„A ne minuna” este starea de uimire, de exaltare, pe care o avem atunci când trăim lucruri pe care nu le pricepem cu mintea, dar le simțim cu inima. Starea aceasta este, de fapt, starea de răspuns în fața minunilor care depășesc mintea, care copleșesc inima, care tresaltă sufletul, oferindu-i omului bucurie și pace. Actul minunării omului este rezultatul întâlnirii firescului cu supra-firescul, a naturii cu harul, a omului creat cu Dumnezeu Creatorul.
Așa s-au minunat toți cei din Vechiul Testament, când descopereau puterea incomensurabilă a lui Dumnezeu. De aceea evreii L-au numit pe Dumnezeu „minunat întru slavă” (Ieșire 3, 11), „minunat în lucruri” (Iov 5, 9), „minunat în dreptate” (Psalm 64, 5), „minunat cu iscusința” (Pilde Solomon 6, 8), „Sfetnic minunat” (Isaia 9, 5), „minunat întru neamuri” (Maleahi 1, 14).
Așa s-au minunat și toți cei din vremea lui Iisus, când vedeau faptele ieșite din comun, pe care El le săvârșea: „mulţimile se minunau zicând, niciodată nu s-a arătat aşa ceva în Israel” (Matei 9, 33), „iar mulţimea se minuna văzând pe muţi vorbind, pe ciungi sănătoşi, pe şchiopi umblând şi pe orbi văzând” (Matei 15, 31), „și toţi care Îl auzeau, se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui” (Luca 2, 47).
Dar starea de minunare ar fi trebuit să-i determine pe oameni, în a depăși frica, îndoiala, ura, în timpul pătimirii lui Hristos. Din păcate, omul în slăbiciunea lui, n-a păstrat focul interior al minunării. Primul care a căzut a fost Iuda. Au căzut, apoi, Apostolii, între ei și Toma.
De aceea, Hristos Înviat a revenit la ei, să-i recupereze, arătându-le „mâinile și coasta Sa”, făcându-i să se minuneze, pe vecie, de învierea Lui. Iar pe Toma, l-a pus să-I pipăie rănile, care, minunându-se, a strigat: Domnul meu și Dumnezeul meu! (Ioan 20, 28).
Aceasta înseamnă Paștile pentru noi: să reînvățăm a ne minuna de Învierea lui Hristos. Nu numai acum, ci oricând, și totdeauna, și în vecii vecilor!
De câteva zile a început turnarea covorului asfaltic în cartierul medieșean După Zid, după finalizarea lucrărilor la sistemele de apă și canalizare.
Strada După-Zid a ajuns în faza de refacere a sistemului rutier. După ce au fost reabilitate rețele de alimentare cu apă și canalizare menajeră, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, în prezent se lucrează la amenajarea sistemului rutier prin turnarea de covoare asfaltice.
Pe această arteră s-a mai lucrat și la amenajarea trotuarelor și acceselor la scări, lucrări care sunt în curs de finalizare.
Strada După-Zid este prinsă în programul „Lucrări de întreținere a drumurilor publice în municipiul Mediaș”.
„Dacă în urmă cu aproximativ 2 luni le promiteam medieșenilor care locuiesc în cartierul După Zid faptul că, după modernizarea rețelelor de apă și de canalizare (rețele vechi de aproximativ 50 de ani), va urma etapa de refacere a trotuarelor și de turnare a covoarelor asfaltice, astăzi pot să spun că promisiunea făcută a fost respectată.
În programul de modernizare a rețelelor de apă și de canalizare sunt incluse aproximativ 150 de străzi din oraș.
Obiectivul meu este acela ca, după încheierea acestor lucrări care produc un real disconfort, fiecare stradă să beneficieze de trotuare noi, parcări (acolo unde este posibil) și, nu în ultimul rând, de covoare asfaltice.
O prioritate pentru perioada imediat următoare o reprezintă pentru mine finalizarea lucrărilor pe Șoseaua Sibiului și Străzile Baznei (Cartier Gura Câmpului), Sebeșului, Blajului, (Cartier Vitrometan) și Metanului (Cartier Gloria).
Pe toate celelalte șantiere deschise lucrările vor continua conform graficelor stabilite cu constructorii.
Vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere, răbdare și pentru mesajele de susținere pe care mi le transmiteți sub diverse forme”, a transmis primarul Mediașului, Gheorghe Roman, pe Facebook.
Doi tineri, in Șelimbăr și Racovița, au rămas fără permisele de conducere după ce au fost prinși circulând cu viteză foarte mare pe DN 1.
Sâmbătă dimineața pe DN1, în doar două ore, între 10 și 12, polițiștii rutieri au reținut în vederea suspendării 15 permise de conducere, toate pentru depășirea vitezei de deplasare în zona de limitare la 70 km/h.
Spre exemplu, un conducător auto de doar 21 de ani, din Șelimbăr, a fost surprins de aparatul radar circulând cu viteza de 144 km/h.
Pe lângă suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile, acestuia i-a fost aplicată și o amendă în valoare de 1.485 de lei.
