FC Hermannstadt a câștigat fără probleme ultima partidă din acest sezon de Superligă, scor 3-1 în deplasarea de la FCU Craiova.
FCU Craiova a avut prima oportunitate a partidei în minutul 23. Baeten a șutat în forță din afara careului, însă Căbuz a reușit să respingă în corner.
Sibiul a replicat după un minut și jumătate. Balaure a câștigat un duel, a intrat în careu și a șutat, însă un apărător al oltenilor a respins în ultimul moment în corner.
FC Hermannstadt a avut un gol anulat în minutul 28. Paraschiv a centrat perfect, Ianis Stoica a înscris, dar golul a fost anulat pentru offisde. Decizia a rămas nechimbată și după consultarea VAR.
Jucătorul gazdelor, Vlad Pop, a prins un șut foarte bun de la distanță în minutul 36, dar Căbuz a fost la post și a prins mingea.
Două minute mai târziu, Blănuță a avut o ocazie colosală. Bauza i-a trimit o pasă excelentă pe culoar, Blănuță a scăpat spre poartă și a șutat, dar Căbuz a respins foarte bine în corner.
Gazdele au deschis scorul la două minute de la începutul reprizei secunde. Blănuță a primit un balon la limita careuluide 16 metri, l-a întors pe Mino Sota și aînscris cu un șut fără speranțe pentru Cătălin Căbuz.
FC Hermannstadt a egalat în minutul 55. Balaure a centrat ideal, iar Mino Sota a reluat cu capul imparabil și l-a învins pe Gurău.
Sibienii au trecut în avantaj în minutul 58. Ianis Stoica a centrat impecabil, iar Gabi Iancu a reluat cu capul de la aproximativ 10 metri și a înscris.
Căbuz a avut un reflex senzațional ăn minutul 71, reușind să respingă în corner lovitura de cap a lui Mascarenhas.
FC Hermannstadt a trecut pe lângă 3-1 în minutul 81. Dragoș Iancu a profitat de o greșeală a unui apărător oltean, i-a pasat lui Gabi Iancu, care a șutat peste poartă.
Iancu nu a mai greșit un minut mai târziu, când a scăpat spre poarta formației craiovene și a înscris cu un șut plasat.
Nu s-a mai întâmplat nimic notabil până la finalul partidei, iar în urma acestui rezultat FCU Craiova a retrogradat în liga secundă.
Patru persoane au fost rănite, duminică după amiaza, într-un accident rutier produs pe DN 1, în zona Hula Bradului.
Este vorba despre o coliziune laterală între un TIR condus spre Brașov de către un bărbat în vârstă de 58 de ani, din județul Bihor și un autoturism condus spre Sibiu de către un bărbat de 32 de ani, din jud. Alba.
Două echipaje ale Ambulanței Sibiu au intervenit la acest eveniment rutier.
O femeie de 31 de ani a suferit un traumatism cranio și traumatism abdominal, o altă femeie în vârstă de 28 de ani s-a ales cu un traumatism de umăr stang și la picior, un bărbat de 32 de ani are un traumatism la mână, iar un alt bărbat de 31 de ani a sufeirt o contuzie la picior.
În intervalul menționat, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină în Oltenia, vestul Munteniei, sud-vestul Transilvaniei, precum și în Carpații Meridionali și local în Carpații Occidentali.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20…25 l/mp și izolat de peste 40 l/mp.
Atenționarea este valabilă până în această seară la ora 23.
Cea mai mare ediție Maratonului Internațional Sibiu se construiește cu cei mai energici voluntari!
Organizatorii Maratonului Internațional Sibiu au nevoie de aproximativ 650 de voluntari cu care să pună pe picioare un eveniment cu totul special pentru cei aproape 9000 de participanți înscriși la ediția a 13-a MIS.
Vrei să fii parte din echipa de voluntari a celei mai mari ediții a Maratonului Internațional Sibiu, care va avea loc pe 25-26 mai?
„Hai în squad! În acest an, vom organiza cea mai mare ediție a maratonului, așadar avem nevoie să construim o echipă de aproximativ 650 de voluntari plini de voie bună alături de care să ne asigurăm că participanții MIS numără încurajările, nu kilometrii rămași.
Cu ajutorul partenerilor noștri de la Colt, experiența din cadrul Maratonului e unică pentru voluntari, pe toate traseele, din Piața Mare până la Rășinari și înapoi”, transmit organizatorii MIS.
Ce vei avea de făcut ca voluntar la MIS?
Mai sunt câteva zone disponibile unde poți fii voluntar, pe care le găsești pe platforma dedicată voluntariatului – squad.ro.
Astfel, în funcție de zona pe care o alegi, vei încuraja alergătorii, vei ajuta la punctele de revitalizare și vei contribui la alte câteva lucruri specifice pe care le găsești în descrierile aferente fiecărei zone.
Nu sta acasă, că-ți stă norocul! Dacă vrei să fii voluntar la Maratonul Internațional Sibiu 2024, înscrie-te pe squad.ro până pe 17 mai.
