Peste 12.000 de români au primit pe cardurile sociale prima din cele patru tranşe ale ajutorului în valoare de 250 de lei, iar până la 1 iulie, 500.000 de persoane vor putea folosi banii europeni pentru achiziţionarea alimentelor sau meselor calde din reţeaua de peste 24.400 de magazine afiliate, a anunţat luni Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a început luni, 20 iunie, alimentarea cu prima tranşă în valoare de 250 de lei a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental „Sprijin pentru România” cu care se pot achiziţiona produse alimentare şi mese calde. Voucherele sociale sunt încărcate o dată la două luni cu câte 250 de lei, în patru tranşe până la finalul anului. Mecanismul de distribuire a cardurilor prevede trei etape: 1) producţia cardurilor de către unităţile emitente (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), 2) împlicuirea şi distribuirea la nivel naţional de către Poşta Română şi 3) încărcarea valorică a cardurilor pe măsură ce acestea intră în posesia beneficiarilor (pentru tranşele 2, 3 şi 4 încărcarea se face automat, procesul decurgând cursiv)”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, până la sfârşitul acestei săptămâni, aproximativ 350.000 de români vor primi cardurile sociale, care se încarcă pe măsură ce sunt distribuite. Dacă, din motive obiective ce ţin de mecanismul etapizat de producţie şi distribuire, apar mici decalaje, MIPE asigură că nu există riscul ca vreunul dintre potenţialii beneficiari să nu primească ajutorul, susţin reprezentanţii ministerului.
„Dată fiind complexitatea logistică a unui asemenea demers derulat la nivel naţional, pus în practică în numai câteva săptămâni, şi având în vedere că peste 2,5 milioane de persoane se bazează pe acest sprijin financiar pentru asigurarea alimentelor de bază, vreau să subliniez din nou mobilizarea exemplară a emitenţilor de carduri şi a angajaţilor Poştei Române, împreună cu celelalte autorităţi implicate în validarea şi actualizarea permanentă a listelor cu beneficiari. Mobilizare care face parte din seria demersurilor destinate îmbunătăţirii siguranţei alimentare”, a explicat ministrul de resort, Marcel Boloş.
Potrivit procedurii, listele cu beneficiari sunt stabilite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar livrarea cardurilor se realizează de către angajaţii Poştei Române, fără să fie nevoie ca beneficiarii să depună vreo cerere în acest sens.
Peste 12.000 de români au primit pe cardurile sociale prima tranşă din ajutorul de 250 de lei
EDITORIAL. Centura Sibiului și Dan Negru
Săptămâna trecută publicam, în paginile săptămânalului Sibiu 100%, sub titlul „Dan Negru: Mă enervează centura Sibiului”, un interviu cu celebrul prezentator Tv. O intervenție colocvială, dintr-o întâlnire petrecută la capăt de țară (discuția a avut loc la micul dejun, undeva în Bacău), în care, între altele, am vorbit și despre Sibiu. Un oraș îndrăgit de Dan Negru, mai ales că de Sibiu îl leagă multe amintiri din cariera sa media și nu doar.
Ce ne-a spus Negru (pe alb) în finalul interviului? „Îmi place mult Sibiul. Sibiul e harta mea în drum spre Timișoara! Eu timișorean fiind… Mă enervează foarte tare centura Sibiului. Pe mine, ca turist, centura Sibiului mă face să ocolesc orașul. Și, de multe ori, mergând cu soția și cu copiii mei spre Timișoara, când ajung să fac dreapta la intrare în Sibiu, spre autostradă, mă prefac că ratez intrarea… Și nevastă-mea zice: Măi, iar ai ratat autostrada! Dar eu o ratez cu intenție. Și atunci oprim un pic în parcare la Bulevard și o luăm pe jos până în piață, mâncăm ceva, mai intru până la librărie, la Humanitas, cei mici ai mei iau covrigi de pe centru… și ne întoarcem.”
Ei bine, un cuvânt de pus pe rană pentru orice mândrețe de locuitor al unei urbe ce a trudit asiduu să conteze pe harta localităților de referință în zona turismului și a bunelor practici, reușind să demonstreze că, totuși, și în România… se poate!
Doar că acest insert despre Sibiu, cu trimitere în titlu (o formulare mai mult jovială, de „șopârlă jurnalistică” și nicidecum o sentință ireverențioasă, un atentat la naționalismul sibian) a dezlănțuit un veritabil taifun în mediul on-line, cu comentarii care mai de care mai alarmiste, dizarmonice, evident, complet decontextualizate. Un text care ar fi trebuit să se rezume la funcția de ligament a declanșat o dezbatere hilară, cu aere de doctă competență: Cum își permite un „mitic” să fie enervat de centura sibiană? Și de ce ne spune el nouă că e deranjat de infrastructura noastră rutieră de invidiat?
Adepții unei lecturări facile, superficiale, ar fi rămas cu siguranță descumpăniți dacă ar fi făcut efortul să treacă puțin și dincolo de titlu. Nu ascund faptul că am avut însă bucuria să constat că au fost și astfel de cititori (și insist asupra noțiunii de „cititor”) care, ce să vezi, au și parcurs articolul! Și cărora le mulțumim că au ales să nu se complacă în metehnele unei ignoranțe active. Le mulțumim însă și celorlalți, pentru că acest ping-pong de gânduri ne responsabilizează la o mai atentă evaluare a așteptărilor.