Tot pentru 120 de zile a rămas și acest șofer fără permis.
„Polițiștii rutieri sunt în “acțiune” .. cu ochii pe șoferii care încalcă normele rutiere, în special cele privind viteza de deplasare (una din principalele cauze generatoare de accidente rutiere).
Acțiunile polițiștilor rutieri continuă. Conduceți responsabil, viața are prioritate!”, a transmis IPJ Sibiu.
În Sibiul democratic, de după Revoluția din 1989, la fel ca în întreaga României, s-a instituit practica acordării titlului de cetățean de onoare. Aceștia sunt oameni premiați simbolic de comunitatea din care fac parte sau în sprijinul căreia și-au depus eforturile ori au contribuit decisiv la îmbunătățirea imaginii comunității sau la marcarea unor momente importante din istoria unei localități.
La începutul anilor 1990, Consiliul Europei a lansat o altă modă, ce a prins bine în estul Europei: înfrățirea localităților din fostul spațiu comunist cu cele din Occident. După ce înfrățirea au fost parafată, între aceste localități au fost derulate tot felul de acțiuni umanitare, culturale, sociale și mai ales schimburi de experiență în plan administrativ. Consolidarea acestor relații de înfrățire, dar și sprijinul financiar și logistic venit din partea comunităților din Vestul Europei, au dus și la conferirea de titluri de Cetățean de Onoare pentru partenerii din străinătate din partea autorităților locale, în special pentru șefii din instituțiile publice din Vest.
În plus, municipiul Sibiu are și altă particularitate. Mulți dintre sașii plecați în perioada comunistă din Sibiu au fost și printre primii care s-au întors în municipiu după 1989 și au pus umărul la consolidarea unor relații între municipalitatea sibiană și cea din Vestul Europei, în special din Germania. Căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei a creat un sentiment aparte și pentru etnicii sași, care au revenit la Sibiu și au sprijinit îndeaproape consolidarea valorilor europene ale Sibiului și ale județului.
De la momentul plecării din România, în anii 1960 și 1970 și până la Revoluție, sașii din Germania și-au consolidat statutul social, însă nu au uitat legăturile cu comunitatea lor din România. Astfel, aceștia și urmașii, dorind să păstreze legătura cu trecutul, au redescoperit Sibiul și împrejurimile lui. Din rândul sașilor plecați în perioada comunistă s-au ridicat adevărate personalități, în toate domeniile, care acum fac cinste orașului nostru. Totodată, anii `90 a fost momentul în care festivitățile între orașele înfrățite și decernarea titlurilor de cetățeni de onoare erau la mare preț, lucru care, ulterior, s-a mai diminuat datorită apropierii de valorile europene.
Un alt moment important în istoria Sibiului care a făcut ca Cetățenii de Onoare ai Sibiului să fie stabiliți pe bandă rulantă a fost „Sibiu 2007. Capitală Culturală Europeană”, poate cea mai mare onoare avută de vreo comunitate din România de după 1989. A fost un momentul decisiv în istoria Sibiului, iar administrația orașului a fructificat la maximum acest statut.
Un alt val de Cetățeni de Onoare a apărut în municipiu ca urmare a recunoașterii meritelor celor care au luptat împotriva comunismului (evenimentele din decembrie 1989 din oraș), când Sibiul a înregistrat cele mai multe victime raportate la populația orașelor din țară, adică peste 100 de persoane decedate. O pată rușinoasă pe obrazul unui oraș martir.
În plus, în cei 35 de ani de la Revoluție, unii sibieni au făcut performanță în domeniile lor de activitate, iar comunitatea a ținut să le mulțumească și să le recunoască meritele.
Titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Sibiu” se acordă de municipalitate din 1991. Până în prezent, 85 de personalități au primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Sibiu, la care se adaugă eroii martiri ai Revoluției din Decembrie 1989, 93 de persoane. Cele mai multe titluri de cetățeni de onoare ai Sibiului le-a acordat Klaus Iohannis (38), urmat de Dan Condurat (29), Astrid Fodor (11), Aurel Maxim (3), Sorin Șerbu (2) și Petru Trif (1). Eroii martiri de la Revoluția din Decembrie 1989 au primit titlul de cetățean de onoare în timpul mandatului lui Dan Condurat.
În această primă parte a articolului vă prezentăm Cetățenii de Onoare ai Sibiului care au primit această distincție în mandatele de Primar ale lui Klaus Ionhannis și Astrid Fodor.
Inventarul cetățenilor de onoare
În acest moment, în municipiul Sibiul 84 de personalități din aproape toate domeniile de activitate au primit titlul de cetățeni de onoare, la care se adaugă eroii revoluției din Decembrie 1989.
Sibiu 100% vă prezintă cetățenii de onoare ai municipiului Sibiu și meritele pentru care au primit această distincție. Toți au contribuit în felul lor la tot ceea ce înseamnă astăzi Sibiul democratic, european și valorile pe care le promovează în lume.
