Sibiul anilor 1990 a fost denumit pe bună dreptate „Sibiul gri”. Orașul arăta frumos ca întotdeauna, dar cenușiul comunismului încă plana ca atmosferă. Comunitatea încerca să se așeze după anii de comunism, cu puțină experiență în noua administrație post-decembristă, deoarece lucrurile păreau să meargă din inerție.

Șefii administrației locale, în speță a Primăriei Sibiu, primeau tot felul de oficilități internaționale în vizită. A fost perioada de maximă deschidere a adminsitrației locale sibiene, dornică de a pune Sibiul pe noua hartă democratică a Europei, concomitet cu dorința acestora de a cunoaște comunitatea sibiană.

Mai mult, Sibiul anilor 1990 a fost marcat de lupta împotriva sistemului comunist, astfel că municipalitatea a încercat să onoreze o serie de personalități sibiene care de-a lungul timpului au fost persecutate politic de fostul regim. O reconciliere istorică în pas cu instalarea pseudo-democrației. În condițiile în care financiar administrația locală depindea aproape în întregime de banii de la Guvern, investițiile în infrastructura locală erau destul de reduse.

În acest context, relațiile externe au avut o însemnătate importantă, deoarece Consiliul Europei stabilea relațiile de cooperare între Vestul și Estul Europei. Erau schimburi de experiență la nivel administrativ, iar șefii Primăriei Sibiu, primarii Petru Trif, Sorin Șerbu, Aurel Maxim și Dan Condurat trebuiau să se împartă între problemele stringente de infrastructură și primirea delegațiilor străine.

Aceștia au fost primarii Sibiului de dinaintea perioadei FDGR, adică până în iunie 2000, când Sibiul încă își căuta direcția de dezvoltare. În anii 1990 s-au făcut primii pași pentru reabilitarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural din centrul istoric, pentru reconcilierea și dezvoltarea relațiilor între administrația locală și comunitatea germană, mulți dintre etnicii germani părăsind în valuri Sibiul și împrejurimile. Se făceau pași timizi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană și includerea unor părți din centrul istoric în patrimoniul UNESCO, lucru nerealizat nici până astăzi. 

Primarul Dan Condurat, cel mai prins în strategiile de înfrățire a Sibiului girate de Consiliul Europei

1999

Ioana Postelnicu, scriitoare născută în Poiana Sibiului, urmând studiile la Sibiu, apoi la Cluj şi Bucureşti, supranumită şi „Doamna literelor româneşti” pentru activitatea literară, distinsă cu numeroase premii pentru prezentarea, în opera sa, a meleagurilor sibiene.

Ştefan Augustin Doinaş, poet şi traducător, membru al Academiei Române, absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie la Sibiu, membru fondator al Cercului Literar de la Sibiu, Doctor Honoris Cauza al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru activitatea sa literară, apreciată în România şi în străinătate.

Mary Rose Christy, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii de Stat Arizona, specializarea Asistenţă Socială, pentru fondarea, în anul 1995, la Sibiu, a Asociaţiei Româno-Americane pentru Promovarea Asistenţei Medicale, Educaţiei şi Serviciilor Umane (ARAPAMESU), prin care a dezvoltat diverse programe şi proiecte sociale.

Zaharia Macovei, profesor universitar, doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea, stabilit la Sibiu, pentru contribuţia la dezvoltarea învăţământului superior românesc.

Hermann Richard Schmidt, profesor, fost inspector general şcolar şi fost director al Liceului Brukenthal, pentru activitatea neîntreruptă de aproape 50 de ani în slujba învăţămâtului sibian.

Max Arnulf Braun, consul al Germaniei la Sibiu, pentru meritele în consolidarea relaţiilor de prietenie şi colaborare în diferite domenii între comunitatea sibiană şi alte comunităţi din Germania.

Peter Magrath, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Universităţilor şi Colegiilor de Stat din Statele Unite ale Americii, pentru contribuţia decisivă la schimbarea perceperii imaginii realităţii româneşti în lume, pentru iniţierea şi promovarea Centrului de Cooperare Româno-Americană din Sibiu.