E cumva firesc să reacționăm emoțional, pătimaș chiar, la ce ne deranjează. Însă poate că ar fi loc totuși de o adecvare a raportării noastre la acel subiect cu puțin mai multă celeritate. În fond, niciunul dintre noi nu se vrea, îmi place să cred, un cititor dezinformat sau un colecționar generic de titluri, care îl pot pune oricând într-o inconfortabilă dificultate de percepție.
Altminteri, avem toate șansele să rămânem pe centura unui subiect sau a unei probleme, fără a încerca măcar rudimentarul efort de a intra în cetate…
Mergeți în concediu în Bulgaria? Informații importante de la Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria sau să tranziteze acest teritoriu către Grecia sau Turcia că, prin punctul comun de frontieră Giurgiu – Ruse, în perioada 19 – 26 iunie, au loc pe tronsonul bulgar al Podului Prieteniei lucrări de reabilitare a suprafeţei drumului naţional I-2, pe ruta Ruse – Razgrad, de la km 0 + 000 la km 1 + 057.
Pe timpul nopţii, segmentul de drum va fi liber pentru circulaţia rutieră, precizează MAE, într-un comunicat transmis luni AGERPRES.
Conform sursei citate, pe timpul zilei, în zona de reparaţie a podului, traficul rutier se va desfăşura pe o singură bandă de circulaţie, fiind dirijat de indicatoare şi semnalizatoare rutiere.
Astfel, pentru perioada menţionată se preconizează înregistrarea unor timpi de aşteptare ridicaţi pentru trecerea frontierei prin punctul comun de control Giurgiu – Ruse.
Pe acest fond, MAE recomandă folosirea tuturor punctelor de trecere a frontierei bulgare deschise traficului internaţional, după cum urmează:
– la frontiera româno – bulgară: Giurgiu – Ruse, Calafat – Vidin, Negru Vodă – Kardam, Vama Veche – Durankulak, Lipniţa – Kainardja şi Dobromir – Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcţionare între orele 8,00 – 20,00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 tone), Ostrov – Silistra, Bechet – Oryahovo (ferry), Turnu Măgurele – Nikopol (ferry) şi Zimnicea – Svishtov (ferry) (ultimele două puncte cu program de funcţionare între orele 8,00 – 20,00);
– la frontiera bulgaro – elenă: Kulata – Promachonas, Makaza – Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5 tone), Ilinden – Exohi (traseu ocolitor pentru PCTF Kulata, ruta spre Kavala), Kapitan Petko Voivoda – Ormenion (ruta spre Alexandropolis), Zlatograd – Termes şi Ivaylovgrad – Kiprinos (ultimele două puncte doar pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 tone);
– la frontiera bulgaro – turcă: Kapitan Andreevo – Kapikule, Lesovo – Hamzabeyli, Malko Târnovo – Derekoy (ultimul punct de trecere a frontierei prezintă o infrastructură redusă şi înregistrează în mod constant timpi măriţi de aşteptare).
“De asemenea, MAE le recomandă cetăţenilor români să urmărească cu atenţie situaţia din zona punctului comun de frontieră Giurgiu – Ruse, iar conducătorii auto să adopte o conduită preventivă, să circule cu viteză adecvată şi să respecte cu stricteţe semnalizarea rutieră temporară montată pe pod şi indicaţiile/ semnalele autorităţilor de control aflate la faţa locului.
În această perioadă este posibil să se formeze coloane de autovehicule, în special de autocamioane, arată MAE.
Astfel, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar companiile româneşti de transport internaţional de marfă / pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare, prin luarea în considerare a posibilităţii înregistrării unor timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierei şi asigurarea resurselor necesare de apă şi alimente persoanelor transportate.
În acest context, MAE subliniază importanţa informării corecte a conducătorilor auto români, achiziţionării din timp a vinietelor electronice şi achitării conforme a taxelor de drum de tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria, în conformitate cu legislaţia în vigoare”, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
Rafila despre variola maimuţei: Recomand abstinenţa în situaţia raporturilor intime cu persoane necunoscute
Evitarea relaţiilor intime cu persoane necunoscute este o măsură de protecţie individuală în ceea ce priveşte variola maimuţei.
Este recomandarea ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, la inaugurarea cabinetelor medicale de asistenţă primară şi servicii de sănătate mintală din cadrul Centrului de Servicii Integrate pentru Refugiaţi de la ROMEXPO.
„Nu cred că trebuie să ne îngrijorăm în mod deosebit. Eu am recomandat utilizarea prezervativului sau chiar abstinenţa în situaţia raporturilor sau relaţiilor cu persoane necunoscute. Cine îşi asumă astfel de riscuri, am dat o astfel de recomandare, în mod evident fiind vorba de o boală care se transmite printr-un contact apropiat prelungit, prin intermediul secreţiilor. Calea de transmitere sexuală este una dintre cele importante la această boală şi evitarea relaţiilor cu persoane necunoscute în mod evident este o măsură de protecţie individuală pe care puteam să o luăm cu toţii cei care suntem la risc sau persoanele care sunt la risc pentru aşa ceva.
Repet, este sezonul estival, sunt multe evenimente în toată ţara, în toată Europa şi recomandarea aceasta de precauţie în alegerea partenerilor cred că trebuie să rămână în vigoare pentru ca să putem să ţinem lucrurile sub control”, a arătat demnitarul.