Titlurile de Cetățean de Onoare acordate de primarul Astrid Fodor
2023
DUMITRUBUDRALA – regizor, director Astra Film, fondator al Festivalului Internațional de cinema documentar de la Sibiu „Astra Film Festival”, membru fondator al Asociației „Sibiu – Capitală Culturală Europeană”. Este fondator și președinte al Fundației Astra Film, iar titlul l-a primit pentru întreaga sa activitate artistică și pentru promovarea valorilor culturale sibiene.
General de brigadă, prof. univ. dr. ing. GHIȚĂ BÂRSAN, Comandant (Rector) al Academiei Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu, a primit titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Sibiu” pentru contribuția deosebită la dezvoltarea învățământului superior sibian și în viața orașului.
2022
Profesor univ. dr. SABIN ADRIAN LUCA, fostul director al Muzeului Național Brukenthal, a primit titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Sibiu” pentru întreaga sa activitate de promovare a valorilor culturale, arheologice și istorice, precum și pentru protejarea și valorificarea patrimoniului cultural național.
GÖTZ TEUTSCH – muzician, născut în Sibiu în anul 1941, care a devenit unul dintre cei mai importanți violonceliști ai lumii, ca o recunoaștere binemeritată din partea orașului natal al acestui muzician de excepție care, printr-o viață dedicată culturii și artei, a reprezentat Sibiul pe cele mai importante scene ale lumii.
ADRIAN TOMA ORDEAN – compozitor, producător muzical si interpret român contemporan de muzică pop-rock, cunoscut pentru fondarea formatiei COMPACT, membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România, pentru contributia sa artistică la dezvoltarea muzicii pop-rock din România, dar si pentru promovarea tinerelor talente si dezvoltarea vieții muzicale din Sibiu.
2021
CONSTANTIN CHIRIAC, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, pentru contribuția deosebită la promovarea municipiului Sibiu pe plan național și internațional, pentru prestigioasa activitate culturală, artistică, educațională și de cercetare și pentru transformarea Sibiului – prin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu – într-un important centru de dezvoltare a artelor spectacolului.
2019
SILVIA MACREA, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu, ambasador al tradițiilor orașului și zonei Sibiului. Ansamblul folcloric profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” este cea mai veche formație de dansuri populare a României și una dintre cele mai vechi din Europa. Ansamblul activează neîntrerupt din anul 1944, în municipiul Sibiu, România, în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu.
HASSO PLATTNER, miliardar german, cu origini sibiene, partener al comunitătii locale prin sustinerea învătământului superior sibian. Părinții săi au locuit pe strada Tipografilor. A făcut o donație de peste 4 miliaone de euro pentru universitatea sibiană.
2017
FRIDERIC GÜNTHER NUSS, artist fotograf sibian, membru FIAP, răsplătit cu distincţia de Artist al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, cu o activitate profesională susținută în media locală și națională, dar și cu o activitate artistică îndelungată prin care a adus un plus de imagine Sibiului și României.
LUCIA ANA ȚEPOSU MARINESCU, una dintre cele mai importante figuri ale muzeisticii și arheologiei clasice greco-romane din țara noastră, pentru studiile și cercetările sale considerate esențiale pentru istoria României, a culturii și civilizației transilvănene.
2015
FRANK-WALTER STEINMEIER, Ministrul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, pentru implicarea susținută în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, precum și pentru contribuția sa la desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană în 2007. A devenit între timp președintele Germaniei.
Klaus Iohannis, cei mai mulți Cetățeni de Onoare, în cele mai definitorii momente ale Sibiului post-decembrist
2013
PAUL NIEDERMAIER, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, doctor în arhitectură, membru corespondent al Academiei Române, cel mai important specialist din România în studiul istoriei oraşelor, pentru lucrările sale legate de Transilvania în general şi de Sibiu, în special.
NICOLAE BARCAN, decanul de vârstă al artei plastice sibiene – pentru implicarea sa în activitatea filialei sibiene a Uniunii Artiştilor Plastici din România, pentru maniera inconfundabilă în care a redat Sibiul în multe dintre picturile sale.
MIRCEA MUREŞAN, cel mai în vârstă regizor român în viaţă, în palmaresul căruia se înscriu filme de referinţă din cinematografia românească, cum sunt „Răscoala”, „Baltagul”, „Blestemul Pământului” şi „Blestemul Iubirii”, „Horea”, pentru legătura pe care o păstrează cu Sibiul natal şi pentru filmările pe care le-a realizat, de câte ori a fost posibil, în zona Sibiului.
HORST KLUSCH, specialist de renume internaţional în domeniul ceramicii, posesorul celei mai bogate şi mai reprezentative colecţii ce ilustrează dezvoltarea olăritului artistic în Transilvania, pentru iniţierea Cercului de colecţionari ceramişti din Sibiu şi a Târgului Olarilor din Sibiu.
SHUJI KOGI, secretar general al EU-Japan Fest Japan Committee, pentru susţinerea Teatrului Naţional „Radu Stanca” şi a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, pentru facilitarea schimburilor teatrale între Sibiu şi Japonia şi a prezenţiei voluntarilor japonezi în Sibiu, pentru contribuţia la înfrăţirea între Sibiu şi Takayama .
