferdinand

Casca de înot! (zâmbește)

Un model de urmat și pentru alte școli

Raportajul de pe marginea bazinului Aria demonstrează că atunci când instituțiile locale își unesc forțele – școală, inspectorat, primărie și companii de transport – rezultatele aduc un beneficiu real comunității. Copiii din Sibiu nu doar că învață să înoate și își dezvoltă armonios corpul, dar deprind abilități sociale esențiale, își înving fricile și devin mai disciplinați.

Pentru părinți, faptul că traseul școală-bazin-școală este complet securizat și monitorizat transformă acest program dintr-o potențială sursă de stres într-o oportunitate extraordinară. Iar entuziasmul celor mici rămâne, fără îndoială, cea mai bună confirmare a succesului acestui proiect sibian.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

BBC revine în România: platformă de știri în limba română lansată din iunie pentru Europa de Est

BBC World Service a anunțat lansarea unor noi platforme de știri în limba română și maghiară, dedicate publicului din Europa de Est. Proiectul face parte din strategia globală a BBC de extindere a accesului la informații independente și imparțiale în regiune.

Noile servicii, „BBC News România” și „BBC News Magyarul”, vor fi disponibile atât prin site-uri dedicate, cât și pe rețelele sociale. Platforma în limba maghiară va fi lansată pe 16 iunie, iar versiunea în limba română va deveni activă din 23 iunie. Ulterior, ambele proiecte vor avea prezență și pe YouTube și TikTok, relatează Mediafax.

BBC News România și BBC News Magyarul, disponibile online și pe social media

Noile platforme vor funcționa pe domeniile bbc.com/romania și bbc.com/magyarul, unde utilizatorii vor putea accesa știri, analize și materiale multimedia adaptate pentru mediul digital.

Conținutul va fi destinat publicului din România, Republica Moldova, Ungaria și altor comunități din Europa de Est, cu accent pe subiecte de interes regional și internațional.

Printre temele abordate se vor regăsi:

  • actualitate europeană și globală;
  • sănătate și stil de viață;
  • tehnologie și știință;
  • schimbări climatice;
  • economie și costul vieții.

BBC va utiliza inteligența artificială pentru traducerea știrilor

BBC a precizat că noile redacții vor folosi tehnologii de traducere bazate pe inteligență artificială pentru adaptarea conținutului în limba română și maghiară.

Reprezentanții companiei susțin însă că toate materialele generate cu ajutorul AI vor fi verificate și supravegheate de jurnaliști, iar articolele realizate cu sprijinul inteligenței artificiale vor fi marcate corespunzător pentru transparență.

Pe lângă traduceri, echipele editoriale vor produce și reportaje, interviuri și analize originale dedicate publicului din regiune.

BBC: presa independentă este mai importantă ca oricând

Directoarea globală interimară a BBC News, Fiona Crack, a declarat că lansarea noilor servicii vine într-un context în care dezinformarea și presiunile asupra presei independente sunt în creștere.

Potrivit acesteia, proiectul reprezintă un pas important pentru extinderea jurnalismului BBC către noi audiențe, folosind tehnologii moderne de traducere asistată de inteligență artificială.

BBC țintește publicul tânăr și femeile din Europa de Est

Directoarea editorială a noilor servicii, Kateryna Khinkulova, a transmis că BBC urmărește să își consolideze prezența în regiune și să atragă în special publicul tânăr și femeile.

Lansarea vine după succesul serviciului BBC News Polska, platforma în limba polonă care a înregistrat o creștere importantă a audienței.

Odată cu introducerea platformelor în limba română și maghiară, BBC World Service va oferi conținut în 45 de limbi la nivel global.

BBC a mai avut servicii dedicate publicului vorbitor de limba română între 1939 și 2008, iar serviciul în limba maghiară a funcționat între 1939 și 2005.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

FOTO: Bunul simț, o vorbă de dânșii inventată. România gunoaielor aruncate la întâmplare: imagini șocante din parcările administrate de drumari

Parcările și zonele de pe marginea drumurilor naționale din centrul țării sunt sufocate de deșeuri aruncate la întâmplare, într-un fenomen care pare să scape de sub control, în ciuda eforturilor constante de curățenie.

Reprezentanții DRDP Brașov atrag atenția asupra tipurilor de gunoaie descoperite frecvent în aceste zone, de la resturi menajere obișnuite până la deșeuri voluminoase care nu ar avea ce căuta în astfel de spații.

„Ce mai aruncă lumea la marginea drumului:

-toalete stricate;

-saci cu haine vechi;

-ambalaje de legume fructe (cu legumele și fructele putrezite aferente…);

-ambalaje de plastic;

-gunoi menajer.”

Instituția precizează că are un program strict de igienizare a celor peste 500 de parcări aflate în administrare, echipele intervenind de regulă în fiecare luni și vineri, iar în perioadele de trafic intens – precum sezonul estival sau sărbătorile – chiar mai des.