Această boală, considerată „o verişoară” mai puţin periculoasă a variolei umane, eradicată de aproximativ 40 de ani, este endemică în Africa de Vest şi Africa Centrală. Alte cazuri au fost înregistrate deja şi în Regatul Unit, Statele Unite, Canada şi Australia. Pe lângă raporturile sexuale, contactul cu mucoasele sau cu plăgile infectate, precum şi picăturile de salivă transmise în timpul unui contact apropiat îndelungat sunt considerate vectori posibili.
Simptomele pot fi ușoare sau severe și includ erupții cutanate pe întreg corpul și pot fi însoțite de febră, durere în gât și leziuni la nivelul gurii și ochilor. Majoritatea pacienților se recuperează în câteva săptămâni, fără tratament.
EXCLUSIV Tanti Lenuța de la Chinteni, bunica lui Mircea Bravo, se confesează pentru Sibiu 100%
Cea mai îndrăgită bunică din România, tanti Lenuța de la Chinteni, a împlinit săptămâna trecută un frumos număr de ani. Pe numele ei adevărat Lenuța Moldovan, de ani buni simpatica ardeleancă a devenit nu doar bunica din clipurile lui Mircea Bravo, ci și expresia viguroasă, plină de cumsecădenie și umor, a bunicuței fiecăruia dintre noi. O femeie strașnică, debordând de vioiciune, autentică în tot ceea ce glăsuiește și făptuiește și care adună, cu fiecare apariție pe internet sau TV, milioane de vizualizări.
Am ajuns la Chinteni, între două momente speciale din viața „Lenuței de pe Facebook”: aniversarea a 75 de ani și nunta nepotului său, celebrul vlogger Mircea Bravo. De aici și până la o întâlnire de poveste, exclusiv pentru cititorii Sibiu 100%, nu a fost decât o frântură de gând.
Acasă la tanti Lenuța de la Chinteni
Chinteni (sau Chințăul de odinioară) este locul în care conviețuirea între sat și oraș pare să-și fi găsit propriul făgaș, într-un echitabil compromis. Gospodării modeste sau vile arătoase sălășluiesc laolaltă, statornicind locului oameni ce se încăpățânează să adaste parcă vremea în loc, cu povești de viață uimitoare și clipe de oprit în loc.
Strada Unirii, nr. 235. Bunica Lenuța mă așteaptă pe banca din fața casei, acolo de unde își întâmpină mereu oaspeții. Să își adauge rost așteptării, împletește de zor ceva pentru nepoțică. Undeva, puțin în dreapta, pe peretele dinspre stradă, mărturie peste veacuri, străjuiește drapelul României. În stânga, o troiță de lemn, în stil maramureșean, ca un refugiu la vreme de restriște.
Tanti Lenuța are acea seducătoare și naturală abilitate de a face oamenii să o îndrăgească încă înainte de a-i da binețe. Zâmbetul cu care mă întâmpină dezamorsează orice convenționalism de relaționare. „Sărut mâna, tanti Lenuța! Bucuroasă de ospeție?” „Dar cum nu? Bine ați venit în Chinteni. O fost bun drumul? Dar haideți în casă…”
Dincolo de poartă, o lume cât o împărăție. Cei doi câini ai bunicii Lenuța, Tonțo și Funică, nu sunt, în acest context, decât garanția unei invazii savuroase de bună dispoziție și șarm.
„Lele Lenuța” e chiar de aici, din bătătură. S-a născut în Chinteni, „singurul copil la părinți”. Destinul familiei sale este unul sinuos și împovărat de necaz. Mama rămâne orfană de la 12 ani și e crescută de fratele său, până la 16 ani, când se căsătorește. Nevoia o împinge să se îndeletnicească de timpuriu cu cusutul.
„I-a făcut la tata ba izmene, ba cămeșe și s-o legat de i-o făcut și nădragi de pănură la mașină și a devenit saboiță. Săboiță înseamnă că ai moșină și coși haine. Dumneaei a cusut și câte haine aveam, dumneaei le cosea; i-a plăcut să facă dantelă, să coase.”
Tanti Lenuța de la Chinteni, bunica lui Mircea Bravo
Nimeni nu bănuia însă că această îndeletnicire va fi ceva mai târziu și calea spre un incredibil succes spre celebritate al fiicei sale.
La scurt timp, cusutul devine o preocupare și meserie de bază pentru familia lor. „No, bagă-te și tu moșină”, vine firesc îndemnul părinților. „Mie nu-mi trebuie să cos cu moșină. Coși dumneata, pe mine nu mă interesează”, îi răspunde hotărât adolescenta Lenuța. Odată însă, ducând lapte la „domnii din Cluj”, ajunge la o cunoștință de-a tatălui, care broda și cu care părinții se înțeleseseră ca Lenuța să facă la ea ucenicie. „Și am umblat pe jos, de două ori pe săptămână, că atunci nu era autobuz, până la Podul Hingherilor; treceam linia ferată și acolo stătea femeia. Și acolo am învățat. Veneam acasă și mă apucam de plâns: Nu mă mai duc, că nu știu și mi-e rușine. Venea tata și zicea: Taci și ține-ți gura, că nu a crescut nimeni învățat. Taci și te du! Lasă, că meseria e plug de aur. Și pe urmă s-a băgat ambiția în mine și m-am dus și am învățat broderia”.