2012
MIRCEA PĂCURARIU, membru corespondent al Academiei Române, preot profesor, doctor în teologie şi istoric – pentru activitatea sa neîntreruptă de peste 50 de ani în învăţământul superior teologic sibian şi pentru articolele şi cărţile sale de referinţă legate de Sibiu.
2010
ȘTEFAN ORTH, artist plastic, pentru promovarea imaginii Sibiului în ţară şi în lume prin lucrările sale, în special de gravură şi pentru contribuţia sa la programul Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007.
2009
HELMUT KREUTZ, antreprenor german, pentru ajutorul său financiar substanţial la reabilitarea Bisericii Evanghelice din Sibiu, unul din simbolurile marcante ale oraşului.
2008
DAN PERJOVSCHI, cel mai cunoscut artist plastic român contemporan, pentru iniţiativa construirii în Sibiul natal a unui atelier-arhivă de artă contemporană, viitor centru cultural.
2007
SUSANNE KASTNER, vicepreşedinte al Bundestagului German, pentru implicarea sa în proiecte culturale în Sibiu şi diverse acţiuni umanitare în oraş şi împrejurimi.
SERGIU NISTOR, arhitect, comisar guvernamental pentru Programul Sibiu-Capitală Culurală Europeană 2007, pentru contribuţia la reuşita programului şi la reabilitarea centrului istoric al Sibiului. Consilier prezidențial în mandatul lui Klaus Iohannis.
ADRIAN IORGULESCU, ministru al Culturii şi Cultelor, pentru aportul la Programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007.
GUY DOCKENDORF, director general în Ministerul Culturii din Luxemburg, pentru deosebitul sprijin şi implicarea directă în nominalizarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană.
OCTAVIE MODERT, secretar de stat pentru cultură, educaţie şi cercetare în Luxemburg, pentru susţinerea Sibiului în vederea conferirii titulaturii de Capitală Culturală Europeană.
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU, prim-ministru al României, pentru sprijinul acordat Programului Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007, extinderii şi modernizării aeroportului sibian, reabilitării unor şcoli din oraş.
TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României, pentru implicarea în programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007.
HANS CHRISTIAN HABERMANN, preşedintele Fundaţiei Saşilor Transilvăneni, pentru finanţarea renovării unor clădiri din centrul istoric al Sibiului, a unor evenimente culturale, pentru lobby-ul pe care îl face în Europa Centrală şi de Vest pentru Sibiu.
PETRE SBÂRCEA, unul din cei mai cunoscuţi dirijor români contemporani, cadru didactic la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, pentru aportul său la dezvoltarea vieţii muzicale din Sibiu, unde a debutat la pupitrul orchestrei Filarmonicii de Stat, orchestră de care îl leagă 50 de ani de activitate, din care cei mai mulţi ca prim-dirijor; între anii 1976-1990 a fost şi director al Filarmonicii de Stat Sibiu.
MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale a României, pentru contribuţia la dezvoltarea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi a staţiunii Păltiniş.
2004
MIRON TUDOR MITREA, ministru al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în Guvernul Adrian Năstase, pentru implicarea în realizarea de locuinţe şi alte investiţii în Sibiu, cum ar fi Cartierul Reșița.
RĂZVAN THEODORESCU, academician, ministru al culturii şi cultelor, pentru susţinerea instituţiilor culturale din Sibiu, pentru contribuţia la cofinanţarea Festivalului Internaţional de Teatru, al celui de Film Antropologic şi de Jazz, pentru susţinerea candidaturii Sibiului la Programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007.
ALTEŢA REGALĂ MARELE DUCE HENRY DE LUXEMBURG, cu ocazia vizitei la Sibiu, pentru contribuţia statului luxemburghez la restaurarea imobilului din Piaţa Mică, devenită „Casa Luxemburg”, simbol al legăturilor istorice dintre cele două zone ale Europei.
ALTEŢA REGALĂ MAREA DUCESĂ MARIA DE LUXEMBURG, cu ocazia vizitei la Sibiu, pentru contribuţia statului luxemburghez la restaurarea imobilului din Piaţa Mică, devenită „Casa Luxemburg”.
2003
ROSELYNE LEFRANÇOIS, viceprimar al oraşului francez Rennes, pentru dezvoltarea relaţiilor între Rennes şi Sibiu, atât înaintea cât şi după înfrăţirea celor două oraşe.
EDMOND HERVÉ, primar al oraşului francez Rennes, pentru dezvoltarea relaţiilor între Rennes şi Sibiu, atât înaintea cât şi după înfrăţirea celor două oraşe.
TEODOR TULPAN şi LUCIAN BOGDAN, alpinişti şi salvamontişti sibieni- pentru performanţa de a duce Sibiul, la propriu, pe cele mai înalte culmi, prin cucerirea, la 22 mai 2003, în cadrul primei expediţii integral româneşti, a „Acoperişului Lumii”, Everestul.