Cu toate acestea, cantitatea de deșeuri abandonată continuă să fie extrem de mare, ceea ce face ca eforturile de curățenie să devină aproape invizibile în peisajul general.

„DRDP Brașov are un program foarte strict în ceea ce privește curățenia celor peste 500 de parcări din zona drumurilor naționale din centrul țării: în fiecare luni și vineri colegii noștri se ocupă exclusiv de această activitate și chiar mai des în perioadele când traficul turistic este mai intens (vara, perioada sărbătorilor etc.).

Cu toate acestea, cantitatea de deșeuri aruncată în zona drumurilor este foarte mare și astfel activitatea de curățenie este aproape insesizabilă. Din păcate, gunoiul din zona drumului provine adesea chiar din gospodăriile localnicilor.

Astfel, suntem nevoiți să strângem și deșeuri care nu ar avea ce să caute la marginea drumurilor cum ar fi: electrocasnice vechi, mobilier sau deșeuri de materiale de construcții”, a transmis DRDP Brașov pe Facebook.

SURSĂ FOTO: DRDP Brașov

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

FOTO – Orașul care se luminează singur: Sibiul trece la control digital al iluminatului pe zeci de străzi

Iluminatul public din Municipiul Sibiu va fi modernizat în acest an pe încă 50 de străzi, în cadrul unui amplu program de eficientizare și digitalizare a infrastructurii urbane.

Sistemul va fi conectat treptat la o platformă smart de comandă și control la distanță (telegestiune), care permite monitorizarea și gestionarea în timp real a întregii rețele.

Indicatorii tehnico-economici pentru aceste investiții, în valoare totală de 5,48 milioane de lei, urmează să fie supuși aprobării Consiliului Local Sibiu în ședința din această lună.

Primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, a explicat direcția strategică a proiectelor de modernizare a iluminatului public.

„Prin modernizare, creștem eficiența iluminatului public și scădem costurile cu energia electrică consumată.

Reamintesc că un alt proiect major pe care l-am inițiat în acest domeniu este crearea unui parc fotovoltaic în Dealul Dăii care să alimenteze cu energie acest sistem.

Am obținut și pentru acesta finanțare europeană nerambursabilă, iar în prezent, este în curs procedura de achiziție pentru elaborarea proiectului tehnic și pentru execuția lucrărilor”, a declarat Astrid Fodor.

Străzile vizate de modernizare

Intervențiile vor viza mai multe zone ale orașului, după cum urmează:

În cartierul Turnișor, lucrările se vor desfășura pe 32 de străzi, printre care Cimitirului, D. D. Roșca, Aviației, Gheorghe Topârceanu, Livezii, Piața Iancu de Hunedoara, Iazul Morii, Stăvilarului, Combinei, Fânului, Orezului, Rozmarinului, Eduard Albert Bieltz, Ștefan Octavian Iosif, Cooperatorilor, Scurtă, Semănătoarelor, Secerătoarelor, Ovăzului, Orzului, Pomicultorilor, Grâului, Verzăriei, Agricultorilor, Lucernei, Frunzei, Ogorului, Nependorf, Calea Turnișorului, Gheorghe Asachi, Zăvoi, precum și parcul de pe Calea Turnișorului.

În cartierul Gușterița sunt incluse 16 străzi, între care Ceaikovski, Sergiu Celibidache, Octavian Niță, Muncitorilor, Vasile Pârvan, Smârdan, Mălinului, Gorunului, Răchitei, Pinului, Frasinului, Cireșului, Oltețului, Cedonia, Luncii și Smârdan.

În cartierul Hipodrom III se va interveni în zona Aleea Șelimbăr, între strada Rahovei și Valea Săpunului.

Investiție în tehnologie LED și infrastructură nouă

Asocierea Flash Lighting Services SA & Electro Con Impex SRL & MK Illumination SRL, căreia i-a fost delegată gestiunea sistemului de iluminat public din municipiu, va instala 726 de corpuri noi de iluminat cu tehnologie LED pe străzile incluse în proiect.

Totodată, vor fi montate 160 de cutii de conexiuni și 12 puncte de aprindere aferente posturilor de transformare, urmând să fie înlocuită și infrastructura de alimentare a corpurilor de iluminat.

În cadrul aceluiași contract de telegestiune, în acest an a fost deja finalizată modernizarea iluminatului public pe strada și podul Mihail Kogălniceanu, în Parcul Tineretului, în Parcul din Piața Unirii și în Parcul de la Centrul Cultural „Ion Besoiu”.

Cum devine iluminatul public „smart”

Sistemul de telegestiune implementat în Sibiu permite transformarea iluminatului public într-o infrastructură digitală inteligentă, cu mai multe funcții esențiale:

-controlul aprinderii și stingerii de la distanță, cu monitorizare în timp real a întregului sistem;

-reglarea intensității luminoase de la distanță, inclusiv programarea reducerii luminii în anumite intervale orare;

-monitorizare centralizată a fiecărui corp de iluminat, cu semnalizare automată a defecțiunilor către dispecerat;

-identificarea fiecărui punct luminos prin coordonate GPS, facilitând intervențiile rapide în caz de avarie.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Explozie într-un lift din Rusia: o baterie externă a luat foc în geanta unei femei

0

O baterie externă a explodat în geanta unei femei și a provocat un incendiu într-un lift din Rusia. Incidentul dramatic a fost surprins de camera de supraveghere montată în interiorul liftului, iar imaginile au devenit virale pe rețelele sociale.