Împreună cu mama sa, începe o adevărată muncă de antreprenoriat în sat: „La noi baticurile astea nu erau”, îmi arată cu nedisimulată mândrie bunica Lenuța năframa ei. „Era material, cum îi zicem noi, tergal, în toate culorile. Ideea de la mama, ideea de la mine și ce ne gândim noi? Tu, hai să începem să facem năfrămi brodate. Și am făcut broderie, și am făcut năfrămi de-am avut bani în tăte treburile. Pe urmă am făcut cămăși de costum popular, am făcut cătrințe, am făcut fețe de mese de servit, cearceafuri, fețe de plapomă…”
Suntem în prima cameră a bunicii. Povestim la masa la care au loc mai toate clipurile video filmate acasă la tanti Lenuța. De pe pereți, sfinții din icoane parcă zâmbesc și ei complice, confirmând spusa aceea de oarecând că glumind, putem spune orice, chiar și adevărul. Un adevăr care pentru ea nu a fost întotdeauna ușor de purtat. De jur-împrejur, îmbrățișând duios puzderie de icoane, ștergare care mai de care mai arătoase. „Ștergarele astea toate sunt cusute de mâna mamei. Dacă le număr, sunt vreo 72. Și tabloul din mijloc, dintre icoane, la fel, tot de mama e cusut.”
„Alo, doamna Lenuța? Eu îs Mircea Popa, zâs Bravo…”
De la broderie i se va trage și descoperirea abilităților actoricești. „Ș-apăi, 45 de ani îs de atunci, am avut un văr bun la radio. Tăt zicea către mine: «Tu, te-oi aduce la mine să le povestești oamenilor». «Ce să le povestesc?» «D-apăi ce să le povestești! Ai ce le povesti, că tu și lucri broderie.» Și zice: «Le trebuie să vadă cum ai învățat, ce faci, să le areți și așe…» Și apăi o venit odată de la București, un domn, Urs, nu am să îl uit cât trăiesc. M-am băgat în mașină și no, tăt-tăt o filmat. Și atunci cum am făcut, a venit ba unul, ba altul, au pus pe televizor, arătând Cusătoarele de la Chinteni, bunica și fata… Și o tăt mers așe. Și o dată, prin cineva, mă trezesc cu Trofin (Constantin, n. n.) și cu Uscat (Ovidiu, n. n.), de la emisiunea aia cu Rozi, cu Lucreția. Că ar vrea să filmeze, că să-i lăsăm… No, să-i lăsăm. Și o dată o venit cu cântăreți, o dată o venit cu o negresă, o dată cu unul negru… Și am filmat vreo cinci sau șase ani. No, și aduceau cântăreți de aici, filmau emisiuni. Pe urmă a băgat-o și pe maică-mea. Îmi băga de rău. Așa era rolul. Și eu o întorceam. Avem filmări de te doare capul! Eram pe Look Tv. Tăt așa a început. Și apăi or venit vizitatori, o venit pe urmă Sava Negrean Brudașcu și Alexandru Pugna și au lansat aici un CD. Pe urmă am făcut șezători. Așa am ajuns eu până aici.”
După o vreme însă, Look Tv își va înceta emisia de la Cluj. Tanti Lenuța are filmări sporadice cu Adrian Cucu, Nicu Bendea, comedianții cu care, de altfel, face și acum din când în când echipă pentru filmările cu Mircea Bravo.
Un telefon însă, primit la două-trei luni de la încetarea colaborării cu Look Tv, va fi dătător de normă pentru consacrarea Lenuței în rolul de bunică. „M-am trezit cu un telefon. «Alo.» «Da.» «Doamna Lenuța?» «Doamna Lenuța.» «Eu îs Mircea Popa, zâs Bravo.» Eu nu știam cine e Mircea. «Aș vrea să fac ceva emisiune. Acceptați să…?» «No, hai să vedem.» Ș-apăi m-am trezit cu ei aci. Sincer, nu mi-au lăsat cine știe ce impresie. Erau tineri, mai tineri ca cochilul meu. M-am gândit: Ce fac eu cu aiștea? Eu, muiere bătrână. Mircea avea douăzeci și ceva de ani. «Păi ce vreți să faceți? Și cum vreți?» «Păi ia ce vrem, ia cum vrem…» «No, hai să facem.» Și am început. Eu fiind învățată, nu mi-a fost greu. Ei iar au stat și s-au gândit. Și zice: «Continuăm, că dumneata ești bună, ești bine». No, apăi de atunci tot continuăm și facem”.
Bunica Lenuța a filmat apoi zeci, sute de clipuri cu „nepotul” Mircea Bravo, care s-au viralizat de fiecare dată cu o viteză uimitoare. Am ispitit-o pe bunica să ne deconspire câte ceva din colaborarea sa cu echipa lui Mircea. „Foarte grijă au. Nu pot să descriu, nu pot să spui. Și Cristi, toți. Oriunde mergem: Nu îți trebuie apă? Nu ești flămândă? Ești obosită. Stai și te hodinește. Și pe urmă facem. Nu ne grăbim… Când dumneata ai chef, atunci facem. Le place, că le mai povestesc multe, îi spovedesc”.
„Până și cuvântul Sibiu e frumos!”
De unde energia acesta debordantă? „Când ajung, cum e vorba, pe platou sau în studio aci, la masa asta, nu știu cum să spui… Vine de acolo de sus, că asta e de la Dumnezeu, nu vine de la dumneata. Și joc propriul rol. Dar nu mă simțesc să mă dau mare, că vai de mine, eu nu mai stau de vorbă cu dumneata. Eu mi-s cum mă vedeți. Și îmi place că am intrat cu ei (echipa lui Mircea, n. n.) și parcă îmi dă sănătate și o țâră de putere și mie”.