MIHAI ALBU, baschetbalist format la Sibiu, profesor de sport la liceul THG din Wolfenbüttel, pentru performanţele sportive, pentru acţiunile de sprijin a sportului sibian şi pentru cele umanitare, concretizate în donaţii pentru Leagănul de copii din Sibiu.
2002
OTTO SCHILLY, ministru federal de interne al Germaniei – cu ocazia vizitei la Sibiu, pentru promovarea imaginii României, în general şi a Sibiului, în special, în ţara sa.
JOSEF DEIMER, primar general al oraşului Landshut, cel mai vechi primar în funcţie din Germania, pentru implicarea sa activă în demersul integrării europene a României şi iniţiativa înfrăţirii oraşului Landshut cu Sibiul.
2001
JEAN-PIERRE ANDRÉ KALLENBACH, inginer diplomat, membru de onoare al Uniunii Internaţionale a Transportatorilor Publici, pentru contribuţia sa, în calitate de director general al Transportului Public Lausanne, la dezvoltarea transportului în comun sibian, concretizat în donarea unor mijloace de transport şi piese de schimb.
CONSTANTIN OPREAN, profesor universitar doctor, prorector al Universităţii „Lucian Blaga”din Sibiu, pentru activitatea sa în domeniul academic şi al cercetării ştiinţifice, pentru aportul său la construirea noi Facultăţi de Inginerie din Sibiu, a Sălii Polivalente Transilvania, pentru susţinerea sportului de performanţă sibian.
ION BESOIU, unul din cei mai mari actori români, simbol al teatrului şi filmului românesc, care în primii 16 ani de activitate a jucat pe scena teatrului sibian, iar în anul 1997 a înfiinţat Fundaţia „Sibiul Vechi”, pentru întreaga sa activitate artistică şi pentru efortul de reînviere a „spiritului sibian”.
2000
EBERHARD SCHAICH, profesor universitar doctor, rector al universităţii „Eberhard Karls” din Tübingen, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru bursele acordate cadrelor didactice şi studenţilor sibieni, pentru dezvoltarea unor programe de cooperare între centrul universitar Sibiu şi oraşul universitar Tübingen.
SABINA COJOCAR, membră a lotului olimpic de gimnastică, triplă campioană europeană de junioare şi vicecampioană cu echipa la sol, la Campionatele Europene de la Paris, pentru cariera excepţională în gimnastică, începută în Sibiul natal.
CHRISTOPH-MICHAEL KLEIN, episcop al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană (Lutherană) din România, cu sediul în Sibiu, doctor în teologie, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Viena, autor a peste 200 de studii, articole şi comunicări, precum şi a unor cărţi de teologie, pentru întreaga sa activitate, inclusiv pentru cea ecumenică, desfăşurată atât la nivel naţional cât şi internaţional
PAUL PHILIPPI, profesor universitar doctor, cu studii universitare de teologie şi istorie în Germania şi Elveţia , fondator şi preşedinte, apoi preşedinte de onoare al Forumului Democrat al Germanilor din România, cu sediul în Sibiu, pentru activitatea ştiinţifică, didactică şi politică, pentru acţiunile întreprinse în străinătate cu scopul de a face cunoscută istoria ţării noastre şi în particular cea a Sibiului.
Î.P.S. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, doctor în teologie, membru de onoare al ASTREI, pentru întreaga sa operă filozofică, teologică şi literară
Vineri, polițiștii rutieri din Avrig au reținut un bărbat în vârstă de 47 de ani, localnic, cercetat penal pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având permisul suspendat, respectiv conducere sub influența alcoolului.
Vineri după amiaza, în Avrig, polițiștii rutieri au observat un șofer care nu purta centura de siguranță în timp ce conducea un autoturism pe strada Eroilor.
După oprirea regulamentară a autoturismului în cauză, polițiștii au constatat că la volan se află un localnic în vârstă de 47 de ani, al cărui permis de conducere este suspendat din cursul lunii ianuarie a acestui an, după ce a fost prins la volan sub influența alcoolului, rezultatul testării fiind de 1,19 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat).
„De această dată, testarea alcoolscopică a persoanei în cauză a indicat un rezultat de 1,55 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, șoferul fiind însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
În baza probatoriului administrat, polițiștii au luat măsura reținerii avrigeanului pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat unității de parchet competente în vederea aplicării unei măsuri preventive.
Cercetările sunt continuate la nivelul Poliției Orașului Avrig, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Avrig”, a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Tinerii din Rășinari și împrejurimi au fost în centrul atenției vineri, într-o zi însorită și plină de activități distractive, cu ocazia Zilei Tineretului Rășinari 2024.
40 de tineri au participat la atelierul de creație dedicat zilei Europei organizate cu ajutorul instructorilor de la Hobby Deco Art în Centrul de Tineret Rășinari.
Pe forma unui arbore care simbolizează Europa unită participanții au fixat drapelele tarilor europene stelele aurii care se regasesc pe drapelul Europei.
A fost organizat și un concurs fulger, câștigătorii fiind cei care au recunoscut cele mai multe drapele si au numit cele mai multe țări membre.