Harald Gehrig, consul general al Germaniei la Sibiu, pentru meritele în consolidarea relaţiilor de prietenie şi colaborare în diverse domenii între comunitatea sibiană şi alte comunităţi din Germania, pentru contribuţia culturală, economică şi socială a germanilor din România.

Mircea Vulc, personalitate marcantă a sportului local şi naţional, pentu contribuţia sa la afirmarea baschetului sibian.

Andrei Marga, ministru al Educaţiei Naţionale, doctor în filozofie, profesor universitar, pentru calităţile profesionale şi morale şi contribuţia la dezvoltarea învăţământului românesc.

Christine Mangold, pentru activitatea în cadrul fundaţiei „Mutter Initiative”, prin care a făcut o serie de donaţii în Sibiu, în principal pentru Spitalul de pediatrie.

Nicolae Noica, ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru demersurile în direcţia protejării şi restaurării rezervaţiei de arhitectură medievală a Sibiului.

Christopher Crabbie, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, pentru susţinerea proiectului de punere în valoare a patrimoniului cultural şi arhitectonic al Sibiului.

François Ettori, şeful Misiunii Băncii Mondiale în România, pentru contribuţia sa la declararea Sibiului şi zonei înconjurătoare drept obiectiv de interes naţional.

1998

Eroii martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989, ca recunoaştere a valorii sacrificiului lor suprem.

Emil Hurezeanu, absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca, cu studii postuniversitare în Austria şi Statele Unite ale Americii, pentru mesajul său convingător şi vehement ca redactor la Radio Europa Liberă, iar ulterior, la Radio Deutsche Welle, pentru creaţia sa literară, ca exponent al „generaţiei 80”, pentru activitatea sa susţinută; este unul din cei mai cunoscuţi sibieni contemporani, un simbol al rezistenţei anticomuniste, cu un important rol public şi după 1990. A devenit ambasador al României în Germania și Austria.

Gheorghe Pavelescu, doctor în sociologie şi filozofie a culturii, profesor universitar, cercetător etnolog şi muzeograf, pentru contribuţia sa la dezvoltarea învăţământului superior sibian şi a cercetării în domeniul culturii populare.

Mircea Oprişiu, pentru contribuţia sa la conducerea şi ridicarea „noii cetăţi a tiparului sibian”, a revistei Transilvania, pentru editarea a numeroase lucrări despre Sibiu, pentru sprijinirea Muzeului Brukenthal.

Thomas Curtean, sibian stabilit în SUA în anul 1947, pentru implicarea sa directă în dezvoltarea Bursei de Mărfuri Sibiu, precum şi a creşterii credibilităţii şi prestigiului acesteia.

Aurel Maxim, fost primar al Sibiului, fost deţinut politic, pentru organizarea Comitetului de luptă împotriva comunismului, pentru implicarea sa în conducerea manifestaţiilor de la Sibiu în decembrie 1989.

Ion Caramitru, ministru al Culturii, pentru promovarea susţinută a Sibiului în cadrul campaniei „Europa – un patrimoniu comun”, a susţinerii la UNESCO a Schiţei planului de salvare a oraşului istoric Sibiu, a lansării proiectului-pilot de restaurare şi dezvoltate a Sibiului, pentru iniţierea colocviului pluridisciplinar „Sibiu-confluenţe europene”.

Emil Constantinescu, preşedinte al României, pentru contribuţia şi implicarea directă în campania „Europa – un patrimoniu comun”, care pentru municipiul Sibiu vizează în mod deosebit situl medieval şi integrarea oraşului în structurile programatice europene.    

Raymond Weber, director al Comisiei pentru Cultură şi Sport din cadrul Consiliului Europei, reputat om de cultură din Luxemburg, pentru implicarea sa în organizarea, la Sibiu, în perioada 12-14 mai 1998, a colocviului internaţional „Sibiu – confluenţe europene”.

Pierre Werner, prim-ministru onorific al guvernului luxemburghez, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene” şi iniţierea unor strânse legături între Luxemburg şi Sibiu.

Mounir Bouchenaki, directorul Diviziei pentru Patrimoniu Cultural UNESCO, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene”.

Manfred Carstens – secretar de stat, Ministerul Federal de Interne al Germaniei, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene” şi iniţierea unor strânse legături între Germania şi Sibiu.