Am întrebat-o pe tanti Lenuța dacă, dincolo de exuberanța pilduitoare cu care ne-a obișnuit, are vreodată și tristeți. „Dar cine n-are? Pe față nu se vede. Eu am o vorbă, lăsată de la tata meu: Orice necaz vei avea, când te duci, trage ușa uliței după tine, de să iasă din țâțâni. Și capul sus! Să nu te știe nimeni că ce ai. Că pe când te întorci acasă, tot acolo le găsești! Am și eu tristețe, ca tăt omul. Și am avut destule. Am avut, că greu am trecut un an de zile, de când s-o prăpădit Sandu (soțul, n. n.) și nu am spus la nimeni, nici la copii, că eu nu am durmit nopțile și mă preumblam prin casă, durmeam câte un ceas, mă rugam lui Dumnezeu, mă uitam la televizor, numai să se facă odată de ziuă. Înainte, cât o fost bolnav, n-am durmit liniștită, că oare suflă? Cu grijă. Ș-apăi peste zi iară… O fost greu. Și eram tristă. Dar când venea oarecine la noi, mă închideam și nu știa el ce am, ce port sub năframă”.
Cât despre bucurii, ele îți vin la tot pasul. Ține doar de tine să alegi să le ieși înainte, să le recunoști simplitatea: „Ce mi-a hărăzit Dumnezeu, de tăte mă bucur! Mă mulțămesc și mă bucur că pot face atâta lume să se regăsească în mine. Eu sunt foarte împăcată. Părinții mi-au zis: Du-te la școală, du-te și tu. Eu am zis că nu mă duc la nicio școală. Atunci se făceau numai patru clase și trebuia să mergi la Cluj, trebuia să merg peste deal, prin satul vecin, prin omăt… Și eu am zis că nu mă duc. Dar Dumnezeu s-a răzbunat. Acum îmi trimite oameni cu școală, oameni grei, oameni cumsecade”.
La Chinteni, vremea vremuiește neiertătoare. Nici nu știu când au trecut trei-patru ceasuri. De la sine înțeles că nu am putut pleca până tanti Lenuța nu a așezat o masă de toată frumusețea. Asta, după prozaicul principiu că viața, și în acest caz, bate abitir filmul din care vine Bunica. Aidoma clipurilor sale, tanti Lenuța își trăiește cu o ademenitoare autenticitate propriul rol. Virșli, friptură, legume din grădina din spatele casei, apă proaspătă din fântână… Pentru că, îmi spune ea: „Până la Sibiu e drum lung. Cum să pleci așa, ca de la casă pustie?” Și apropo de Sibiu: „Până și cuvântul Sibiu e frumos!, adaugă tanti Lenuța, desfăcând o cutie cu savuroase prăjituri. Am fost la Sibiu, am vizitat acolo toate bisericile, catedrala și tare mi-a plăcut. Am fost la târgul de Crăciun într-un an. Ce să spui? Oameni harnici și respectuoși. Și tăți îs parcă unul și altul! Se ocupă, se duc în toate părțile. Femeile frumoase, plus ansamblul. Vai de mine! Ansamblul ăla când e, stau cu gura căscată! Unul și unul! Băieții, fetele, îmbrăcați frumos… Când am ocazia, cu primul tren mă duc la Sibiu! În vara asta mă duc la Sibiu!”
Incident la prima probă a BAC-ului, la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu
S-au înregistrat probleme la prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat la un colegiu sibian.
Astfel, la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, într-o sală de examen, unul dintre profesorii asistenţi a scris în mod greşit antetul de completare al lucrării. În aceste condiţii, toţi candidaţii din respectiva sală au completat greşit antetul lucrării. Eroarea a fost observată la aproximativ o oră şi jumătate de la începutul examenului, iar preşedinta comisiei a decis că elevii pot rescrie lucrarea, primind în plus 15 minute pentru acest lucru.
„Într-una din sălile de examen, unul din profesorii asistenți au scris antetul de completare al lucrării greșit. Ca urmare, toți elevii din sală au completat antetul lucrării eronat. Președinta comisiei de examen a observat acest lucru după aproximativ o oră și jumătate de la începerea examenului și a menționat faptul că, dacă doresc, pot să rescrie lucrarea. A menționat că timpul de redactare a lucrării va fi prelungit 15 minute, peste cele 3 ore, pentru cei care doresc să rescrie lucrarea”, a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, Constantin Dincă.
Absolvenții de liceu au început astăzi probele scrise ale examenului național de Bacalaureat. Din cei 2.157 de candidați înscriși la prima proba de Limba și literatura română, în județul Sibiu, 55 au lipsit. BAC-ul continuă marţi, 21 iunie, cu proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie), miercuri cu proba la alegere a profilului și a specializării (fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie) și se va încheia joi cu examenul scris la Limba și literatura maternă. Conform calendarului Ministerului Educației, primele rezultate vor fi afișate luni, 27 iunie, până în ora 12. Rezultatele finale vor fi aflate vineri, 1 iulie.
A fost creată pielea vie pentru roboți
Mai mulți oameni de știință de la Universitatea din Tokyo au dezvoltat un deget robotic acoperit cu piele vie asemănătoare celei umane folosind celule care pot vindeca rănile și tăieturile cu ajutorul unui bandaj îmbibat în colagen.
Spre deosebire de pielea artificială care este folosită frecvent în construirea roboților, cercetătorii japonezi au dezvoltat o piele considerată vie, după cum relatează Shoji Takeuchi, profesor de proiect în cadrul departamentului de sisteme mecanice și biofuncționale de la Institutul de Științe Industriale de la Universitatea din Tokyo.