Totul s-a petrecut într-un bloc din orașul rusesc Surgut, potrivit informațiilor și imaginilor publicate de NEXTA, relatează Mediafax. Femeia tocmai urcase în lift când bateria externă pe care o avea în geantă a explodat brusc.

În urma exploziei, geanta femeii a luat foc, iar flăcările s-au extins rapid. Speriată, aceasta a aruncat geanta și a încercat să stingă incendiul, însă în doar câteva secunde liftul s-a umplut de fum dens.

Femeia a apăsat în repetate rânduri butonul de urgență, iar într-un final ușile liftului s-au deschis, permițându-i să iasă la timp din cabina cuprinsă de fum.

Incidentul readuce în atenție pericolele asociate bateriilor externe și dispozitivelor cu acumulatori litiu-ion, mai ales atunci când sunt defecte sau utilizate necorespunzător.

https://x.com/nexta_polska/status/2057712769621807426?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E2057712769621807426%7Ctwgr%5E8131d704b00e8f02153128603f33e865b8d84c21%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.mediafax.ro%2Flife-inedit%2Fincident-socant-intr-un-lift-o-baterie-externa-a-explodat-in-mainile-unei-femei-si-a-provocat-un-incendiu-23741664

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

FOTO – Investiție majoră la Sibiu: o nouă creșă și grădiniță modernă se construiesc pe Calea Șurii Mici

Primăria Municipiului Sibiu a obținut finanțare europeană nerambursabilă pentru construirea unei noi creșe și grădinițe pe Calea Șurii Mici, într-una dintre cele mai dinamice zone de dezvoltare ale orașului.

Proiectul are o valoare totală de 29,3 milioane de lei și va crea 90 de locuri noi pentru copii.

Din suma totală, 8,7 milioane de lei vor proveni din fonduri europene nerambursabile prin Programul Regiunea Centru, coordonat de ADR Centru, iar 20,6 milioane de lei vor fi asigurate din bugetul local.

Primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, a subliniat importanța investiției pentru dezvoltarea zonei Calea Șurii Mici.

„Calea Șurii Mici este una dintre zonele de dezvoltare ale orașului.

În acest context am demarat un proiect pentru a moderniza drumul, urmând să creăm un coridor de mobilitate, cu bandă dedicată pentru transportul public și piste pentru biciclete.

Un alt obiectiv de utilitate publică, necesar pentru o bună calitate a locuirii, este această creșă cu grădiniță pe care o vom construi cu finanțare din bugetul local și din fonduri europene nerambursabile.

Un număr de 90 de copii preșcolari își vor găsi aici un loc pentru educație și joacă”, a declarat Astrid Fodor.

Noua creșă va avea 30 de locuri, iar grădinița va oferi încă 60 de locuri pentru copii.

Clădirea va fi construită pe un teren de aproximativ 2.000 de metri pătrați și va avea subsol, parter și etaj, cu o suprafață utilă de aproape 1.400 de metri pătrați.

Proiectul prevede realizarea unei clădiri inteligente și eficiente energetic.

Construcția va fi dotată cu tâmplărie exterioară din aluminiu cu geam termoizolant triplu, iar energia electrică va fi produsă cu ajutorul a 167 de panouri fotovoltaice.

Sistemele de încălzire și ventilație vor funcționa prin două pompe aer-apă, iar toate utilitățile clădirii vor fi gestionate printr-un sistem inteligent de management al clădirii (BMS).

În interiorul clădirii vor fi amenajate:

-la subsol: spații tehnice, spălătorie, bloc alimentar, vestiare, depozite și un adăpost de protecție civilă;

-la parter: creșa, cu două săli de activități, trei dormitoare și cabinet medical cu izolator;

-la etaj: grădinița, cu trei săli de activități.

La exterior vor fi amenajate spații verzi cu arbori și gazon, locuri de joacă pentru copii, alei și locuri de parcare.

Până în prezent a fost finalizat studiul de fezabilitate, iar după semnarea contractului de finanțare europeană, Primăria Sibiu va începe procedura de achiziție pentru proiectare și execuția lucrărilor.

Municipalitatea amintește că în ultimii cinci ani au fost create 285 de locuri noi în creșele construite în cartierele Ștrand, Țiglari, Vasile Aaron și Piața Cluj, precum și 140 de locuri noi pentru grădinițe în cartierul Lazaret și Piața Cluj.

În prezent, administrația locală mai are în lucru alte trei proiecte importante: două creșe noi pe Calea Poplăcii și pe strada Viitorului, care vor genera 180 de locuri și o nouă grădiniță în cartierul Gușterița, cu 58 de locuri.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007