Președinta liberală a Consiliului Judetean Sibiu, Daniela Cîmpean, afirmă că inițiativele viitoare din domeniul turismului trebuie să demonstreze responsabilitate, să depășească referirile simple, rezumate doar la numărul de vizitatori.
„Consiliul Judetean Sibiu urmărește deja prin toate programele sale dezvoltarea unui turism competitiv pe termen lung si mă bucur că am găsit autorități locale care gândesc la fel ca noi.
Drumeție pe Valea Hârtibaciuluiu, supranumită și „Valea Verde”
Întreaga Europă este preocupată de acest aspect, iar Romania, la rândul său, face asta prin Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, spune Cîmpean.
Bulz ciobănesc la stânele din Cindrel
Exemplul edificator al strategiei Consiliului Judetean Sibiu de dezvoltare a unui turism responsabil si durabil îl reprezintă și Programul „Anii Drumeției”.
Pornit de la cei doi ani dedicați Eurorando, 2021 si 2022, programul Anii Drumeției a rămas un concept nu doar apreciat de turiști, ci și susținut permanent de Consiliul Judetean Sibiu, care a refăcut nu mai puțin de 800 de kilometri de trasee montane în masivele Făgăraș, Cindrel și Lotru.
Gala Ecoturismului, 2022
Pe acestea au fost organizate până în prezent peste 520 de drumeții. Lună de lună, turiștii sunt invitați să se alăture celor peste 11 mii de drumeți care au străbătut deja la pas potecile județului Sibiu.
De asemenea, peste 2.500 de elevi ajung în fiecare an pe potecile munților, unde învață despre faună, floră și protecția naturii, în cadrul „Aventurilor cu clasa” organizate, gratuit, de ghizii „Anii Drumeției”.
Daniela Cîmpean și Valentin Ivan, la semnarea contractului pentru primul „Landscape Hotel” din România
Consiliul Județean Sibiu este si organizatorul Târgului de Ecoturism, un eveniment care promovează experiențele unice ale Sibiului și pune față în față producătorii locali și operatorii de ecoturism cu publicul larg.
„Îndemnul nostru „LIBER IN AER LIBER” a devenit popular în rândul iubitorilor de mișcare, dar este și o chemare pentru cei tineri și foarte tineri, la timp de calitate.
Construim în Sibiu turism durabil, dar formăm si generațiile care se vor bucura de el˝, a mai adăugat Daniela Cîmpean.
Detaliu arhitectural al investiției de pe Valea Sadului
Modelul de bune practici din domeniul turismului prietenos cu natura a fost preluat și de alte administrații locale.
Este și cazul colaborării dintre Consiliul Județean și comuna Sadu, acolo unde două proiecte se înscriu în sfera amintită: viitorul „Landscape Hotel” și refugiul Prejba.
„Primăria Sadu și domnul primar Valentin Ivan se numără printre cei care au înțeles abordarea noastră și au acționat ca atare.
Bunăoară, inițiativa unui investitor privat, rezultată la scurt timp după înființarea la nivelul județului a SIBIU BUSINESS AGENCY, aceea de construire a unui nou concept de hotel, a găsit la Sadu sprijinul necesar˝, spune Cîmpean.
Descoperind frumusețea Munților Făgăraș, prin „Anii Drumeției”
Practic, la Sadu, printr-un parteneriat public – privat încheiat în prezența președintei Daniela Cîmpean, între Primărie și S.C. INOVASSET S.R.L., se va construi un „landscape hotel” dotat cu unități de cazare motorizate, care se vor roti în jurul propriului ax, în funcție de poziția soarelui.
„Conceptul acestui hotel urmărește crearea unei experiențe unice pentru turiști în mijlocul naturii, dar cu tot confortul unei hotel de lux.
Este un concept inovator care trezește simțurile prin sejururi experimentale și inspiraționale. Astfel de hoteluri există în America de Nord, Finlanda, Norvegia, Spania, Italia, iar acesta va fi primul în România˝, spune primarul Valentin Ivan.
Lanscape Hotel – natură și confort
Însă hotelul este mult mai mult decât atât: prin unitățile lui modulare, implică integrarea perfectă în peisaj, dar și un impact scăzut asupra mediului.
Fiecare unitate este adaptată la teren, fundațiile sunt detașabile, se utilizează materiale locale cu o amprentă de carbon redusă, panouri solare și alte sisteme de producere a iluminatului și încălzirii, provenite din surse regenerabile.
În plus, un aport suplimentar al Primăriei Sadu la strategia Consiliului Județean Sibiu este terenul pus la dispoziție pentru realizarea noului refugiu de pe Vârful Prejba.
„Munții Lotru oferă o listă consistentă de trasee montane care pot fi frecventate de iubitorii de drumeții.
Drumeție pe Valea Hârtibaciuluiu, supranumită și „Valea Verde”
În prezent însă, în zonă nu există niciun refugiu sau cabană în care se pot adăposti turiștii în caz de vreme rea sau de pericole.