„Pielea vie este soluția supremă pentru a oferi roboților aspectul și atingerea unor creaturi vii”, a declarat Takeuchi, potrivit CNN.
Această transformare este menită să facă conexiunea dintre oameni și roboți mai puternică. În zilele noastre, chiar dacă au o formă umanoidă, roboții au părți rigide și exterior din plastic dur sau metal, iar pe viitor cercetătorii urmăresc ca aspectul lor să evolueze, în special, pentru a o interacțiune mai naturală în cadrul asistențelor medicale și serviciilor pentru clienți.
Pielea umană este un organ incredibil de puternic – este plină de senzori mult mai sofisticați decât cei pe care îi putem proiecta noi; este rezistentă și hidrofugă și este chiar capabilă să se vindece singură atunci când este deteriorată.
Cercetătorii spun că acesta este doar un punct de plecare și că intenționează să extindă funcționalitatea și sofisticarea pielii vii pentru roboți. Dincolo de a face roboții să semene mai mult cu noi, cercetătorii cred că linia lor de cercetare ar putea avea implicații pentru viitorul producției avansate. În prezent, roboții se luptă cu sarcini care necesită un grad ridicat de dexteritate, dar oferindu-le manipulatori mai asemănători cu cei umani ar putea ajuta la automatizarea unora dintre aceste sarcini.
WDP construiește în Valea Aurie un supermarket pentru unul dintre clienții săi, Profi, Carrefour sau Auchan
Compania belgiană Warehouses de Pauw (WDP), care are ca obiect de activitate construcția și dezvoltarea de spații logistice și comerciale, va construi în Valea Aurie un supermaket pentru unul dintre clienții săi, potrivit informațiilor Sibiu100.ro. Construcția se află în faza de PUZ, ce trebuie aprobat de Consiliul Local Sibiu.
Locuitorii din cartierele Valea Aurie și Calea Poplăcii vor avea în apropiere un supermarket ce va fi construit pe o suprafață de circa 7500 de metri pătrați, după cum reiese din documentația depusă la Primăria Sibiu. Deși documentația nu face referire la numele supermarketului, cei de la WDP au relații foarte strânse cu partenerii de le Carrefour, dar au construit depozite logistice și pentru Auchan sau Metro. În Sibiu, pe strada Teodor Mihaly nr. 3-5, compania a depus documentația pentru aprobarea unui PUZ ce dorește schimbarea funcțiunii din zonă cu caracter industrial în zonă cu funcțiuni comerciale. În prezent, pe terenul ce face obiectul PUZ-ului se află mai multe hale industriale, ce vor fi demolate. Potrivit proiectului, regimul maxim admis este de S+P+3+M, însă nu este obligatoriu ca viitoarea clădire să atingă acest nivel. De altfel, la înălțimea maximă admisă este de 20 de metri, la coamă, suficientă pentru un supermarket de mari dimensiuni.
PUZ-ul ce urmează să fie votat de Consiliul Local Sibiu a fost avizat de comisia de specialitate, CTATU, pe 6 iunie în acest an.
Warehouse De Pauw, afaceri în Sibiu de 1 milion de euro pe an
Compania care deține terenul și dorește să construiască, Warehouse De Pauw (WDP), este controlată de una dintre cele mai bogate familii din Belgia. Terenul din Sibiu este deținut de subsidiara Warehouse De Paw SRL. În 2020, a anunțat un pachet de investiții în valoare de 150 de milioane de euro, proiecte care au intrat în dezvoltare pentru partenerii de la Carrefour, Decathlon, Profi și alții. Banii au fost împrumutați de la BERD, pentru extinderea portofoliului de clădiri din România. În România, compania care deține terenul de pe str. Teodor Mihaly a avut o cifră de afaceri de aproape 300 de milioane de lei și un profit net de peste 80 milioane de lei, adică aproximativ 16 milioane de euro.
Familia De Pauw este una dintre familiile bogate din Belgia, aflată pe locul 45 în clasamentul celor mai bogați afaceriști, conform presei belgiene, cu o avere de peste 500 milioane de euro.
În Sibiu, cei de la WDP dețin spații logistice în Zona Industrială Vest, închiriate clienților săi. În 2021, spațile din strada Barcelona, cu o suprafață de aproximativ 30.000 metri pătrați, au generat venituri în valoare de aproximativ 1 milion de euro. Două dintre depozite au fost inaugurate în 2016, iar al treilea în 2020.
Persoanele născute înainte de 1979 au un risc mai mic de a se infecta cu variola maimuței
Persoanele care au cel puțin 43 de ani au un risc mai mic de a se infecta cu variola maimuței, deoarece au fost vaccinate obligatoriu împotriva variolei. Astăzi, vaccinul nu mai este obligatoriu și este adminsitrat rar.
Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului ,,Matei Balș” din București, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că vaccinul împotriva variolei, administrat celor care s-au născut înainte de 1979 poate reprezenta un factor de protecție.
”Vaccinul pentru variola umană asigură, din fericire, o eficacitate de 80 – 85 la sută din datele pe care le avem. Ceea ce înseamnă că persoanele născute după 1979, când nu a mai fost obligatorie vaccinarea, au un risc mare de a infecta. Și altceva ce este foarte important: prin vaccinare se asigură o imunitate durabilă de zeci de ani”, precizează medicul infecționist.