O altă încercare a fost completarea unui aritmograf care cuprindea nume ale tarilor europene alături de drapelele acestora.
Spectacolul artistic, la scena montată în centrul comunei a fost deschis de Bucur Bogdan, primarul comunei Rășinari care a felicitat tinerii creativi care s-au implicat în organizarea acestui eveniment și care au pregătit momente artistice.
Artiștii locali Ansamblul Călușerii din Rășinari, George și Bogdan Berindei (fluier), Natalia Blezu (solistă), Gușterițean Nicolas (saxofon), Tărean Melissa (chitară și voce), Ana Severin (chitară și voce), Trupa M&M- Florian Gavarici (dans contemporan, din cadrul Casei de Cultură a Studenților Sibiu), împreună cu voluntarii Centrului de tineret din Rășinari au oferit un spectacol de neuitat pentru colegii lor rășinăreni.
Cel mai așteptat moment al evenimentului, concertul lui Lino Golden, a fost vizionat de peste 800 tineri.
Ziua Națională a Tineretului este marcată în fiecare an la Rășinari anul acesta am avut ediția a XVII- a.
A trecut și sărbătoarea Paștelui. Lumea s-a încins la grătare, la ouă roșii, vin și cozonac. De acum, se deschide sezonul nunților. Iar pentru ca o nuntă să iasă bine, aceasta are nevoie de rânduială. Tocmai din acest motiv l-am rugat pe DragoșPatriche, profesor de meserie și vornic din pasiune (cu nu mai puțin de 30 de nunți la activ numai anul ce a trecut), să ne povestească despre cum decurge o nuntă tradițională din zona Sibiului și care este rolul vornicului.
Cum se făceau nunțile pe vremuri
Astăzi avem firme specializate pentru nunți, care organizează evenimentul de la ,,a” la ,, z”, însă pe vremuri mirilor și apropiaților lor le reveneau toate sarcinile de îndeplinit. „Eu provin de pe Valea Secașelor, de undeva la jumătatea drumului între Blaj și Miercurea Sibiului.
În această zonă încă se mai păstrează, în zilele noastre, ritualurile de nuntă sau de înmormântare. Nunțile, pe vremuri, din ce am auzit de la bătrâni, se făceau încă de joia. Toată comunitatea ajuta viitorii soți cu păsări, ouă, făină, nuci, ce era necesar. O nuntă putea să aibă și 300 de meseni. Se chema tot satul, mai ales după colectivizare, când s-au făcut căminele culturale. Ele se organizau de obicei toamna sau iarna, deoarece lumea nu avea frigidere, unde să conserve mâncarea. Iar meniul consta din mâncare făcută acasă. La aperitiv se servea salată boeuf, chiftele, caltaboș și alte preparate. Apoi supa de tăiței, urmată de friptură asortată: pui, porc sau vițel; cu murături și piure de cartofi. Se făceau niște platouri mari, oamenii se serveau singuri din ele. Se mai puneau pe mese tradiționalele sarmale cu smântână și mămăliguță, iar spre dimineață ciorbă acră.
Ca băuturi, se bea sifon, care ținea locul apei minerale de astăzi, țuică, vin, iar foarte rar, bere. Lumea aprecia mai mult aceste bunătăți, deoarece se întâlnea mai rar cu ele. Astăzi lumea este sătulă de toate, e ghiftuită. Trăim cea mai bună perioadă din toată istoria lumii. Plus că acum oamenii sunt mai grăbiți. O nuntă începea de obicei la ora 14, iar dacă era duminica, se termina mai repede cu două ore. De preferat, nunțile ar trebui să fie organizate sâmbăta”, ne spune vornicul.
Rolul vornicului
Rolul vornicului nu prea s-a schimbat de pe vremea bunicilor noștri și până astăzi, însă depinde de fiecare dacă dorește un astfel de personaj la nunta sa. „La o vreme după ce m-am însurat, am primit o ofertă de la o rudă, din partea soției, să fiu vornic la nunta lor. Ce mai, m-am simțit onorat, ca un cocoș în ogradă, cu creasta pe sus! Dar nu știam exact care sunt atribuțiile unui vornic, așa că am început să studiez.
Având ca punct de reper nunta mea, am stat de vorbă cu starostele pe care l-am avut, am vorbit cu mai mulți bătrâni și am început să fac un schelet. A ieșit o nuntă frumoasă, țin să cred că m-am descurcat. Dovadă sunt cele 33 de evenimente pe care le-am avut doar anul trecut. Calitatea vornicului este de organizare, de a urmări toată activitatea îndeaproape, ca totul să meargă bine și de a lua din emoțiile mirilor. Sunt obiceiuri diferite, chiar dacă un sat este la trei kilometri distanță de altul. Iar mesajele diferă de la o nuntă la alta. Trebuie să fii perspicace, dibaci, cum se spune la noi, ca vornic. Să ai vorbele la tine și să fii spontan”, ne declară Patriche.