Singurul popas a fost Cabana Prejba care, din nefericire, este dezafectată. Prin urmare, viitorul refugiu montan care se va construi în imediata apropiere a fostei cabane, va deservi turiștilor în caz de urgență, dar și echipei de la Salvamont˝, explică Daniela Cîmpean.
Refugiul, care va fi construit de către Consiliul Județean Sibiu, va avea o suprafață de aproximativ 60 mp, împărțită în trei funcțiuni: zona de acces / spațiu comun (va cuprinde accesul cu depozitarea echipamentului și aria comună cu loc de luat masa), zona de dormit comună (cu priciuri – 12 locuri, amplasate pe două niveluri, cu rafturi și spații de depozitare) și zona Salvamont (cu priciuri – 6 locuri, cu acces controlat și depozitare pentru echipamentul special al salvamontiștilor și cu acces către căminul tehnic).
Valoarea estimată a investiției se ridică la aproximativ 1 milion lei.
Publicat la Comanda PNL Filiala Sibiu, cod AEP 21240015.
Sibiul anilor 1990 a fost denumit pe bună dreptate „Sibiul gri”. Orașul arăta frumos ca întotdeauna, dar cenușiul comunismului încă plana ca atmosferă. Comunitatea încerca să se așeze după anii de comunism, cu puțină experiență în noua administrație post-decembristă, deoarece lucrurile păreau să meargă din inerție.
Șefii administrației locale, în speță a Primăriei Sibiu, primeau tot felul de oficilități internaționale în vizită. A fost perioada de maximă deschidere a adminsitrației locale sibiene, dornică de a pune Sibiul pe noua hartă democratică a Europei, concomitet cu dorința acestora de a cunoaște comunitatea sibiană.
Mai mult, Sibiul anilor 1990 a fost marcat de lupta împotriva sistemului comunist, astfel că municipalitatea a încercat să onoreze o serie de personalități sibiene care de-a lungul timpului au fost persecutate politic de fostul regim. O reconciliere istorică în pas cu instalarea pseudo-democrației. În condițiile în care financiar administrația locală depindea aproape în întregime de banii de la Guvern, investițiile în infrastructura locală erau destul de reduse.
În acest context, relațiile externe au avut o însemnătate importantă, deoarece Consiliul Europei stabilea relațiile de cooperare între Vestul și Estul Europei. Erau schimburi de experiență la nivel administrativ, iar șefii Primăriei Sibiu, primarii Petru Trif, Sorin Șerbu, Aurel Maxim și Dan Condurat trebuiau să se împartă între problemele stringente de infrastructură și primirea delegațiilor străine.
Aceștia au fost primarii Sibiului de dinaintea perioadei FDGR, adică până în iunie 2000, când Sibiul încă își căuta direcția de dezvoltare. În anii 1990 s-au făcut primii pași pentru reabilitarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural din centrul istoric, pentru reconcilierea și dezvoltarea relațiilor între administrația locală și comunitatea germană, mulți dintre etnicii germani părăsind în valuri Sibiul și împrejurimile. Se făceau pași timizi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană și includerea unor părți din centrul istoric în patrimoniul UNESCO, lucru nerealizat nici până astăzi.
Primarul Dan Condurat, cel mai prins în strategiile de înfrățire a Sibiului girate de Consiliul Europei
1999
Ioana Postelnicu, scriitoare născută în Poiana Sibiului, urmând studiile la Sibiu, apoi la Cluj şi Bucureşti, supranumită şi „Doamna literelor româneşti” pentru activitatea literară, distinsă cu numeroase premii pentru prezentarea, în opera sa, a meleagurilor sibiene.
Ştefan Augustin Doinaş, poet şi traducător, membru al Academiei Române, absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie la Sibiu, membru fondator al Cercului Literar de la Sibiu, Doctor Honoris Cauza al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru activitatea sa literară, apreciată în România şi în străinătate.
Mary Rose Christy, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii de Stat Arizona, specializarea Asistenţă Socială, pentru fondarea, în anul 1995, la Sibiu, a Asociaţiei Româno-Americane pentru Promovarea Asistenţei Medicale, Educaţiei şi Serviciilor Umane (ARAPAMESU), prin care a dezvoltat diverse programe şi proiecte sociale.
Zaharia Macovei, profesor universitar, doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea, stabilit la Sibiu, pentru contribuţia la dezvoltarea învăţământului superior românesc.
Hermann Richard Schmidt, profesor, fost inspector general şcolar şi fost director al Liceului Brukenthal, pentru activitatea neîntreruptă de aproape 50 de ani în slujba învăţămâtului sibian.
Max Arnulf Braun, consul al Germaniei la Sibiu, pentru meritele în consolidarea relaţiilor de prietenie şi colaborare în diferite domenii între comunitatea sibiană şi alte comunităţi din Germania.
Peter Magrath, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Universităţilor şi Colegiilor de Stat din Statele Unite ale Americii, pentru contribuţia decisivă la schimbarea perceperii imaginii realităţii româneşti în lume, pentru iniţierea şi promovarea Centrului de Cooperare Româno-Americană din Sibiu.