Erna Hennicot-Schoepges, ministru al Culturii şi Învăţământului din Luxemburg, pentru participarea la seminarul internaţional „Sibiu – Confluenţe Europene” şi iniţierea unor strânse legături între Luxemburg şi Sibiu.

1997

Dumitru Ciocoi-Pop, rector al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, profesor universitar cu numeroase lucrări de referinţă în domeniul literaturii anglo-americane, pentru strategia modernă de dezvoltare a Universităţii din Sibiu, devenită la 12 mai 1995 Universitatea „Lucian Blaga”.

Mircea Ivănescu, poet şi traducător stabilit la Sibiu în anul 1973, distins cu numeroase premii, pentru contribuţia sa la dezvoltarea literaturii române contemporane.

Pompeiu Onofreiu, monsenior prelat papal, stabilit la Sibiu în anul 1940, pentru lupta de apărare a spiritului creştin al poporului român şi a Bisericii Române Unite cu Roma – Greco – Catolică în perioada hortistă şi comunistă, inclusiv în condiţii de detenţie şi ilegalitate, pentru activitate deosebită în cadrul ASTREI, pentru apărarea unor personalităţi persecutate.

Aurel Maxim, primarul interimar devenit apoi Cetățean de Onoare

1996

Günter Rolf Kirste, profesor doctor la Universitatea „Albert Ludwig” din Freiburg, pentru sprijinul real în vederea materializării programului de colaborare româno-german „Transplant renal la Sibiu”.

1995

Charles R. Franz, profesor la Universitatea Missouri din Columbia (Statele Unite ale Americii), pentru dezvoltarea relaţiilor între cele două oraşe şi universităţi.

Claudia Presecan, gimnastă din Sibiu, pentru rezultate deosebite la Jocurile Olimpice, Campionatele europene şi mondiale.

Sorin Șerbu, primul primar ales al Sibiului și aportul său

1994

Mary Anne McCollum, primar al oraşului Columbia din statul american Missouri, pentru apropierea dintre cele două oraşe.

Dr. Alois Mock, ministru al Afacerilor Externe din Austria, pentru paşii concreţi în relaţia dintre România şi Austria, pentru contribuţia directă la acordarea de ajutoare materiale şi spirituale, în special în Sibiu.

Petru Trif, primarul numit, care a dat startul la titlurile de Cetățeni de Onoare

1991

Antje Schmidt-Classen, din oraşul german Siegen, pentru ajutorul acordat locuitorilor municipiului şi judeţului Sibiu, în special elevilor Şcolii cu internat pentru deficienţi de auz.

CITEȘTE și: Onoarea municipiului stă în 85 de personalități și în 93 de eroi martiri. Cetățenii de Onoare ai Sibiului (I) – Sibiu 100

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

În Sibiul democratic, de după Revoluția din 1989, la fel ca în întreaga României, s-a instituit practica acordării titlului de cetățean de onoare. Aceștia sunt oameni premiați simbolic de comunitatea din care fac parte sau în sprijinul căreia și-au depus eforturile ori au contribuit decisiv la îmbunătățirea imaginii comunității sau la marcarea unor momente importante din istoria unei localități.

La începutul anilor 1990, Consiliul Europei a lansat o altă modă, ce a prins bine în estul Europei: înfrățirea localităților din fostul spațiu comunist cu cele din Occident. După ce înfrățirea au fost parafată, între aceste localități au fost derulate tot felul de acțiuni umanitare, culturale, sociale și mai ales schimburi de experiență în plan administrativ. Consolidarea acestor relații de înfrățire, dar și sprijinul financiar și logistic venit din partea comunităților din Vestul Europei, au dus și la conferirea de titluri de Cetățean de Onoare pentru partenerii din străinătate din partea autorităților locale, în special pentru șefii din instituțiile publice din Vest.      

În plus, municipiul Sibiu are și altă particularitate. Mulți dintre sașii plecați în perioada comunistă din Sibiu au fost și printre primii care s-au întors în municipiu după 1989 și au pus umărul la consolidarea unor relații între municipalitatea sibiană și cea din Vestul Europei, în special din Germania. Căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei a creat un sentiment aparte și pentru etnicii sași, care au revenit la Sibiu și au sprijinit îndeaproape consolidarea valorilor europene ale Sibiului și ale județului.