Variola a fost o boală contagioasă încă din cele mai vechi timpuri, fiind una din cele mai devastatoare boli cunoscute de umanitate, care a provocat aproximativ 300- 500 de milioane de decese la nivel global, arată Observatorul Român de Sănătate.
De ce 1979?
Începând cu 1967, OMS a condus Programul Intens de Eradicare a Variolei, iar zece ani mai târziu, s-a produs eliminarea totală a variolei. Ca rezultat al succesului campaniei de eradicare a variolei, în 1979, OMS a recomandat încetarea administrării vaccinului pe scară largă.
De asemenea, medicul Adrian Marinescu explică faptul că există două tipuri de variola maimuței: o variantă din Africa de Vest și una din Congo, Africa Centrală:
”Sunt două variante de virus atunci când vorbim de variola maimuței. Este varianta din Africa de Vest care mai blândă ca formă și înseamnă o mortalitate mult sub 1%. Sunt cazurile pe care le avem acum în afara Africii. Și a doua variantă e cea din Congo, adică Africa Centrală, unde într-adevăr vorbim de o mortalitate mai mare, de 10 la sută. Din fericire, nu avem astfel de cazuri în afara Africii.”
Mai mulți primari din Mărginime au plecat la Iași să promoveze Sibiul
Mai mulți primari din Mărginimea Sibiului s-au aflat, sâmbătă, la Iași, pentru a-și promova zonele. Totul a fost posibil în cadrul unui proiect inițiat de Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu. Primarii au fost însoțiți de Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Sâmbătă, 18 iunie, Palatul Braunstein din Iași a fost gazda lansării albumului semnat de Delia Voina și Alexandru Constantin Chituță de la Muzeul Național „Brukenthal”, intitulat „Mărginimea Sibiului, zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci”.
Acțiunea a fost realizată de Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași și de Primăria Municipiului Iași. La eveniment a participat și o delegație de la Sibiu, condusă de Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu, care a fost însotiță de primari din Mărginimea Sibiului: Horațiu Răcuciu, primarul orașului Săliște, Aurel Gîță, primarul comunei Orlat, Bogdan Bucur, primarul comunei Rășinari, și Gheorghe Călin, primarul comunei Gura Râului.
Din partea Primăriei Municipiului Iași și a Consiliului Județean Iași au participat primarul Mihai Chirică și Costel Alexe, președintele CJ Iași. La eveniment au participat oameni de cultură din Iași, Timișoara și București: av. George Șerban, Aurelian Bălăiță, rectorul Universității Naţionale de Artă „George Enescu” din Iași, Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Artă și design din Iași, artista Suzana Fântânariu și Felix Aftene, președintele UAP Iași.
Pentru lansarea albumului dedicat Mărginimii Sibiului, Muzeul Municipal „Regina Maria” a organizat expoziția „Tradițiile Iașilor, fir, lemn, lut”.
Evenimentul a fost deschis cu un recital de muzică populară susținut de un grup coral ieșean, iar Lucia Cireș, cercetător în cadrul Academiei Române – filiala Iași, a prezentat expoziția realizată.
Apoi, dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași, a continuat deschiderea oficială a evenimentului. „Este o bucurie și o onoare pentru noi ca domnul Alexandru Chituță de la Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu să fie alături de noi și să ne ajute în organizarea de expoziții. Menirea muzeelor, prin slujitorii lor, este cea de a colabora între ele, astfel încât valorile trecutului să fie cunoscute de vizitatori, de oriunde ar fi aceștia. Expoziția „Mărginimea Sibiului. Zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci”, organizată în perioada martie – iulie 2022 la muzeul nostru din Iași, cât și lansarea acestui album acum, aici, certifică o astfel de menire”, a spus dr. Aurica Ichim.
Primarul din Iași: „E o bucurie că, iată, avem o deschidere asupra culturii și spiritualității românești!”
În discursul său, Mihai Chirică, primarul Municipiului Iași, a felicitat delegația sibiană condusă de Daniela Cîmpean. „Începând cu luna martie a acestui an, două oraşe ale culturii din România, Iașul și Sibiul, și-au reunit, din nou, potențialul de centre istorice și educative, inițiind mai multe proiecte comune, puse în slujba patrimoniului cultural și al promovării tuturor valorilor autentice care se dovedesc a fi definitorii pentru spațiul românesc. Acest eveniment este înnobilat de prezența unei delegații de la Sibiu și pentru mine este o onoare de a primi această delegație condusă de doamna președintă Daniela Cîmpean și patru primari din Mărginimea Sibiului. E o bucurie că, iată, avem o deschidere asupra culturii și spiritualității românești. Pentru toate acestea, în numele Iașului și al ieșenilor, mulțumiri sincere domnului dr. Alexandru Chituță și doamnei Aurica Ichim și curatorilor expoziției, care au făcut posibilă, prin stăruința lor redarea unei moșteniri spirituale desprinse din inima satului românesc”, a spus Chirică.