Harald Gehrig, consul general al Germaniei la Sibiu, pentru meritele în consolidarea relaţiilor de prietenie şi colaborare în diverse domenii între comunitatea sibiană şi alte comunităţi din Germania, pentru contribuţia culturală, economică şi socială a germanilor din România.
Mircea Vulc, personalitate marcantă a sportului local şi naţional, pentu contribuţia sa la afirmarea baschetului sibian.
Andrei Marga, ministru al Educaţiei Naţionale, doctor în filozofie, profesor universitar, pentru calităţile profesionale şi morale şi contribuţia la dezvoltarea învăţământului românesc.
Christine Mangold, pentru activitatea în cadrul fundaţiei „Mutter Initiative”, prin care a făcut o serie de donaţii în Sibiu, în principal pentru Spitalul de pediatrie.
Nicolae Noica, ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru demersurile în direcţia protejării şi restaurării rezervaţiei de arhitectură medievală a Sibiului.
Christopher Crabbie, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, pentru susţinerea proiectului de punere în valoare a patrimoniului cultural şi arhitectonic al Sibiului.
François Ettori, şeful Misiunii Băncii Mondiale în România, pentru contribuţia sa la declararea Sibiului şi zonei înconjurătoare drept obiectiv de interes naţional.
1998
Eroii martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989, ca recunoaştere a valorii sacrificiului lor suprem.
Emil Hurezeanu, absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca, cu studii postuniversitare în Austria şi Statele Unite ale Americii, pentru mesajul său convingător şi vehement ca redactor la Radio Europa Liberă, iar ulterior, la Radio Deutsche Welle, pentru creaţia sa literară, ca exponent al „generaţiei 80”, pentru activitatea sa susţinută; este unul din cei mai cunoscuţi sibieni contemporani, un simbol al rezistenţei anticomuniste, cu un important rol public şi după 1990. A devenit ambasador al României în Germania și Austria.
Gheorghe Pavelescu, doctor în sociologie şi filozofie a culturii, profesor universitar, cercetător etnolog şi muzeograf, pentru contribuţia sa la dezvoltarea învăţământului superior sibian şi a cercetării în domeniul culturii populare.
Mircea Oprişiu, pentru contribuţia sa la conducerea şi ridicarea „noii cetăţi a tiparului sibian”, a revistei Transilvania, pentru editarea a numeroase lucrări despre Sibiu, pentru sprijinirea Muzeului Brukenthal.
Thomas Curtean, sibian stabilit în SUA în anul 1947, pentru implicarea sa directă în dezvoltarea Bursei de Mărfuri Sibiu, precum şi a creşterii credibilităţii şi prestigiului acesteia.
Aurel Maxim, fost primar al Sibiului, fost deţinut politic, pentru organizarea Comitetului de luptă împotriva comunismului, pentru implicarea sa în conducerea manifestaţiilor de la Sibiu în decembrie 1989.
Ion Caramitru, ministru al Culturii, pentru promovarea susţinută a Sibiului în cadrul campaniei „Europa – un patrimoniu comun”, a susţinerii la UNESCO a Schiţei planului de salvare a oraşului istoric Sibiu, a lansării proiectului-pilot de restaurare şi dezvoltate a Sibiului, pentru iniţierea colocviului pluridisciplinar „Sibiu-confluenţe europene”.
Emil Constantinescu, preşedinte al României, pentru contribuţia şi implicarea directă în campania „Europa – un patrimoniu comun”, care pentru municipiul Sibiu vizează în mod deosebit situl medieval şi integrarea oraşului în structurile programatice europene.
Raymond Weber, director al Comisiei pentru Cultură şi Sport din cadrul Consiliului Europei, reputat om de cultură din Luxemburg, pentru implicarea sa în organizarea, la Sibiu, în perioada 12-14 mai 1998, a colocviului internaţional „Sibiu – confluenţe europene”.
Pierre Werner, prim-ministru onorific al guvernului luxemburghez, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene” şi iniţierea unor strânse legături între Luxemburg şi Sibiu.
Mounir Bouchenaki, directorul Diviziei pentru Patrimoniu Cultural UNESCO, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene”.
Manfred Carstens – secretar de stat, Ministerul Federal de Interne al Germaniei, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene” şi iniţierea unor strânse legături între Germania şi Sibiu.
Erna Hennicot-Schoepges, ministru al Culturii şi Învăţământului din Luxemburg, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene” şi iniţierea unor strânse legături între Luxemburg şi Sibiu.
1997
Dumitru Ciocoi-Pop, rector al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, profesor universitar cu numeroase lucrări de referinţă în domeniul literaturii anglo-americane, pentru strategia modernă de dezvoltare a Universităţii din Sibiu, devenită la 12 mai 1995 Universitatea „Lucian Blaga”.
Mircea Ivănescu, poet şi traducător stabilit la Sibiu în anul 1973, distins cu numeroase premii, pentru contribuţia sa la dezvoltarea literaturii române contemporane.