De la momentul plecării din România, în anii 1960 și 1970 și până la Revoluție, sașii din Germania și-au consolidat statutul social, însă nu au uitat legăturile cu comunitatea lor din România. Astfel, aceștia și urmașii, dorind să păstreze legătura cu trecutul, au redescoperit Sibiul și împrejurimile lui. Din rândul sașilor plecați în perioada comunistă s-au ridicat adevărate personalități, în toate domeniile, care acum fac cinste orașului nostru. Totodată, anii `90 a fost momentul în care festivitățile între orașele înfrățite și decernarea titlurilor de cetățeni de onoare erau la mare preț, lucru care, ulterior, s-a mai diminuat datorită apropierii de valorile europene.

Un alt moment important în istoria Sibiului care a făcut ca Cetățenii de Onoare ai Sibiului să fie stabiliți pe bandă rulantă a fost „Sibiu 2007. Capitală Culturală Europeană”, poate cea mai mare onoare avută de vreo comunitate din România de după 1989. A fost un momentul decisiv în istoria Sibiului, iar administrația orașului a fructificat la maximum acest statut.

Un alt val de Cetățeni de Onoare a apărut în municipiu ca urmare a recunoașterii meritelor celor care au luptat împotriva comunismului (evenimentele din decembrie 1989 din oraș), când Sibiul a înregistrat cele mai multe victime raportate la populația orașelor din țară, adică peste 100 de persoane decedate. O pată rușinoasă pe obrazul unui oraș martir.

În plus, în cei 35 de ani de la Revoluție, unii sibieni au făcut performanță în domeniile lor de activitate, iar comunitatea a ținut să le mulțumească și să le recunoască meritele.

Titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Sibiu” se acordă de municipalitate din 1991. Până în prezent, 85 de personalități au primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Sibiu, la care se adaugă eroii martiri ai Revoluției din Decembrie 1989, 93 de persoane. Cele mai multe titluri de cetățeni de onoare ai Sibiului le-a acordat Klaus Iohannis (38), urmat de Dan Condurat (29), Astrid Fodor (11), Aurel Maxim (3), Sorin Șerbu (2) și Petru Trif (1). Eroii martiri de la Revoluția din Decembrie 1989 au primit titlul de cetățean de onoare în timpul mandatului lui Dan Condurat.

În această primă parte a articolului vă prezentăm Cetățenii de Onoare ai Sibiului care au primit această distincție în mandatele de Primar ale lui Klaus Ionhannis și Astrid Fodor.

Inventarul cetățenilor de onoare

În acest moment, în municipiul Sibiul 84 de personalități din aproape toate domeniile de activitate au primit titlul de cetățeni de onoare, la care se adaugă eroii revoluției din Decembrie 1989.

Sibiu 100% vă prezintă cetățenii de onoare ai municipiului Sibiu și meritele pentru care au primit această distincție. Toți au contribuit în felul lor la tot ceea ce înseamnă astăzi Sibiul democratic, european și valorile pe care le promovează în lume.               

Titlurile de Cetățean de Onoare acordate de primarul Astrid Fodor

2023        

DUMITRU BUDRALA – regizor, director Astra Film, fondator al Festivalului Internațional de cinema documentar de la Sibiu „Astra Film Festival”, membru fondator al Asociației „Sibiu – Capitală Culturală Europeană”. Este fondator și președinte al Fundației Astra Film, iar titlul l-a primit pentru întreaga sa activitate artistică și pentru promovarea valorilor culturale sibiene.

General de brigadă, prof. univ. dr. ing. GHIȚĂ BÂRSAN, Comandant (Rector) al Academiei Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu, a primit titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Sibiu” pentru contribuția deosebită la dezvoltarea învățământului superior sibian și în viața orașului.

2022

Profesor univ. dr. SABIN ADRIAN LUCA, fostul director al Muzeului Național Brukenthal, a primit titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Sibiu” pentru întreaga sa activitate de promovare a valorilor culturale, arheologice și istorice, precum și pentru protejarea și valorificarea patrimoniului cultural național.