Daniela Cîmpean: „S-a creat o punte între două suflete, Sibiul, sufletul Ardealului, și Iașiul, sufletul Moldovei”
Daniela Cîmpean a mulțumit pentru invitație. „Vă mulțumesc din suflet domnule primar că iată Mărginimea Sibiului are organizată o expoziție la Iași și este tipărit și acest minunat album. Nu am venit singură, am venit însoțită de patru primari din Mărginimea Sibiului, și anume Horațiu Răcuciu, primarul orașului Săliște, Aurel Gîță, primarul comunei Orlat, Bogdan Bucur, primarul comunei Rășinari, și Gheorghe Călin, primarul comunei Gura Râului, și simt că particip la un moment istoric pentru noi, atât pentru Sibiu, cât și pentru Iași, prin faptul că prin acest eveniment realizat pe cale culturală grație a doi sibieni extraordinari Delia Voina și Alexandru Chituță, s-a creat o punte între două suflete, Sibiul, sufletul Ardealului, și Iașiul, sufletul Moldovei. Iar prin faptul că această punte s-a creat printr-un act cultural cred că îi dă mai multe trăinicie”, a spus președintele Consiliului Județean Sibiu.
În semn de apreciere pentru munca depusă, Daniela Cîmpean a dăruit câte o diplomă de apreciere dr. Aurica Ichim, manager al Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași și lui Alexandru Gorea, muzeograf la muzeul ieșean.
În discursul său, Delia Voina, expert și muzeograf la Muzeul Național „Brukenthal” a vorbit despre frumusețea Mărginimii Sibiului, menționănd un lucru special, acela că: „În 1906, la București, la expoziția națională organziată cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, Maria Peligrad (născută Soră) a fost desemnată Miss România. Aceasta a prezentat, cu naturalețe și mândrie, un frumos costum popular din Săliște, cusut cu alb și negru. După încheierea concursului de frumusețe, sălișteanca i-a dăruit Principesei Maria, care a participat la eveniment, un costum de Săliște, cusut chiar de ea”.
În încheiere, Alexandru Constantin Chituță, co-organizatorul evenimentului, a mulțumit tuturor celor care s-au implicat în eveniment și a dăruit medalia „Brukenthal 3 secole” lui Mihai Chrică, primarul Municipiului Iași, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță, rectorul Universității Naționale de Artă „George Enescu” din Iași și Auricăi Ichim, managerul Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.
Volumul „Mărginimea Sibiului, zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci”, a apărut la Editura Muzeului Național Brukenthal din Sibiu și este tipărit cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași. Acesta conține imagini după clișee pe sticlă din colecția Brukenthal, ilustrând vederi generale, interioare tradiționale, biserici, port românesc de sărbătoare, obiceiuri din ciclul vieții și ocupații tradiționale în satele ce constituiau zona etnografică a Mărginimii Sibiului în perioada interbelică.
Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu”, pe podium la Festivalul Internațional „HermannstadtFest”
Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu” din Sibiu s-a aflat pe podium la Festivalul Internațional „HermannstadtFest”, ce a avut loc zilele trecute. Instituția a reușit să obțină, prin elevii săi, nu mai puțin de patru premii.
Astfel, trei eleve ale Școlii Populare de Arte și Meserii „Ilie Micu” din Sibiu, de la clasa de canto muzică ușoară coordonată de Iulian Țicală, au obţinut patru premii Festivalului Internațional „HermannstadtFest”, care s-a încheiat duminică la Sibiu.
În primul rând, este vorba despre Natașa Acu, care a interpretat melodia „Și zbor”, cu care obținut premiul II la secțiunea „Dialog între generații” și locul III la concursul „Muzică de divertisment”.
De asemenea, Petra Polgar și Ioana Hașegan au obținut premiul II la concursul „Muzică ușoară”.
În plus, Petra Polgar a mai obţinut anul acesta două premii I, unul la Concursul Internațional “Music is in the air” de la Slănic, celălalt la concursul copii și adolescenți “LUCKYKIDS” de la Roman.
Nu în ultimul rând, Ioana Haşegan a reuşit în acest an să obţină Marele Premiu la „Armonii de iarnă”, Premiul I la „Vis Muzical” şi Premiul I la „Arta Primăverii”.
Ediția din acest an a Festivalului Internațional „HermannstadtFest” s-a aflat la aceas aniversar. Evenimentul a împlinit în 2022 zece ani de existență și a adunat peste 100 de tineri muzicieni din țară și străinătate.
Patru şoferi s-au ales cu dosare penale, duminică, pe şoselele din judeţ
În ultimele 24 de ore, polițiștii sibieni au continuat acțiunile de prevenire pe şoselele din judeţul Sibiu. Patru infracțiuni la regimul rutier, din care două de conducere sub influența alcoolului, au fost înregistrate în cursul zile de duminică.
În Șelimbăr, polițiștii rutieri au oprit pentru control un autoturism condus pe strada Pictor N. Brana de către un sibian în vârstă de 29 de ani.
Testarea alcoolscopică a conducătorului auto a indicat o valoare de 0,56 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, sibianul fiind însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge. La nivelul Secției nr. 1 Poliție Rurală Șelimbăr s-a deschis un dosar de cercetare penală care vizează săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
În Cisnădie, polițiștii rutieri au oprit pentru control un autoturism condus pe strada Transilvaniei de către un localnic în vârstă de 54 de ani. Testarea alcoolscopică a conducătorului auto a indicat o valoare de 0,71 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, acesta fiind însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge. La nivelul Poliției Orașului Cisnădie s-a deschis un dosar de cercetare penală care vizează săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
În localitatea Laslea, polițiștii au oprit pentru control în trafic un moped, la conducerea căruia a fost identificat un localnic în vârstă de 17 ani.
În urma verificărilor efectuate, polițiștii au constatat că minorul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicul, iar mopedul este neînmatriculat, respectiv neînregistrat. La nivelul Poliției Orașului Dumbrăveni s-a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere fără permis, respectiv punerea în circualație și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat.