Pompeiu Onofreiu, monsenior prelat papal, stabilit la Sibiu în anul 1940, pentru lupta de apărare a spiritului creştin al poporului român şi a Bisericii Române Unite cu Roma – Greco – Catolică în perioada hortistă şi comunistă, inclusiv în condiţii de detenţie şi ilegalitate, pentru activitate deosebită în cadrul ASTREI, pentru apărarea unor personalităţi persecutate.
Aurel Maxim, primarul interimar devenit apoi Cetățean de Onoare
1996
Günter Rolf Kirste, profesor doctor la Universitatea „Albert Ludwig” din Freiburg, pentru sprijinul real în vederea materializării programului de colaborare româno-german „Transplant renal la Sibiu”.
1995
Charles R. Franz, profesor la Universitatea Missouri din Columbia (Statele Unite ale Americii), pentru dezvoltarea relaţiilor între cele două oraşe şi universităţi.
Claudia Presecan, gimnastă din Sibiu, pentru rezultate deosebite la Jocurile Olimpice, Campionatele europene şi mondiale.
Sorin Șerbu, primul primar ales al Sibiului și aportul său
1994
Mary Anne McCollum, primar al oraşului Columbia din statul american Missouri, pentru apropierea dintre cele două oraşe.
Dr. Alois Mock, ministru al Afacerilor Externe din Austria, pentru paşii concreţi în relaţia dintre România şi Austria, pentru contribuţia directă la acordarea de ajutoare materiale şi spirituale, în special în Sibiu.
Petru Trif, primarul numit, care a dat startul la titlurile de Cetățeni de Onoare
1991
Antje Schmidt-Classen, din oraşul german Siegen, pentru ajutorul acordat locuitorilor municipiului şi judeţului Sibiu, în special elevilor Şcolii cu internat pentru deficienţi de auz.
Suntem tot mai aproape de alegerile locale și cele europarlamentare. Partidele politice și candidații independenți au dat deja startul promisiunilor și sloganurilor electorale, prin care încearcă să își convingă votanții. Cea mai mare parte a candidaților la Primăria Sibiu și Consiliul Județean și-au gândit deja o anumită strategie de campanie și sloganul (sloganurile, în anumite cazuri) care să îi reprezinte. Alți candidați însă se remarcă prin absența ostentativă din atenția (și respectul, aș zice) publicului, nereușind să își actualizeze nici măcar paginile personale de facebook cu elemente electorale de bun simț civic.
Din punct de vedere al sloganurilor, campania electorală pentru alegerile din 9 iunie e, cu mici excepții, una anemică, monotonă în creativitate și originalitate. Și, mai ales, lipsită de enunțuri sonore, care să genereze emoție și care să îi implice pe sibieni. Un slogan trebuie să fie, prin excelență, scurt, relevant, percutant, perfect adaptat la persoană sau la partid. Și să aibă acea coerență, muzicalitate care să confere capacitatea de a se întipări în mintea votantului, să îi ofere o identitate distinctă. De aceea un slogan inspirat se regăsește întotdeauna la interferența dintre sociologie, politologie, psihologie a maselor etc.
Actualul primar, Astrid Cora Fodor (FDGR) a ales un mesaj emoțional, extrem de simplu și de scurt: „I❤️SB”. Același mesaj îl regăsim și la candidatul FDGR pentru Consiliul Județean. E genul de slogan pentru o campanie în care o mare parte din electorat (matur, consecvent) votează conservator, iar tinerii din lipsă de convingeri și defetism depolitizat.
Adrian Bibu (PNL) vine cu un slogan viu, participativ, dar, spre deosebire de cel din campania 2020 (”Se poate! Împreună”), oarecum temător: „Orașul nostru, viitorul nostru!” Jocul de cuvinte, repetitiv, „nostru” / „ nostru” îi poate da o valoare generică, însă nu și una memorabilă.
Candidatul PSD merge pe sloganul partidului: „Alege înțelept”. O perspectivă difuză, inexpresivă și fără impact, având în vedere contrapunerea cu opțiunea de a alege / a fi un alegător „prost”.
„Dreapta Unită câștigă Sibiul” e miza cu care se prezintă în fața alegătorilor alianța în discuție. Așa cum ne-a arătat precampania, în cadrul ADU nu prea funcționează decât USR, al cărei candidat, Ruxandra Cibu Deaconu, preia sloganul alianței: „Ruxandra Cibu Deaconu. Câștigă Sibiul”. Un mesaj impersonal, care nu se adresează sibienilor. Și, mai ales, nu clarifică pentru cine „câștigă Sibiul” candidata la Primărie: pentru ea, pentru alianță ori pentru sibieni.
Singurul candidat independent la Primăria Sibiu, Alexandru Lucian Găvozdea, a lansat câteva sloganuri electorale, dintre care cel mai cunoscut e „Repornim Sibiul!”. Acestuia i se adaugă: „Candidații de partid, cu interese de partid. Găvozdea, candidat independent, cu oamenii”; „Lucian Alexandru Găvozdea, candidatul oamenilor, nu al partidelor”. E singurul candidat, de altfel, care are un mesaj (generalist, ce e drept) împotriva adversarilor politici. Evident, din poziția din care candidează: aceea de independent.