GÖTZ TEUTSCH – muzician, născut în Sibiu în anul 1941, care a devenit unul dintre cei mai importanți violonceliști ai lumii, ca o recunoaștere binemeritată din partea orașului natal al acestui muzician de excepție care, printr-o viață dedicată culturii și artei, a reprezentat Sibiul pe cele mai importante scene ale lumii.

ADRIAN TOMA ORDEAN – compozitor, producător muzical si interpret român contemporan de muzică pop-rock, cunoscut pentru fondarea formatiei COMPACT, membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România, pentru contributia sa artistică la dezvoltarea muzicii pop-rock din România, dar si pentru promovarea tinerelor talente si dezvoltarea vieții muzicale din Sibiu.

2021

CONSTANTIN CHIRIAC, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, pentru contribuția deosebită la promovarea municipiului Sibiu pe plan național și internațional, pentru prestigioasa activitate culturală, artistică, educațională și de cercetare și pentru transformarea Sibiului – prin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu – într-un important centru de dezvoltare a artelor spectacolului.

2019

SILVIA MACREA, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu, ambasador al tradițiilor orașului și zonei Sibiului. Ansamblul folcloric profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” este cea mai veche formație de dansuri populare a României și una dintre cele mai vechi din Europa. Ansamblul activează neîntrerupt din anul 1944, în municipiul Sibiu, România, în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu.  

HASSO PLATTNER, miliardar german, cu origini sibiene, partener al comunitătii locale prin sustinerea învătământului superior sibian. Părinții săi au locuit pe strada Tipografilor. A făcut o donație de peste 4 miliaone de euro pentru universitatea sibiană.

2017

FRIDERIC GÜNTHER NUSS, artist fotograf sibian, membru FIAP, răsplătit cu distincţia de Artist al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, cu o activitate profesională susținută în media locală și națională, dar și cu o activitate artistică îndelungată prin care a adus un plus de imagine Sibiului și României.

LUCIA ANA ȚEPOSU MARINESCU, una dintre cele mai importante figuri ale muzeisticii și arheologiei clasice greco-romane din țara noastră, pentru studiile și cercetările sale considerate esențiale pentru istoria României, a culturii și civilizației transilvănene.

2015

FRANK-WALTER STEINMEIER, Ministrul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, pentru implicarea susținută în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, precum și pentru contribuția sa la desemnarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană în 2007. A devenit între timp președintele Germaniei.

Klaus Iohannis, cei mai mulți Cetățeni de Onoare, în cele mai definitorii momente ale Sibiului post-decembrist

2013

PAUL NIEDERMAIER, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, doctor în arhitectură, membru corespondent al Academiei Române, cel mai important specialist din România în studiul istoriei oraşelor, pentru lucrările sale legate de Transilvania în general şi de Sibiu, în special.

NICOLAE BARCAN, decanul de vârstă al artei plastice sibiene – pentru implicarea sa în activitatea filialei sibiene a Uniunii Artiştilor Plastici din România, pentru maniera inconfundabilă în care a redat Sibiul în multe dintre picturile sale.

MIRCEA MUREŞAN, cel mai în vârstă regizor român în viaţă, în palmaresul căruia se înscriu filme de referinţă din cinematografia românească, cum sunt „Răscoala”, „Baltagul”, „Blestemul Pământului” şi „Blestemul Iubirii”, „Horea”, pentru legătura pe care o păstrează cu Sibiul natal şi pentru filmările pe care le-a realizat, de câte ori a fost posibil, în zona Sibiului.

HORST KLUSCH, specialist de renume internaţional în domeniul ceramicii, posesorul celei mai bogate şi mai reprezentative colecţii ce ilustrează dezvoltarea olăritului artistic în Transilvania, pentru iniţierea Cercului de colecţionari ceramişti din Sibiu şi a Târgului Olarilor din Sibiu.

SHUJI KOGI, secretar general al EU-Japan Fest Japan Committee, pentru susţinerea Teatrului Naţional „Radu Stanca” şi a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, pentru facilitarea schimburilor teatrale între Sibiu şi Japonia şi a prezenţiei voluntarilor japonezi în Sibiu, pentru contribuţia la înfrăţirea între Sibiu şi Takayama .