Nuntă de altădată
Cum decurge azi o nuntă
În tradițiile noastre totul are o rânduială. Orice obiect sau zicere are o însemnătate și musai trebuie respectate. „La o nuntă, prima oară se adună invitații la mire acasă. Printre aceștia se numără rudele apropiate, domnișorii de onoare, împreună cu partenerele lor. Vin atât din partea mirelui, cât și din partea miresei. În casă, în partea dreaptă, stă mirele, iar în cea stângă stă sora de mire sau o domnișoară de onoare, care îl însoțește până la nași. Mirele stă în dreapta deoarece în fața Sfântului Altar bărbatul stă în fața Mântuitorului, iar femeia în partea Maicii Domnului.
Atunci intervin eu cu un mesaj de mulțumire, care e dedicat tuturor celor prezenți. Apoi mirele, însoțit de sora sa sau de o domnișoară de onoare, duce buchetul nașei. Când am ajuns la nași, spun un mesaj de mulțumire. Vornicul e un fel de purtător de cuvânt al mirelui, îi preia din emoții. Apoi nașului îi intervine sarcina să desemneze pe cineva să țină lumânările. La noi, la ortodocși, lumânările pleacă întotdeauna de la nași. Aici intervin cu alt mesaj de mulțumire.
Apoi iese mirele cu nașa și nașul cu sora de mire sau domnișoara de onoare. Apoi se îndreaptă alaiul cu muzică spre mireasă. În momentul când ajunge la mireasă, mirele îi oferă buchetul miresei, dar până să i-l ofere spun un mesaj de intrare, și se termină cu un mesaj de mulțumire. Mirele îi oferă buchetul miresei, apoi mireasa pune florile în piept, la mire, nănași, părinți. Apoi mai vin cu un mesaj de mulțumire și mergem spre biserică. Când iese din biserică, îi organizez pe domnișorii de onoare să facă o arcadă și se merge la poze.
După poze, se merge la sală. Și în sală rămân doar la deschidere. Aici am o altă cuvântare de mulțumire, în care nu uit să pomenesc pe toată lumea. După, termin cu rugăciunea, sau dacă e preot, îi dau cuvântul acestuia. Le urez mirilor casă de piatră și mi-am terminat misiunea”, ne relatează Patriche Dragoș.
Vornicul Dragos Patriche
Cuvântare de mulțumire din partea mirelui
Cam așa sună o cuvântare, spusă de vornicul Patriche Dragoș, când pleacă de la casa mirelui: „Cu bucurie și emoție, în numele mirelui și a socrilor mari, vă urez bun venit, stimați invitați! Împreună sărbătorim acest mare eveniment, al căsătoriei celor tineri (numele mirelui, numele miresei), iar cinstitul nostru mire nu se poate despărți de casa lui părintească, de părinți, fără a aduce un cuvânt de mulțumire pentru felul cum a fost crescut și educat. Totodată, își cere iertare, că nu-i copil la părinți să crească și să nu greșească, și nu în ultimul rând, dorește să primească binecuvântarea noastră, a tuturor celor prezenți la eveniment, pentru a se putea prezenta și înfățișa în fața Sfântului Altar și a duhovnicului, cu aleasa lui (numele miresei).
Stimați invitați, se grăiește cuvântul lui Dumnezeu și la Dumnezeul mirelui nostru de loc, deie Dumnezeu noroc. Se adresează mirele nostru de loc, deie Dumnezeu noroc, iubiților lui părinți, prezenți aici de față, zicându-le: Dragii mei părinți, din trupul dumneavoastră am fost eu născut, cu ajutorul dumneavoastră am fost eu crescut! Poate în viață v-am mai fi supărat, întristat cu ceva, dar așa sunt tinerețile, de aceea vă rog să mă iertați și în ziua de azi, și în ceasul de acum. Dându-mi Dumnezeu soartă de căsătorie și drum de călătorie, vă rog și pe dumneavoastră, ca pe doi iubiți părinți, să-mi dați un drum alb și frumos, ca să plec împreună cu soția mea sănătos, că nu-i fecior la părinți să crească și să nu greșească…”
„Nu sunt vornic pentru bani”
Unirea dintre doi îndrăgostiți rămâne una dintre cele mai frumoase tradiții ale noastre, de aceea nunțile sunt evenimente esențiale din viața oamenilor. Însă o nuntă fără vornic e ca o înmormântare fără dascăl. „Cât m-o ține Dumnezeu în putere, aș vrea să duc aceste obiceiuri mai departe. Eu nu fac asta pentru bani, o fac pentru bucuria a duce tradiția mai departe. M-aș bucura, dacă eu, prin ritualul acesta de nuntă, aș fi hrană pentru sufletele celor care m-au chemat”, ni se confesează vornicul.
Duminică, 12 mai 2024, de Ziua Națională a Costumului Tradițional din România (ediția a VII-a), intrarea este gratuită în Muzeul ASTRA pentru vizitatorii îmbrăcați în costum popular complet. Pentru femei, costumul trebuie să conțină: ie, poale, șurț și cătrință/ foi, brâu, laibăr sau pieptar. Bărbații vor trebui să poarte: cămașă, cioareci sau ițari, brâu, laibăr sau pieptar, clop/ căciulă.
Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Pavilionul Muzeal Multicultural (poarta 1), sala Auditorium.
Elena Găvan, Camelia Ștefan și doamnele de la Șezătoarea Avrig, garanția unui eveniment de excepție
Pentru a celebra costumul tradiţional este important să îl cunoaștem în specificitatea „intimă” a fiecărei comunități. Muzeografii Elena Găvan și Camelia Ștefan, gazdele dumneavoastră, vor susține prelegeri având ca temă costumul și elementele lui componente. Elena Găvan va prezenta iile din zona Sibiului în patrimoniul Muzeului ASTRA. Camelia Ștefan va vorbi despre Cămașa femeiască săsească din colecția Muzeului ASTRA.
La finalul întâlnirii, Elena Găvan și Camelia Ștefan vă vor descoperi din tainele portului bărbătesc sibian, românesc și săsesc. Totodată, vizitatorii vor avea posibilitatea de a admira câteva costume bărbătești din colecțiile Muzeului ASTRA.
Oaspeți vor fi minunatele doamne de la Șezătoarea Avrig împreună cu invitații lor din țară.
Până pe data de 14 mai 2024, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică , Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sibiu, prin Serviciul Resurse Umane, efectuează recrutări pentru sesiunea aprilie – iulie 2024, a concursurilor de admitere în unitățile de învățământ postliceal ale Ministerului Afacerilor Interne.
Cererile tip de înscriere, precum și, după caz, consimțământul privind solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către unitatea de recrutare, se completează de către candidat în mod lizibil, se semnează și se transmit, exclusiv în format electronic, până pe data de 14 mai 2024, ora 16, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică , pe adresa de e-mail: [email protected].
Şcoala de Agenți de Poliție „VASILE LASCĂR” Câmpina (1.340 locuri);
Şcoala de Agenți de Poliție „SEPTIMIU MUREŞAN” Cluj Napoca (300 locuri).
Candidații se pot înscrie la o singură școală postliceală a M.A.I.
Oferta educațională, condițiile de recrutare, documentele și formularele necesare, alături de detaliile privind concursul de admitere pot fi consultate accesând site-ul: https://sb.politiaromana.ro/ro/cariera/admitere-institutii-invatamant/anunt-recrutare-scoli-de-agenti-de-politie-aprilie-iulie-2024.
Relaţii suplimentare se pot obţine și la Serviciul Resurse Umane al I.P.J. Sibiu, la numărul de telefon: telefon 0269/208.318.
„Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA informează că astăzi, 11 mai 2024, în jurul orei 07:25, ca urmare a neasigurării a unui conducător auto la o trecere la nivel cu calea ferată, situată între stațiile Voila și Făgăraș, s-a produs lovirea autoturismului de către trenul IRN 473, la km 74+380.
Din informațiile transmise de la fața locului, pasagerii şi personalul feroviar din trenul IRN 473 nu au fost răniți, fiind înregistrate însă persoane rănite și un decedat în rândul pasagerilor din autoturism.
„Până la reînscrierea în circulație a trenului IRN 473, următoarele 2 trenuri – R 2101 (Brașov – Sibiu) și R 2512 (Sibiu – Făgăraș) – vor staționa temporar în gările Voila, respectiv Făgăraș, deoarece pe intervalul respectiv este linie simplă.
Compania Națională de Căi Ferate CFR transmite scuze călătorilor pentru disconfortul creat și îi asigură că reluarea traficului feroviar, în urma accidentelor rutiere, este strict condiționată de finalizarea cercetărilor desfășurate la fața locului de organele abilitate”, spune purtătorul de cuvânt al CFR, Oana Brânzan.
Vom folosi cardul de sănătate de pe telefonul mobil, la fel cum folosim cardurile bancare, începând de anul viitor.
Un proiect finanțat cu 100 de milioane de lei, bani europeni, ar urma să devină funcțional începând de anul viitor
Cardul de sănătate va putea fi folosit direct de pe telefon, la fel cum funcţionează cardurile bancare, iar întregul istoric de tratament va fi disponbil la fel ca tranzacţiile înregistrate în aplicaţiile băncilor.
Prin PNRR Guvernul a obținut 100 de milioane de lei pentru a muta cardul de sănătate în spațiul virtual. Acesta va putea fi folosit de pe telefonul mobil, cu ajutorul dispozitivelor contactless, la fel ca și cardurile bancare.
În 2025, fiecare rețetă prescrisă de medic va fi înregistrată în aplicație și va putea fi deschisă printr-o simplă scanare a cardului. Acolo vor apărea toate medicamentele pe care le-a primit un pacient.
„Ceea ce mă interesează pe mine foarte mult e ca în aplicația unică a statului pe care o dezvoltăm la ministerul nostru să existe un cod QR care să poată să fie scanat tot prin aceeași aplicație, pe care să o aibă medicii direct de pe telefon”, spune Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării.