Dacă ar fi să facem o clasificare a sloganurilor folosite în campania pentru alegerile din 9 iunie, aceasta s-ar putea situa în zona mesajelor centrate pe Sibiu și pe cetățeni (FDGR, PNL), sloganuri centrate pe candidat și împotriva adversarilor politici (Lucian Găvozdea) și sloganuri care nu spun mare lucru (PSD, ADU).
Un candidat nu se validează și, mai ales, nu își asigură reușita prin slogan. Însă acesta îi poate crește sau scădea din valoare prin mesajul pe care l-a ales să îl reprezinte. Pentru că creativitatea, responsabilitatea și cunoașterea electoratului căruia i se adresează în construirea unei campanii poate fi dătătoare de sens pentru modul în care acesta va reprezenta orașul la nivel de edil.
Miercuri, 15 mai, de la ora 20:30, pe stadionul Municipal din Parcul Sub Arini se va juca finala Cupei României, ediția 2023-2024: Corvinul Hunedoara, echipă de Liga 2 – Oțelul Galați, nou promovată în Superliga. E pentru prima oară când se întâmplă aceasta în istoria fotbalului românesc. Totodată, este pentru a doua oară când ultimul act al competiției are loc la Sibiu, după ce, în 2023, Sepsi a învins-o pe Universitatea Cluj la loviturile de departajare.
Corvinul Hunedoara a ajuns în finala Cupei din postura de echipă din Liga 2 și este pentru prima dată când o echipă din Hunedoara luptă pentru trofeu. De partea cealaltă, după 20 de ani, Galațiul are din nou șansa la Cupa României. În 2004, Dinamo învingea Oțelul cu 2-0 în finala disputată pe stadionul Cotroceni.
Ultima echipă de eşalon secund care a jucat finala Cupei României, cum este acum cazul echipei Corvinul Hunedoara, a fost FC Hermannstadt, în 2018, când a fost întrecută de Universitatea Craiova cu 2-0 pe Arena Națională. Din grupele preliminare ale Cupei României din acest an, Corvinul și FC Hermannstadt s-au calificat în tandem în sferturile competiției. Dar Corvinul a mers până la capăt, sibienii fiind eliminați în sferturi de Universitatea Cluj.
Universitatea Cluj – Farul Constanța deschide ziua finalelor de la Sibiu
La fel ca în ultimii ani, finala juniorilor se dispută în deschiderea finalei Cupei României. Trofeul Cupei de Tineret va fi disputat de Universitatea Cluj și Farul Constanța. Partida este programată pe stadionul Municipal, tot miercuri, 15 mai, dar de la ora 12:00. Biletele la finala juniorilor au prețul de 10 RON și sunt disponibile online pe site-ul bilete.frf.ro.
Două echipe surpriză luptă pentru trofeul Cupei României
Corvinul Hunedoara a trecut, în semifinale, de FC Voluntari, iar Oțelul Galați a obținut și ea calificarea după ce a învins-o pe Universitatea Cluj, 2-1. Trupa lui Dorinel Munteanu a rezolvat târziu calificarea, în ultimul minut al partidei, atunci când, în urma unei faze fixe, Alexandru Chipciu a trimis balonul în propria poartă. Gălățenii au fost cei care au deschis scorul, în minutul 12, prin lovitura de cap a lui Jonathan Cisse. Însă Universitatea Cluj a reușit să egaleze, chiar înainte de pauză, prin Nistor, care a transformat o lovitură de la 11 metri.
De la punctul cu VAR putea marca și Oțelul, în prelungirile jocului, când calificarea era deja jucată, însă Aly Malle a ratat. Chiar și așa, Oțelul învinge cu 2-1 și merge în finală. După un 3-1 entuziasmant la Hunedoara în fața celor de la FC Voluntari, formație de prim eșalon, Corvinul a ajuns pentru prima oară în istoria clubului să dispute finala Cupei României. Semifinale: Corvinul Hunedoara – FC Voluntari 3-1 (Manolache 20, Neacșa 61, M. Coman 72 / D. Florea 33), Oțelul Galați – Universitatea Cluj 2-1 (J. Cisse 12, Chipciu 90-autogol / Nistor 45+1-pen.)
Corvinul mai bună ca Hermannstadt. Florin Maxim a promovat cu Șelimbărul în Liga 2
Corvinul Hunedoara a făcut parte din aceeași grupă cu FC Hermannstadt în ediția din acest an. Cele două echipe nu s-au întâlnit în meci direct în grupă, hunedorenii având alt adversar din Superliga, potrivit regulamentului competiției. În cele din urmă, Corvinul a fost cea mai bună și a câștigat grupa de calificare. FC Hermannstadt a ocupat locul doi, iar ambele echipe s-au calificat în sferturile de finală ale Cupei României.