2012

MIRCEA PĂCURARIU, membru corespondent al Academiei Române, preot profesor, doctor în teologie şi istoric – pentru activitatea sa neîntreruptă de peste 50 de ani în învăţământul superior teologic sibian şi pentru articolele şi cărţile sale de referinţă legate de Sibiu.

2010

ȘTEFAN ORTH, artist plastic, pentru promovarea imaginii Sibiului în ţară şi în lume prin lucrările sale, în special de gravură şi pentru contribuţia sa la programul Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007.

2009

HELMUT KREUTZ, antreprenor german, pentru ajutorul său financiar substanţial la reabilitarea Bisericii Evanghelice din Sibiu, unul din simbolurile marcante ale oraşului.

2008

DAN PERJOVSCHI, cel mai cunoscut artist plastic român contemporan, pentru iniţiativa construirii în Sibiul natal a unui atelier-arhivă de artă contemporană, viitor centru cultural.

2007

SUSANNE KASTNER, vicepreşedinte al Bundestagului German, pentru implicarea sa în proiecte culturale în Sibiu şi diverse acţiuni umanitare în oraş şi împrejurimi.

SERGIU NISTOR, arhitect, comisar guvernamental pentru Programul Sibiu-Capitală Culurală Europeană 2007, pentru contribuţia la reuşita programului şi la reabilitarea centrului istoric al Sibiului. Consilier prezidențial în mandatul lui Klaus Iohannis.

ADRIAN IORGULESCU, ministru al Culturii şi Cultelor, pentru aportul la Programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007.

GUY DOCKENDORF, director general în Ministerul Culturii din Luxemburg, pentru deosebitul sprijin şi implicarea directă în nominalizarea Sibiului drept Capitală Culturală Europeană.

OCTAVIE MODERT, secretar de stat pentru cultură, educaţie şi cercetare în Luxemburg, pentru susţinerea Sibiului în vederea conferirii titulaturii de Capitală Culturală Europeană.

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU, prim-ministru al României, pentru sprijinul acordat Programului Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007, extinderii şi modernizării aeroportului sibian, reabilitării unor şcoli din oraş.

TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României, pentru implicarea în programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007.

HANS CHRISTIAN HABERMANN, preşedintele Fundaţiei Saşilor Transilvăneni, pentru finanţarea renovării unor clădiri din centrul istoric al Sibiului, a unor evenimente culturale, pentru lobby-ul pe care îl face în Europa Centrală şi de Vest pentru Sibiu.

PETRE SBÂRCEA, unul din cei mai cunoscuţi dirijor români contemporani, cadru didactic la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, pentru aportul său la dezvoltarea vieţii muzicale din Sibiu, unde a debutat la pupitrul orchestrei Filarmonicii de Stat, orchestră de care îl leagă 50 de ani de activitate, din care cei mai mulţi ca prim-dirijor; între anii 1976-1990 a fost şi director al Filarmonicii de Stat Sibiu.

MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale a României, pentru contribuţia la dezvoltarea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi a staţiunii Păltiniş.

2004

MIRON TUDOR MITREA, ministru al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în Guvernul Adrian Năstase, pentru implicarea în realizarea de locuinţe şi alte investiţii în Sibiu, cum ar fi Cartierul Reșița.

RĂZVAN THEODORESCU, academician, ministru al culturii şi cultelor, pentru susţinerea instituţiilor culturale din Sibiu, pentru contribuţia la cofinanţarea Festivalului Internaţional de Teatru, al celui de Film Antropologic şi de Jazz, pentru susţinerea candidaturii Sibiului la Programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007.

ALTEŢA REGALĂ MARELE DUCE HENRY DE LUXEMBURG, cu ocazia vizitei la Sibiu, pentru contribuţia statului luxemburghez la restaurarea imobilului din Piaţa Mică, devenită „Casa Luxemburg”, simbol al legăturilor istorice dintre cele două zone ale Europei.

ALTEŢA REGALĂ MAREA DUCESĂ MARIA DE LUXEMBURG, cu ocazia vizitei la Sibiu, pentru contribuţia statului luxemburghez la restaurarea imobilului din Piaţa Mică, devenită „Casa Luxemburg”.