Din grupa de calificare au mai făcut parte Petrolul Ploiești, Sepsi Sfântu Gheorghe, ambele din Superliga, Chindia Târgoviște, Liga 2, și Progresul Pecica, Liga 3. Totodată, antrenorul hunedorenilor este Florin Maxim, cel care a obținut cu Viitorul Șelimbăr promovarea în Liga 2. Între timp, acesta s-a despărțit, prin demisie, de echipa din Șelimbăr, care apoi și-a schimbat denumirea în CSC 1599 Șelimbăr, la debutul în Liga 2.
Din septembrie 2019 și până la finalul stagiunii încununată cu câștigarea celor două baraje de promovare în Liga 2 (4-2 la general cu Crișul Chișineu Criș și 3-1 cu Măgura Cisnădie), Florin Maxim nu a pierdut niciun meci oficial pe banca Viitorului. Fostul fundaș de la Sportul sau Farul Constanța a intrat astfel în istoria clubului șelimbărean. Din septembrie 2019 și până la finalul stagiunii, încununată cu câștigarea celor două baraje de promovare în Liga 2 (4-2 la general cu Crișul Chișineu Criș și 3-1 cu Măgura Cisnădie), Florin Maxim nu a pierdut niciun meci oficial pe banca Viitorului.
Corvinul în fața unei premiere europene
Corvinul va avea un echipament special pentru meciul cu Oțelul din finala Cupei. În drumul spre finală, Corvinul Hunedoara a trecut categoric de către CFR Cluj și FC Voluntari, scor 4-0, respectiv 3-1. Astfel, echipa din Liga 2 este foarte aproape de o performanță remarcabilă, aceea de a câștiga Cupa. Dacă va reuși această performanță, formația din liga secundă se va califica în primul tur preliminar din Europa League. Misiunea ar fi una aproape imposibilă pentru Corvinul Hunedoara, întrucât Panathinaikos, Dinamo Zagreb și Ferencvarosar fi unele dintre posibilele adversare ale Corvinului Hunedoara în drumul spre Europa League. În cazul în care ar pierde primul tur, Corvinul Hunedoara ar continua în preliminariile UEFA Conference League.
Corvinul este la un pas de istore, dar nu națională, ci europeană. Niciodată în istoria fotbalului european, nu s-a mai întâmplat, până acum, dacă va câștiga Cupa, ca o echipă venită din Liga 2 să evolueze în două competiții europene diferite în același an. Sistemul competițional european este diferit din sezonul viitor. Practic, Corvinul dacă iese învingătoare, are asigurată și Europa League și Conference League dacă va câștiga Cupa. Mai mult, va juca și finala Supercupei României. Astfel, oficiali grupării au decis să realizeze un echipament special pentru partida de pe 15 mai. Modelul este unul unic, albastrul a fost schimbat în cel folosit de Manchester City, iar H-ul de pe fața tricoului reprezintă simbolul Hunedoarei, potrivit Digisport. Mai mult, aceștia au pregătit și echipamentul pentru suporteri, fanionul și eșarfele pentru meci.
Dorinel Munteanu, câștigătorul Cupei Balcanice cu Inter Sibiu, revine pe Municipal
Dorinel Munteanu, antrenorul Oțelului Galați, a rămas în sufletul suporterilor interiști. A scris mai întâi istorie pentru fotbalul sibian și apoi pentru orașul Galați, câștigând titlul de campion național cu Oțelul. Acesta a câștigat cu FC Inter Sibiu, în 1991, Cupa Balcanică, cel mai important trofeu câștigat ca fotbalist în cariera sa. Dorinel Munteanu a jucat pentru FC Inter Sibiu, în perioada 1989 – 1991, când a evoluat în 47 de partide și a marcat 7 goluri.
În 1991, cel mai selecționat fotbalist din istoria Naționalei a terminat cu FC Inter Sibiu pe locul 4 în Divizia Națională, lucru care a însemnat cea mai bună performanță fotbalistică în istoria sportului sibian de după cel de-al doilea război mondial pentru o echipă din municipiul Sibiu, la acea vreme. În plus, FC Inter a jucat semifinalele Cupei României, fiind eliminată de FCM Bacău, ratând șansa de a evolua în Cupa Cupelor. De asemenea, Dorinel Munteanu a fost chemat să îmbrace pentru prima oară tricoul echipei naționale în 1991, când încă juca pentru FC Inter Sibiu. Munteanu a debutat în tricoul României pe 23 mai 1991, într-o victorie cu Norvegia, scor 1-0, în deplasare. S-a transferat apoi la Dinamo București.
„A ne minuna” este starea de uimire, de exaltare, pe care o avem atunci când trăim lucruri pe care nu le pricepem cu mintea, dar le simțim cu inima. Starea aceasta este, de fapt, starea de răspuns în fața minunilor care depășesc mintea, care copleșesc inima, care tresaltă sufletul, oferindu-i omului bucurie și pace. Actul minunării omului este rezultatul întâlnirii firescului cu supra-firescul, a naturii cu harul, a omului creat cu Dumnezeu Creatorul.
Așa s-au minunat toți cei din Vechiul Testament, când descopereau puterea incomensurabilă a lui Dumnezeu. De aceea evreii L-au numit pe Dumnezeu „minunat întru slavă” (Ieșire 3, 11), „minunat în lucruri” (Iov 5, 9), „minunat în dreptate” (Psalm 64, 5), „minunat cu iscusința” (Pilde Solomon 6, 8), „Sfetnic minunat” (Isaia 9, 5), „minunat întru neamuri” (Maleahi 1, 14).
Așa s-au minunat și toți cei din vremea lui Iisus, când vedeau faptele ieșite din comun, pe care El le săvârșea: „mulţimile se minunau zicând, niciodată nu s-a arătat aşa ceva în Israel” (Matei 9, 33), „iar mulţimea se minuna văzând pe muţi vorbind, pe ciungi sănătoşi, pe şchiopi umblând şi pe orbi văzând” (Matei 15, 31), „și toţi care Îl auzeau, se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui” (Luca 2, 47).
Dar starea de minunare ar fi trebuit să-i determine pe oameni, în a depăși frica, îndoiala, ura, în timpul pătimirii lui Hristos. Din păcate, omul în slăbiciunea lui, n-a păstrat focul interior al minunării. Primul care a căzut a fost Iuda. Au căzut, apoi, Apostolii, între ei și Toma.
De aceea, Hristos Înviat a revenit la ei, să-i recupereze, arătându-le „mâinile și coasta Sa”, făcându-i să se minuneze, pe vecie, de învierea Lui. Iar pe Toma, l-a pus să-I pipăie rănile, care, minunându-se, a strigat: Domnul meu și Dumnezeul meu! (Ioan 20, 28).
Aceasta înseamnă Paștile pentru noi: să reînvățăm a ne minuna de Învierea lui Hristos. Nu numai acum, ci oricând, și totdeauna, și în vecii vecilor!
De câteva zile a început turnarea covorului asfaltic în cartierul medieșean După Zid, după finalizarea lucrărilor la sistemele de apă și canalizare.
Strada După-Zid a ajuns în faza de refacere a sistemului rutier. După ce au fost reabilitate rețele de alimentare cu apă și canalizare menajeră, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, în prezent se lucrează la amenajarea sistemului rutier prin turnarea de covoare asfaltice.
Pe această arteră s-a mai lucrat și la amenajarea trotuarelor și acceselor la scări, lucrări care sunt în curs de finalizare.
Strada După-Zid este prinsă în programul „Lucrări de întreținere a drumurilor publice în municipiul Mediaș”.
„Dacă în urmă cu aproximativ 2 luni le promiteam medieșenilor care locuiesc în cartierul După Zid faptul că, după modernizarea rețelelor de apă și de canalizare (rețele vechi de aproximativ 50 de ani), va urma etapa de refacere a trotuarelor și de turnare a covoarelor asfaltice, astăzi pot să spun că promisiunea făcută a fost respectată.
În programul de modernizare a rețelelor de apă și de canalizare sunt incluse aproximativ 150 de străzi din oraș.
Obiectivul meu este acela ca, după încheierea acestor lucrări care produc un real disconfort, fiecare stradă să beneficieze de trotuare noi, parcări (acolo unde este posibil) și, nu în ultimul rând, de covoare asfaltice.
O prioritate pentru perioada imediat următoare o reprezintă pentru mine finalizarea lucrărilor pe Șoseaua Sibiului și Străzile Baznei (Cartier Gura Câmpului), Sebeșului, Blajului, (Cartier Vitrometan) și Metanului (Cartier Gloria).
Pe toate celelalte șantiere deschise lucrările vor continua conform graficelor stabilite cu constructorii.
Vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere, răbdare și pentru mesajele de susținere pe care mi le transmiteți sub diverse forme”, a transmis primarul Mediașului, Gheorghe Roman, pe Facebook.
Doi tineri, in Șelimbăr și Racovița, au rămas fără permisele de conducere după ce au fost prinși circulând cu viteză foarte mare pe DN 1.
Sâmbătă dimineața pe DN1, în doar două ore, între 10 și 12, polițiștii rutieri au reținut în vederea suspendării 15 permise de conducere, toate pentru depășirea vitezei de deplasare în zona de limitare la 70 km/h.
Spre exemplu, un conducător auto de doar 21 de ani, din Șelimbăr, a fost surprins de aparatul radar circulând cu viteza de 144 km/h.
Pe lângă suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile, acestuia i-a fost aplicată și o amendă în valoare de 1.485 de lei.
Tot pentru 120 de zile a rămas și acest șofer fără permis.
„Polițiștii rutieri sunt în “acțiune” .. cu ochii pe șoferii care încalcă normele rutiere, în special cele privind viteza de deplasare (una din principalele cauze generatoare de accidente rutiere).
Acțiunile polițiștilor rutieri continuă. Conduceți responsabil, viața are prioritate!”, a transmis IPJ Sibiu.