2003

ROSELYNE LEFRANÇOIS, viceprimar al oraşului francez Rennes, pentru dezvoltarea relaţiilor între Rennes şi Sibiu, atât înaintea cât şi după înfrăţirea celor două oraşe.

EDMOND HERVÉ, primar al oraşului francez Rennes, pentru dezvoltarea relaţiilor între Rennes şi Sibiu, atât înaintea cât şi după înfrăţirea celor două oraşe.

TEODOR TULPAN şi LUCIAN BOGDAN, alpinişti şi salvamontişti sibieni- pentru performanţa de a duce Sibiul, la propriu, pe cele mai înalte culmi, prin cucerirea, la 22 mai 2003, în cadrul primei expediţii integral româneşti, a „Acoperişului Lumii”, Everestul.

MIHAI ALBU, baschetbalist format la Sibiu, profesor de sport la liceul THG din Wolfenbüttel, pentru performanţele sportive, pentru acţiunile de sprijin a sportului sibian şi pentru cele umanitare, concretizate în donaţii pentru Leagănul de copii din Sibiu.

2002

OTTO SCHILLY, ministru federal de interne al Germaniei – cu ocazia vizitei la Sibiu, pentru promovarea imaginii României, în general şi a Sibiului, în special, în ţara sa.

JOSEF DEIMER, primar general al oraşului Landshut, cel mai vechi primar în funcţie din Germania, pentru implicarea sa activă în demersul integrării europene a României şi iniţiativa înfrăţirii oraşului Landshut cu Sibiul.

2001

JEAN-PIERRE ANDRÉ KALLENBACH, inginer diplomat, membru de onoare al Uniunii Internaţionale a Transportatorilor Publici, pentru contribuţia sa, în calitate de director general al Transportului Public Lausanne, la dezvoltarea transportului în comun sibian, concretizat în donarea unor mijloace de transport şi piese de schimb.

CONSTANTIN OPREAN, profesor universitar doctor, prorector al Universităţii „Lucian Blaga”din Sibiu, pentru activitatea sa în domeniul academic şi al cercetării ştiinţifice, pentru aportul său la construirea noi Facultăţi de Inginerie din Sibiu, a Sălii Polivalente Transilvania, pentru susţinerea sportului de performanţă sibian.

ION BESOIU, unul din cei mai mari actori români, simbol al teatrului şi filmului românesc, care în primii 16 ani de activitate a jucat pe scena teatrului sibian, iar în anul 1997 a înfiinţat Fundaţia „Sibiul Vechi”, pentru întreaga sa activitate artistică şi pentru efortul de reînviere a „spiritului sibian”.

2000

EBERHARD SCHAICH, profesor universitar doctor, rector al universităţii „Eberhard Karls” din Tübingen, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru bursele acordate cadrelor didactice şi studenţilor sibieni, pentru dezvoltarea unor programe de cooperare între centrul universitar Sibiu şi oraşul universitar Tübingen.

SABINA COJOCAR, membră a lotului olimpic de gimnastică, triplă campioană europeană de junioare şi vicecampioană cu echipa la sol, la Campionatele Europene de la Paris, pentru cariera excepţională în gimnastică, începută în Sibiul natal.

CHRISTOPH-MICHAEL KLEIN, episcop al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană (Lutherană) din România, cu sediul în Sibiu, doctor în teologie, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Viena, autor a peste 200 de studii, articole şi comunicări, precum şi a unor cărţi de teologie, pentru întreaga sa activitate, inclusiv pentru cea ecumenică, desfăşurată atât la nivel naţional cât şi internaţional

PAUL PHILIPPI, profesor universitar doctor, cu studii universitare de teologie şi istorie în Germania şi Elveţia , fondator şi preşedinte, apoi preşedinte de onoare al Forumului Democrat al Germanilor din România, cu sediul în Sibiu, pentru activitatea ştiinţifică, didactică şi politică, pentru acţiunile întreprinse în străinătate cu scopul de a face cunoscută istoria ţării noastre şi în particular cea a Sibiului.

Î.P.S. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, doctor în teologie, membru de onoare al ASTREI, pentru întreaga sa operă filozofică, teologică şi literară

Urmărește Sibiu 100% în Google News